Criteriul 3.1.

Procesul de predare-învăţare
Indicatori de Concluzii
Analiza activităților realizate
performanță (activități satisfăcătoare/nesatisfăcătoare)
3.1.1. Formele Formele de organizare a procesului de predare-învățare corespund:
de organizare a  Regulamentului de organizare și desfășurare a procesului didactic în instituție; Este respectat regulamentul de organizare
procesului de  Planurilor de învățământ aprobate de ministerul Educației; și desfășurare a procesului didactic.
predare-învăţare  Curriculumurilor la disciplină;
 Orarului activităților didactice; Activitățile de învățare sunt bine
 Registrelor grupelor academice.
planificate și organizate la timp.
Formele de organizare a procesului de predare-învățare în cadrul instituției este cu
frecvență la zi, anul academic este constituit din două semestre relativ egale, câte 15
săptămâni fiecare, care includ două sesiuni de teze, examene, stagii de practică și Elevii sunt motivați să participe la
două vacanțe. procesul de învățare.
Perioada de desfășurare și durata sesiunilor de teze, examene, stagii de practică
precum și durata vacanțelor se stabilesc de Ministerul educației și de instituție. Elevii au acces la resurse adecvate.
Modul de organizare a procesului de studiu în semestru este expus și aprobat la
începutul fiecărui semestru.
Elevii ating progrese satisfăcătoare.
Procesul de predare-învățare a identificat trei moduri de organizare a activității
didactice, în funcție de modul de desfășurare, fiecare configurând conținuturi, relații,
suporturi și resurse specifice:
 Activități frontale – contact direct – ore teoretice ;
 Activități de grup – contact direct – ore practice și de laborator;
 Activități individuale – studiul individual.
Alte forme de organizare și proiectare a procesului de predare-învățare:
 Proiectele
 Portofoliile
 Consultațiile
 Vizitele și excursiile specifice specialităților
 Organizarea și desfășurarea practicilor în atelierele specifice specialității pe
teritoriul colegiului, republicii și peste hotare (România)

Colaborarea cu parteneri de dezvoltare locali și externi, dau posibilitatea elevilor ce

manifestă abilități să fie angajați în cîmpul muncii în locul desfășurării ppracticii

Orarului activităţilor didactice și modificările în orar sunt afișate pe pagina Web a

instituţiei.
3.1.2. Centrarea Utilizarea metodelor interactive de predare - învăţare în activitatea didactică
pe elev/student a contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv - educativ, având un În cadrul procesului de învăţământ se
metodelor de caracter activ - participativ şi o reală valoare activ -formativă asupra personalităţii aplică strategii didactice eficiente
copilului.
predare-învăţare (moderne, interactive, activităţi în echipă,
Avantajele învăţării centrate pe elev:
etc.)
 Creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa
procesul de învăţare;
 Eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste
abordari folosesc învăţarea activă;
 Învăţarea capătă sens, deoarece a stăpâni materia înseamnă a o înţelege; În activităţile didactice profesorii pun
 Posibilitate mai mare de includere - poate fi adaptată în funcţie de potenţialul accentual pe metodele moderne centrate
fiecarui elev, de capacităţile diferite de învăţare, de contextele de învăţare pe elev.
specifice.
Rolul medtodelor de predare-învățare centrate pe elev:
 Metodele de învăţare centrată pe elev fac lecţiile interesante, ajută elevii să
realizeze judecăţi de substanţă şi fundamente, sprijină elevii în înţelegerea
conţinuturilor pe care sa fie capabili sa le aplice în viaţa reală.
 Printre metodele care activează predarea-învăţarea sunt şi cele prin care elevii
lucrează productiv unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor
reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită
denumirilor, caracterului ludic şi oferă alternative de învăţare cu ,,priză” la
copii.
 În vederea dezvoltării gândirii critice la elevi, trebuie să utilizăm, cu precădere
unele strategii activ-participative, creative. Acestea nu trebuie rupte de cele
tradiţionale, ele marcând un nivel superior în spirala modernizării strategiilor
didactice.
Unele din metodele ce se folosesc:
Metode cu valenţe creatoare:
 Brainstormingul;
 Metoda ,,ciorchinelui”;
 Turul galeriei;
 Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;
  Dezbaterea panel;
 ,,Debate”;
 Jocul de rol.
Metode cu valenţe activizatoare:
 Metoda cadranelor;
 Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
 Mozaicul;
 Discuţia;
 Reţeaua de discuţie;
 Cubul;
 Organizatorii grafici;
 Problematizarea;
 Studiul de caz.