Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINȚŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA


AFACERILOR
Programul de studii: Management-Zi

Managementul crizelor
Criza forței de muncă

Coordonator:
Student:
Lector dr. Cristina Nicolau Sandu
Alexandru-Andrei

2018

Cuprins
1. Introducere
2. Criza forței de muncă
3. Exemple de crize ale forței de muncă
4. Concluzii
Bibliografie

1. Introducere

Barry McLoglin definește criza ca fiind un eveniment,


dezvăluire, acuzație sau set de probleme interne și externe care
amenință integritatea, reputația sau existența unui individ sau
organizație.1
Utilizarea excesivă a termenului criză l-a determinat pe J.J.
Burnett să afirme: „În ciuda faptului că specialiştii în relații
publice se ocupă de crize de zeci de ani, există numeroase dovezi

1Mc.Longlin,Barry,Risk and Crisis Communication,Ottawa,1996, pag.10


că nivelul actual de înțelegere al acestui termen este unul
simplist şi incomplet" (1998, p. 476).
Există, însă, o unanimitate a autorilor care abordează
noțiunea de criză în cunoaşterea şi identificarea etimologică a
acestui termen în cuvântul de origine greacă „krisis” cu înțeles
de „decizie”. În ,,Dicționarul explicativ al limbii române”
noțiunea de criză este definită drept: ,,manifestare a unor
dificultăți (economice, politice, sociale etc.); perioada de
tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se
manifestă în societate”.
Michael Regester şi Jude Larkin definesc criza ca fiind „un
eveniment care aduce compania în poziția de subiect al atenției
generale, potențial nefavorabile din partea mijloacelor de
comunicare naționale şi internaționale şi a altor grupuri cum ar
fi clienții, acționarii, angajații, şi familiile acestora,
politicienii, sindicatele, şi grupurile de presiune pentru
protecția mediului care dintr-un motiv sau altul, au un interes
legitim în ceea ce priveşte activitățile organizației.”2

2. Criza forței de muncă

Conform Dicționarului explicativ al limbii române, munca


este o activitate conştientă, specifică omului, îndreptată spre un
anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează şi
controlează prin acțiunea sa schimbul de materii între el şi
natură, pentru satisfacerea trebuințelor sale.3
Antoine de Saint Exupéry, numeşte această activitate:
“Calitate a omului, care nu are nici un nume. Această calitate

2 Jude Larkin, Michael Regester, Managementul crizelor şi al situaţiilor de


risc, Comunicare.ro, 2003, Bucureşti, Cuvânt înainte de Ion Chiciudean, p.142
3 http://dexonline.ro/search.php?cuv=munca
poate fi însoțită de veselia cea mai zâmbitoare. Este acea calitate
a tâmplarului care se aşează de la egal la egal în fața bucății
sale de lemn, o pipăie, o măsoară, şi, departe de a o trata cu
uşurință, îşi adună pentru ea toată priceperea” 4.

În condițiile restructurării economiei pe piața muncii s-a


acumulat un număr mare de probleme sociale, printre care apariția
şi dezvoltarea şomajului. România se confrunta astfel cu o
adevărată criză a ocupării forței de muncă în condițiile declinului
economic instalat în ultima perioadă. Involuțiile care au avut loc
în economie au restrâns posibilitățile de ocupare a forței de
muncă, conducând astfel la o reducere a populației active şi
ocupate şi la cronicizarea şomajului.
Șomajul este termenul folosit în cazul lipsei locurilor de
muncă pentru forțele apte și calificate corespunzător pentru
muncă. Acest fenomen este caracterizat prin faptul că o parte din
populație este în căutarea unui loc de muncă. Când această situație
ia proporții, apar probleme economice serioase în cadrul regiunii
sau statului respectiv, prin creșterea cheltuielilor sociale de
întreținere a șomerilor.
Specialiștii în acest domeniu, consideră că există două
tipuri de șomaj:
 șomajul voluntar: este acel tip de șomaj care descrie situația în
care oameni apți de muncă nu doresc să lucreze deoarece, aceștia
dețin suficiente resurse materiale;
 șomajul involuntar: descrie situația în care oameni apți de muncă
doresc să se angajeze, dar nu găsesc locuri de muncă disponibile.
Acest tip de șomaj este cel care ridică probleme sociale, fiind
singura formă acceptată pentru plata indemnizației de șomaj.

4 Antoine de Saint Exupéry – “Gânduri”, Colecția COGITO, Ed. Albatros,


Bucureşti, 1985, pagina 195 (paragraf 817)
Șomajul voluntar reprezintă un efect secundar negativ al
legislației muncii, care creează bariere la intrarea pe piața
muncii a cererii de forță de muncă, ce are drept consecință
apariția unui excedent de ofertă de forța de muncă (somajul
involuntar).

3. Exemple de criză a forței de muncă


Criza forței de muncă este resimțită mai ales acum în unele
domenii de lucru din România, iar specialiștii avertizează că
problema nu se va rezolva nici în următorii ani. IT-ul, industria
automotive, construcțiile, retailul și centrele de servicii sunt
domeniile cel mai afectate de acest fenomen de pe piața muncii.

 Criza în domeniul IT
Deși România nu duce lipsă de specialiști în domeniul IT,
iar priceperea programatorilor români este renumită și apreciată
și peste hotare, firmele care activează în această sferă au cele
mai mari probleme în recrutarea angajaților. Deși oferă cele
mai mari salarii de pe piața muncii, companiile din domeniul IT
trebuie să concureze cu giganții europeni sau americani, care
știu să îi atragă pe tinerii români cu promisiunea unui trai
decent într-o țară mai dezvoltată. Creșterea rapidă a salariilor
din IT a avut loc tocmai pentru că, în prezent, cererea de
candidați este mult mai mare decât oferta. Pe de altă parte,
recrutarea studenților de pe băncile facultății presupune un
proces îndelungat de formare a acestora, proces pe care tot
companiile trebuie să îl gândească. „Pentru programare este
nevoie de forță de muncă, dar angajatorii vor ca tinerii să
lucreze în niște sisteme de programare mai noi, care nu se
studiază în mod special în universități”, a declarat un
specialist în recrutare pentru Adevărul.
 Criza în domeniul construcțiilor
Specialiștii din domeniul construcțiilor susțin că
pentru a duce la bun sfârșit toate proiectele planificate
pentru anul 2018 ar fi nevoie de aproximativ 600.000 de
muncitori. Însă România abia dacă dispune în prezent de
jumătate din numărul muncitorilor de care este nevoie pe piața
muncii. De vină pentru această situație sunt și salariile
foarte mici pe care le câștigă muncitorii în construcții,
comparativ cu sumele pe care sunt dispuse să le ofere patronii
din țări precum Germania, Spania sau Marea Britanie.
Dacă în România un muncitor poate câștiga în jur de 500-
800 de euro pe lună, având în vedere că salariul mediu brut
este de 3.500 de lei pentru cei care lucrează la o firmă de
construcții, în vestul Europei salariile pornesc de la 1.400
de euro pe lună, plus bonusuri, iar orele suplimentare sunt
întotdeauna plătite. Atrași de salariile mari din alte țări,
zeci de mii de români au plecat să își pună priceperea și
îndemânarea în slujba constructorilor străini și mulți spun
că deocamdată nu au motive să revină în țară.
4. Concluzii
Problema ocupării forței de muncă reprezintă un domeniu ce
necesită o atentie marita datorita actualitatii sale. Somajul este
un fenomen intalnit in toate tarile, iar prin dimensiunea si durata
sa ridica o serie de probleme privind definirea, cauzele si formele
de manifestare si posibilitatile de reducere ale acesteia. Este
inca unul dintre cele mai putin acceptate, o adevarata problema
care afecteaza intreaga economie a tarii.
O misiune foarte dificilă este gestionarea cu succes a
situațiilor de criză care implică dimeniuni cum ar fi
capacitatea de prevedere a crizelor pentru organizația în
cauză, realizarea cu anticipare a unor scenarii pentru
fiecare situație prevăzută, precum și un răspuns prompt al
apariției ei.
Pentru a preveni o criză, sunt necesare eforturi, care
nu dau mereu rezultate. Un prim pas într-o situație de criză
este acela de a recunoaște că te confrunți cu una, urmează
analiza cauzelor, consecințelor și găsirea soluțiilor pentru
stoparea sau reducerea efectelor provocate .

Bibliografie
1. Mc.Longlin, Barry, Risk and Crisis Communication, Ottawa,1996
2. Jude Larkin, Michael Regester, Managementul crizelor şi al
situațiilor de risc, Comunicare.ro, 2003, Bucureşti, Cuvânt
înainte de Ion Chiciudean
Disponibil la
http://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/170/166
[accesat la 16.05.2018]
3. Margareta Beta, Managementul crizelor organizationale, 2006
4. Analiza resurselor umane – Analiza cantitativă a forței de
muncă, Disponibil la
https://www.academia.edu/10925367/ANALIZA_RESURSELOR_UMANE_
1._-ANALIZA_CANTITATIVA_A_FORTEI_DE_MUNCA [accesat la
16.05.2018]
5. http://e-economie.ro/tag/ce-este-somajul/ [accesat la
16.05.2018]
6. https://a1.ro/news/economic/5-domenii-puternic-afectate-de-
criza-fortei-de-munca-din-romania-id737515.html [accesat la
16.05.2018]