Alimentatia copilului de 1-3 ani

Parintii sunt deosebit de preocupati de alimentatia copilului: daca acesta mananca ce, cat si cand
trebuie, temerile lor datand inca din prima zi de viata. Este adevarat ca aceste aspecte sunt
importante in dezvoltarea armonioasa a copilului, insa atitudinea ta trebuie sa fie una relaxata in
ceea ce priveste mesele micutului.
Copiii cresc repede. Le place sa-si dovedeasca independenta prin luarea propriilor decizii, astfel
explicandu-se unul din motivele pentru care refuza mancarea.
In cel de-al doilea an de viata cresterea incetineste, ceea ce se traduce printr-o scadere a apetitului,
intrucat copilul are nevoie de mai putina mancare (energie) pentru a creste. El are nevoie de mese
regulate si gustari prin care sa fie expus unei varietati de alimente din toate grupele alimentare in
fiecare zi. Poti face acest lucru incurajandu-l sa manance din mancarea voastra, a adultilor,
introducandu-i, astfel, texturi si gusturi noi care il vor ajuta sa descopere placerea mancarii. Copiii ii
urmaresc si ii copieaza pe cei din jurul lor, asa ca straduiti-va sa-i oferiti un model de alimentatie
sanatoasa.
Sfaturi:
• Copiii nu sunt niste adulti mai mici, deci si cantitatea de mancare de care are nevoie nu este
echivalenta cu portia adultului. Este posibil ca copilul tau sa manance mai putin decat alti copii de
varsta lui sau decat fratii lui. Daca copilul creste in greutate corespunzator varstei sale, inseamna ca
el primesc destula energie (calorii) din macarea pe care o consuma. Ce poti face este sa-l expui unor
alimente cat mai variate, din cat mai multe grupe alimentare, in fiecare zi.
• Ca parinte, esti direct responsabil de ce, cand si cum mananca. Insa trebuie sa stii ca cel mic are
capacitatea innascuta de a decide cand ii este foame si de aceea copilul hotaraste cat si daca
mananca! Copiii isi autoregleaza aportul nutritional de-a lungul unei zile, deci daca mananca mai
putin la o masa, cu siguranta compenseaza la masa urmatoare. Cercetarile confirma faptul ca copiii
care sunt fortati sa manance pierd capacitatea de a semnaliza cand s-au saturat, ceea ce reprezinta
un risc crescut de obezitate in viata adulta. Atata timp cat te stradui sa-i oferi alegeri nutritive (si nu
dulciuri, care sunt calorii goale), inseamna ca ti-ai facut datoria fata de el!
• Stabileste un program de masa zilnic care sa includa 3 mese principale si 2 gustari intercalalte intre
mese, in cazul in care si orele de somn ale copilului permit acest lucur. Daca nu vrea sa manance
pentru ca nu ii este foame, nu-l forta. Mesele si gustarile trebuie sa se desfasoare rapid (5 minute o
gustare si 30 minute masa principala), fara interventia televizorului sau jucariilor (se evita orice
distrage atentia de la masa in sine). Daca i se face foame intre mese si gustari, ofera-i ceva sanatos
de rontait: cateva feliute de fruct sau un morcov crud. Daca nu a mancat la o masa principala, nu-i
oferi o prajitura pentru a compensa masa pierduta, ci lasa-l sa-ti spuna ca ii este foame.
• Mancarea trebuie sa fie variata si servita cat mai atragator.
• Bauturile:
1. apa si laptele de san/ formula/ vaca (spre 2 ani) sunt cele mai bune bauturi pentru copilul tau
2. incurajeaza-l sa bea din canuta cu cioc sau ceasca. Nu se va folosi biberonul dupa varsta de 1 an
(vezi caria de biberon)
3. apa este perfecta pentru a potoli setea: invata-l sa o iubeasca inca de mic si ofera-i-o ori de cate ori
simte nevoia sa bea un lichid
4. laptele de vaca este un aliment nutritiv pentru copilul tau intrucat contine calciu, proteine, vitamine
din grupa B. Dupa varsta de 1 an se poate oferi lapte de vaca integral (3,5% grasime), urmand ca
dupa 2 ani, daca copilul creste si se dezvolta bine, sa incerci laptele partial degresat.
5. ai grija la cantitatea de lapte. Daca isi ocupa stomacul cu lapte, normal ca va refuza mancarea
solida. Daca cere lapte, ofera-i-l intotdeauna dupa masa.
6. sucurile de orice fel, inclusiv cele de fructe sunt foarte bogate in zahar, insa au valoare nutritionala
minima – ca sa nu spunem nula (de fapt, principalele lor ingrediente sunt apa, zaharul si colorantii.
Deoarece contin energie (calorii), ii satura si le potolesc foamea. Consumul lor frecvent poate
provoca si carii dentare, incetinirea cresterii, exces de greutate si aport nutritional scazut, pe langa
 lipsa apetitului. Cele mai bune bauturi pentru copilul tau sunt apa, apa, apa si laptele (in aceasta
ordine).
• Fii mereu pregatita sa-i servesti gustari sanatoase. Trebuie sa ai la indemana fructe variate, iaurturi
simple, naturale, fructe uscate (stafide, prune, curmale, toate sunt suficient de dulci pentru a-i potoli
pofta de desert), branza mai tare, un sandvis din legume si branzeturi moi.
• Fii deschisa in privinta preferintelor sale alimentare. Multi copii refuza un aliment din cauza de
lipsa de pofta pentru ce i se ofera in acel moment si nu pentru ca i-ar displacea intr-adevar
mancarea, de aceea si refuza sa guste. Poate fi nevoie de 7-10 ocazii in care sa-i oferi acelasi lucru
pana sa invete sa-l accepte. Nu renunta!
• Fii un bun model pentru copilul tau. Copiii copieaza obiceiurile si preferintele prietenilor lor, ale
parintilor si fratilor mai mari. Daca tu insati alegi sa mananci corect si sanatos, copilul se va obisnui
si se va adapta acestui stil de viata. Fa tot posibilul ca macar una din mesele de peste zi sa reuneasca
intreaga familie si copiii sa fie partasi la modul in care alegeti sa mancati sanatos: multe legume,
fructe proaspete, cereale integrale. Masa in familie trebuie sa fie relaxanta, cu o conversatie usoara
in care fiecare povesteste ce a facut peste zi, fara televizor, vorbit la telefon, verificat mail-uri sau
sms-uri. Vorbiti despre lucruri interesante, fiti veseli, insa preocupati-va fiecare de farfuria sa.
Implica-l si pe cel mic in conversatia voastra: “Cum a fost azi in parc/ la gradinita?”, “Ce ai mancat
la pranz?”, “Care e leguma ta preferata? De ce?”. Daca atmosfera de la masa e tensionata,
apasatoare, copilul va prelua o atitudine negativa fata de momentele in care familia mananca
impreuna si fata de mancarea servita
• Cand plecati de acasa, arata-i cum iei in geata banane, portocale sau un iaurt pentru atunci cand te
razbeste foamea
• Implica-l in prepararea hranei. Daca te-a ajutat sa gatesti mancarea, va fi mai tentat sa o si guste
decat daca i-ai fi asezat pe farfurie ceea ce tu ai pregatit. Poti sa-l lasi pe el sa-si puna mancare in
castron (din vasul mare aflat in mijlocul mesei), sa-si rada branza pe deasupra sau sa-si aleaga
farfuria din care vrea sa manace – lucruri simple care inseamna tot implicare. Alegeti impreuna o
reteta noua pe care sa o pregatiti in fiecare weekend.
• Nu folosi mancarea ca recompensa intrucat mancarea aceasta poate deveni una la care copilul
pofteste constant si in viitor va manca mai mult din acest fel. Daca ai nevoie de o recompensa,
foloseste sansa de a-si putea vizita un prieten in weekend, de a merge la un spectacol de circ, de a
alege cartea pe care sa i-o citesti la culcare, etc. El are nevoie de atentie si cuvinte frumoase din
partea ta, si nu desert. Arata-i ca-l iubesti imbratisandu-l, sarutandu-l, vorbind mereu cu el. Daca ii
dai ceva dulce cand e suparat sau ca recompensa pentru ca a mancat tot la masa, il inveti sa
manance cand nu ii este foame (indreptandu-l spre obezitate in viata adulta); copilul va invata sa
ignore semnalele de saturatie si de a fi mancat prea mult pe care organismul i le transmite. Tot
dulciurile oferite ca recompensa il invata pe copil ca acestea sunt mai bune decat alte mancaruri:
“Nu mananci desert pana nu-ti termini legumele din farfurie!” – ce crezi ca intelege copilul?. Daca,
din contra, ii restrictionezi accesul la unele mancaruri, atunci cand se va gasi in fata a ceea ce i-a
fost interzis pana atunci va manca pana nu mai poate, ignorand faptul ca e satul deja de mult timp.
Este valabil mai ales pentru dulciuri, pe care parintii obisnuiesc sa le foloseasca ca pedeapsa pentru
comportamentul copilului.
• Evita sa-l lauzi cand a mancat tot. Copilul se opreste din mancat cand se satura si nu cand goleste
farfuria.
• Tu decizi ce anume mananca copilul. Lasa-i posibilitatea de a alege din 2-3 variante: “Ce vrei in
iaurt? Niste banana sau o para?” in loc de “Ce vrei sa pui in iaurt?” – o intrebare inchisa, care mai
mult confuzeaza copilul de varsta mica.
• Implica-te si tu, la randul tau, in joaca copilului: plimba-te alaturi de el, alergati impreuna,
insoteste-l cu bicicleta sau cu rolele. Lasa statul pe banca pentru cand vei fi “bunica” (si nici macar
atunci)!

Mamica » Copilul mic (1-3 ani) » Alimentatie » Idei de meniuri pentru copilul de 1-3 ani
 Idei de meniuri pentru copilul de 1-3 ani
Hranirea unui copil de de 1-2 ani poate fi, de multe ori, o provocare pentru proaspetele mamici si nu numai.
Insa, trebuie sa ne asiguram ca ii oferim alimente din fiecare grupa alimentara pentru a-i asigura necesarul de
vitamine si minerale, proteine, glucide si lipide.

Incepand cu varsta de 1 an ii putem servi copilului aceeasi mancare ca si restului familiei, avand grija sa-i
maruntim sau tocam hrana in cubulete mici pentru a nu se inneca. Tot acum este timpul sa introducem mierea
si albusul de ou in alimentatia copilului de 1 an.
Asociatia Americana de Pediatrie recomanda ca macar una din mesele de peste zi sa reuneasca toata familia,
ceea ce de obicei se intampla seara, la cina. Oferiti-i copilului de 1 an un exemplu bun, servind doar alimente si
mancaruri sanatoase, fara prajeli, dulciuri in exces si alcool. Fructele vor fi desertul fiecaruia dintre cei
prezenti la masa. Daca cel mic este un mofturos, poti incerca sa pui farfurii goale pe masa si sa-i lasi pe
ceilalti sa se serveasca singuri. Vazand ca fiecare isi pune cate ceva in farfurie si mananca cu pofta, si piticul
nostru va fi tentat sa aiba o farfurie plina in fata.
Mic dejunul trebuie sa fie intodeauna unul sanatos. Nu se da nimic dulce copilului la micul dejun, este un
inceput nereusit al zilei, creste nivelul insulinei si foamea se instaleaza mai repede, iar copilul poate refuza
pranzul in favoarea altor gustari.
Se poate servi in jurul orei 9.30, dupa portia de lapte (de san sau formula) servita copilului dimineata devreme,
la trezire. Un mic dejun sanatos asigura o dimineata activa si vesela. Variantele sanatoase si gustoase ale
micului dejun includ fructele proaspete (sau sub forma de suc proaspat stors, insa se va evita pe cat posibil),
iaurtul, cerealele integrale (ovaz, fulgi de porumb) alaturi de 1 pahar de lapte.
Pranzul poate sa contina orez sau paine alaturi de legumele cu carne. Variantele sanatoase de pranz includ
ciorba cu carne si taietei sau peste/ carne cu legume. Pranzul se serveste in jurul orei 13.30, inainte de somnul
de dupa-amiaza.
Cina trebuie sa fie mai usoara decat pranzul, asa ca vom prefera pastele cu branza sau fructe, supele usoare,
mai ales ca servirea ei se face spre seara, in jurul orei 19.00.
Gustarile nu inseamna desert, ci trebuie sa fie tot alegeri sanatoase cu valoare nutritionala pentru copilul in
crestere. Ca si gustari ii poti servi iaurturi si produse lactate (betisoare de cascaval), budinci de fructe, fructe
pasate sau cubulete, sucuri de fructe si legume (maxim 150ml suc proaspat stors pe zi, de preferinta se va
dilua cu cat mai mult cu apa). Gustarile au rolul lor, deloc de neglijat, pentru ca cel mic are nevoie de aportul
nutritional pe care acestea il ofera ca sa se joace si invete. De aceea trebuie evitate deserturile care ofera
calorii goale, doar aport energetic si nu nutritional. O gustare este o masa mai mica, insa copilul va fi incurajat
sa stea in scaunul de masa pentru a evita pericolul innecarii cu mancare.
Teoretic, medicii pediatrii recomanda 2 gustari pe zi (daca si programul de somn al copilului permite): una de
dimineata, servita in jurul orei 11, iar cea de-a doua seara sau dupa-amiaza tarziu, dupa somnul de pranz, in
jurul orei 16.30.
Iata si cateva exemple de mese ce pot fi servite copiilor de 1-3 ani:
Idei de mic dejun sanatos pentru copilul de 1-3 ani
Idei de pranz sanatos pentru copilul de 1-3 ani
Idei de cina sanatoasa pentru copilul de 1-3 ani
Idei de gustari pentru copilul de 1-3 ani
Idei de deserturi facute in casa pentru copilul de 1-3 ani
Mici sfaturi:
• Incearca sa-i prezinti mancarea intr-un mod cat mai atragator, care sa-i starneasca macar interesul de a
incerca sa guste.
• Noteaza-ti care este felul de mancare preferat dintr-o anumita perioada, vor fi amintiri placute peste ani!
• Gateste fara prajeli, inlocuie uleiul la calit cu putina apa

• Prepara mancarea la foc mic, cu capac (inabusit) sau la cuptor

• Evita dulciurile din comert, fa in casa placinte cu fructe sau legume, clatite pe care le poti umple cu spanac si
branzica de vaci (vei fi surprinsa de gustul lor bun)

• Evita mezelurile si alimentele conservate, afumate: contin doar carne de cea mai slaba calitate, sare,
apa si o multime de conservanti si potentiatori de gust
• Fa compot in casa, din fructe de sezon, atat cat sa va ajunga pentru ziua respectiva: apa fiarta in care pui
mere, pere gutui si pe care o indulcesti cu miere.
• Inlocuieste zaharul din prajituri cu zahar brun

• Apa trebuie sa fie lichidul preferat in potolirea setei familiei; sucul de fructe contine mult zahar (chiar si cel facut
in casa) si putine fibre, nu ajuta digestia mai deloc

Orarul meselor la copilul de 2-3 ani

Masa de dimineata sau micul dejun

Copilul tau ar trebui sa serveasca micul dejun imediat ce se trezeste.
Bineinteles, dupa rutina de dimineata care include si spalatul fetei. Daca il lasi
sa astepte prea mult pana sa ii dai sa mananace, ar putea deveni irascibil sau
s-ar putea ocupa de altceva, refuzand sa mai manance.
Pentru micul dejun, poti alege sa ii servesti copilului fie lapte simplu, fie lapte
fiert cu un fainos (gris, zeamil – un preparat de amidon de porumb alb, biscuiti
macinati, fulgi de porumb), cacao, cereale instant sau orice ii place copilului
tau.
Ideal ar fi sa nu indulcesti laptele, iar daca micutul tau prefera biberonul, ofera-
i laptele in aceasta forma.
In fond, cred ca preferi sa manance cu biberonul decat deloc, nu?
Daca cel mic nu este tocmai un fan al laptelui, ii poti oferi ceai si tartine cu
branza (de vaci, topita), unt si miere sau gemuri, eventual un ou moale.
Gustarea de dimineata

Majoritatea copiilor se trezesc foarte dimineata, asa ca gustarea poate fi luata

in jurul orei 10. Aceasta poate consta in fructe, o tartina mica sau... puteti sari
pur si simplu peste gustare.
Masa de pranz
Pentru pranz, poti alege pentru copilul tau de 2-3 ani un piure de legume
(cartofi, morcovi, spanac, mazare verde, fasole verde, conopida, dovlecei).
Spre sfarsitul anului al II-lea cei mici incep sa aprecieze consistenta si gustul
cartofilor prajiti. Totusi, stim cu totii ca acestia nu sunt tocmai sanatosi si sunt
de evitat mai ales in cazul copiilor cu tendinta de obezitate, avand o valoare
calorica mare.
Zilnic, piureul va fi asociat cu carne sau un ou proaspat. Pranzul se poate
incheia cu o ceasca de supa de carne strecurata.
Pentru variatie, la felul intai poti pregati o ciorbita cu carne de pasare sau
perisoare, iar la felul doi - legume sote sau preparate cu sos alb.

Masa de pranz i-o poti oferi copilului in jurul orei 12.

Gustarea de dupa-amiaza
Acum poti alege lapte, iaurt, prajituri de casa, biscuiti, compoturi sau fructe
(ultimele sunt de preferat).
Masa de seara sau cina
Copilul tau de 2-3 ani poate servi cina in jurul orei 19. Meniul poate fi ori la fel
ca cel de la micul dejun, ori o budinca (orez, gris, paste fainoase), mamaliguta
cu unt si branza, compot, o prajitura de casa.
Apetitul copilului mic
Dupa varsta de un an, apetitul implica o participare sufleteasca; copilul
asteapta sa manance; ii place o mancare pentru ca isi aminteste de mirosul, de
aspectul, de gustul ei, de cadrul placut in care i-ai dat sa manance.
Unii copii prefera sa fie serviti numai de o anumita persoana din familie.
Exista o mare variabilitate a apetitului la copiii mici. O mamica experimentata
si un pediatruexperimentat vor face mereu cea mai buna echipa si vor
descoperi cauzele si solutiile pentru mofturile copilului. Punerea in practica este
mai greu de realizat, mai ales atunci cand copilul este ingrijit de mai multe
persoane, cu stiluri si idei diferite si, mai ales, cu rabdare si putere de daruire
diferite.
Un copil care mananca bine are toate sansele sa fie sanatos, sa creasca bine,
sa fie mereu activ si sa-si satisfaca nevoia de miscare si cunoastere.
Parintii, asistentele de pediatrie, educatoarele, trebuie sa porneasca de la
realitatea ca la aceasta varsta apetitul este foarte diferit de la un copil la altul.
La acelasi copil se observa si variatii in modul cum mananca, de la o zi la alta si
chiar de la o masa la alta. Nu este vorba de un copil dificil si nici de un apetit
capricios, ci este apetitul normal al fiecaruia dintre noi.
In plus, se adauga acum instabilitatea psihica si motorie a varstei. Tocmai ce te
obisnuisei cu sugarul care-si primea biberonul obisnuit la ora potrivita, cu
acelasi ritual si cu acelasi preparat timp de saptamani si chiar luni de zile.
Acum, ai de-a face cu o mica personalitate, cu preferinte si pofte.
Respecta poftele copilului tau
Asa cum respectam preferintele culinare ale adultilor din familie, tot asa
trebuie sa tinem seama si de poftele micii personalitati.
Se spune ca ratia zilnica a copilului mai mare de 1 an scade, deoarece
cresterea incetineste si nevoile nutritive ale copilului sunt mai mici.
Fixarea alimentatiei se face in functie de ritmul propriu al fiecarui copil. Unii
sunt mari mancaciosi, altii de abia gusta; unii mananca acelasi meniu luni de
zile, altii au nevoie de variatie zilnica; unii mananca mult de 2-3 ori pe zi, altii
cer sa "ciuguleasca" de 4-6 ori cate ceva; unii doresc sa manance din ceasca
sau chiar sa se "serveasca" singuri cu lingurita, in timp ce altii se despart cu
greu de biberon.
Nu ii impune copilului tau ce si cand sa manance. Orice hrana mancata in sila
sau luata numai pasiv este prost asimilata. A forta un copil sa manance este o
greseala grava, inapetenta la sugarul mare si copilul mic este determinata cel
mai frecvent de fortarea copilului sa manance! Ulterior se adauga dureri
abdominale, tulburari de somn, tulburari mai grave de comportament (crize de
manie, iritabilitate, reactii de opozitie sau, din contra, pasivitate si anxietate).
Masa trebuie sa fie un prilej de placere si destindere. Pe masura inaintarii in
varsta, apetitul copilului este tot mai mult legat de elemente "psihologice".
Daca cel mic este bine dispus, daca este activ si satisfacut in relatiile cu cei din
jur (parinti, bunici, educatori, frati), el va manca bine. Dimpotriva, daca nu a
fost scos afara, daca a fost contrariat sau daca atmosfera din familie este de
tensiune (certuri, vizite, oboseala), copilul nu mananca bine, este nervos, are
tulburari de somn.
Adesea, parintii cer medicului sa indice medicamente sau alimente minune,
care sa deschida pofta de mancare a copilului, in loc sa se ocupe sa creeze o
atmosfera de familie care sa-l faca sa-i placa mancarea oferita. Unii copii refuza
sa manance daca alimentul nu este servit in ceasca sau in farfuria cu desenul
preferat.
Portii de mancare indicate pentru copiii de 2-3 ani
Pentru a fi sigura ca cel mic va manca tot sau poate chiar iti va mai cere, ofera-
i portii mici de mancare in canita sau farfuria sa preferata. Consumarea cu
usurinta a unei portii ii da copilului senzatia de victorie.
Dimpotriva, daca ii oferi o cantitate prea mare, el va lasa o parte din portie in
farfurie si... posibil sa se simta slab si oarecum vinovat.
Incearca sa nu il certi. Nu vei face decat sa ii accentuezi si mai mult
sentimentul de vinovatie.
Consistenta
La 1-2 ani, copilul primeste mai usor alimentele in forma lichida, piure,
sfaramate cu furculita sau tocate marunt.
Cu varsta, el incepe sa prefere alimentele mai crocante: biscuiti, fulgi de
porumb, coaja de paine, tartine (paine cu unt si cu miere sau dulceata), fructe.
Folosirea mainilor
Inca de la 8-10 luni, unii copii incep sa ia cu degetele piureul de la pranz si sa
incerce sa-l duca la gura. Dupa varsta de un an, copilul capata tot mai multa
indemanare si participa in mod activ la alimentatie. Intre mese, i poti da sa
rontaie o coaja de paine, un biscuit, o felie de mar.
Daca il vei hrani tu mereu, deprinderea de a manca singur va intarzia, iar
tendinta naturala la independenta va fi cumva franata.
Cand ii dai sa manance piure, da-i si lui o lingurita. De asemenea, cand ii alegi
jucariile, i-ai si lingurite de plastic, tigaite, cratite, obiecte de bucatarie;
jucandu-se cu ele, indemanarea copilului creste.

10 alimente complet interzise în alimentația bebelușului până la 2 ani

de Alina Nedelcu
Pe măsură ce se apropie de vârsta de 2 ani, copilul ar trebui să consume hrană
variată, din fiecare dintre categoriile de bază (fructe și legume, produse
lactate, cereale, proteine). Iată de ce putem fi tentate să-i oferim tot felul de
alimente cât mai atractive, care să-l ajute să descopere noi gusturi. Trebuie să
știm însă că printre acestea se ascund și unele cu adevărat periculoase, care
trebuie complet interzise din alimentația unui copil de până la 2 ani. În
articolul de mai jos vei găsi doar câteva exemple dintre cele mai cunoscute.
Este esențial să fii o mămică bine informată, astfel încât să-i oferi micuțului
tău numai alimente sigure și care-i oferă cât mai multe beneficii nutritive.

Ouă crude și alimente ce conțin ouă crude

Specialiștii ne atrag atenția asupra următorului lucru: ingerarea, de către bebelușii mai mici de 2 ani,
a unor alimente ce conțin ouă ce nu au fost gătite corect (fiind încă parțial crude) sau care au în
componență ouă crude (precum maioneza de casă) este deosebit de periculoasă. Motivul principal
se leagă de posibilitatea contaminării cu bacteria Salmonella, ce poate produce grave probleme
digestive.
Iată de ce este deosebit de important să te asiguri că ouăle sunt gătite corespunzător atunci când i le
oferi copilului. Cea mai simplă modalitate de a verifica este să vezi dacă albușul și gălbenușul s-au
întărit perfect.

Laptele nepasteurizat
„Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor” din SUA atrage atenția asupra următorului fapt:
copiii mici care consumă lapte crud ca atare, dar și produse obținute din acest fel de lapte (precum
smântâna sau înghețata) riscă să aibă tot felul de probleme de sănătate. Cele mai frecvente se leagă
de apariția unor tulburări digestive comune (precum crampele abdominale și diareea acută), până la
declanșarea unor toxiinfecții alimentare sau a unor alergii. În cazuri extreme, viața copilului poate fi
pusă în pericol, în special când este vorba despre deshidratare puternică sau despre riscul de șoc
anafilactic.
Medicii spun că un copil hrănit cu lapte nepasteurizat se poate confrunta cu asemenea probleme
întrucât sistemul său imunitar, dar și cel digestiv, nu sunt încă suficient de dezvoltate pentru a se
confrunta cu infecțiile bacteriene sau cu alergiile ce pot fi cauzate de consumul acestui lapte.
Așa că aveți grijă să-i oferiți copilului numai lapte despre care știți sigur că a fost pasteurizat, cu
atât mai mult la o vârstă fragedă.

Laptele cu conținut redus de grăsime

Întrucât copiii mici au nevoie de caloriile și grăsimile din laptele obișnuit pentru a se dezvolta
armonios, acest tip de lapte nu trebuie să fie în prezent în alimentația unui copil până la 2 ani.
Numai în cazul în care un copil prezintă riscul de obezitate, medicul îi va recomanda consumul de
lapte degresat.
Abia după vârsta de 2 ani îi poți da micuțului tău lapte cu conținut redus de grăsime.
Arahidele și untul de arahide
În ceea ce privește arahidele, ele sunt considerate un aliment complet interzis pentru copiii până la 2
ani din următoarele motive: pot declanșa diverse alergii (mai ales dacă în familie aveți persoane
alergice) sau pot duce la sufocare, în urma ingerării și înecării cu ele. De altfel, medicii atrag atenția
asupra faptului că un copil mai mic de 2 ani nu beneficiază încă de coordonarea optimă a mușchilor
ce asigură înghițirea și digerarea alimentelor, ceea ce poate fi periculos, crescând șansa ca bucăți de
arahide să ajungă chiar la nivelul căilor respiratorii inferioare (prin aspirație).
Referitor la untul de arahide, și acesta este nociv din cauza capacității crescute de a declanșa rapid
semnalul organismului pentru a secreta proteina IgE (aceasta dirijează sistemul imunitar pentru a
recunoaște „invadatorii" și pentru a secreta histamine). Astfel, pot apărea, chiar și după câteva
minute de la ingerarea de unt de arahide, reacții alergice severe.
Nu în ultimul rând, în cazul unui copil sub 2 ani, poate fi dificil să înghită unt de arahide, ce are o
consistență lipicioasă și poate rămâne blocat în gât.

Anumite tipuri de pește și crustacee

Peștii bogați în mercur (precum macroul, rechinul, peștele-sabie) nu trebuie să fie sub nicio formă
prezenți în alimentația unui copil de până la 2 ani. De altfel, medicii ne sfătuiesc să-i evităm chiar și
la vârsta adultă.
De asemenea, creveții, racii, crabii, dar și scoicile sau fructele de mare pot declanșa rapid tot felul
de reacții alergice, având în vedere că sistemul imunitar al copilului nu este încă format pe deplin.
Iată de ce nici acestea nu trebuie oferite sub nicio formă unui copil mai mic de 2 ani.
Peștele are însă calități nutritive deosebite, așa că îi poți da micuțului pești din ape curate, precum
păstrăv sau crap.
Produse alimentare cu consistență moale și lipicioasă
Bomboanele tari, dropsurile medicinale, nucile sau popcornul pot fi și ele incluse în rândul
alimentelor interzise copiilor până la 2 ani.
Pericolul este reprezentat de faptul că oricare dintre acestea pot fi înghițite sau aspirate pe nas, ceea
ce poate provoca infecții sau sufocarea.
Băuturile dulci
Guma de mestecat, bomboanele gen marshmallows, jeleurile sau caramelele nu au ce căuta nici ele
în alimentația copilului mai mic de 2 ani.
Nu numai că sunt pline de zaharuri și conservanți, dar se pot bloca ușor în gâtul copilului și îl pot
sufoca.
Alimente ce conțin grăsimi saturate
Medicii pediatrii ne spun că cele mai indicate băuturi la copiii de până în 2 ani sunt laptele și apa.
Sucurile dulci, indiferent dacă sunt acidulate sau nu, le pot provoca nu numai diverse tulburări
digestive, dar le vor afecta și dentiția, aflată încă în plină formare.
Dacă vrei totuși să îi dai copilului să guste un suc îndulcit (natural însă), rezumă-te la a-i da cantități
foarte mici, imediat după mese. În acest caz, spun experții, riscurile pentru sănătatea dinților și
gingiilor sunt mai reduse.

Alimentele cu conținut redus de grăsime

Printre asemenea alimente, care trebuie interzise complet din alimentația unui copil de până la 2 ani,
se numără inclusiv anumite tipuri de biscuiți, prăjituri sau chipsurile.
Alături de acestea, nu trebuie să uităm nici de alimente congelateprecum nuggets-urile de pui, „fish-
fingers” sau de așa-numitele „mozzarella sticks”.Toate conțin, alături de grăsimi
saturate, conservanți și sodiu, la fel de dăunătoare unui copil mic. În plus, nu furnizează nutrienții
necesari, ci doar așa-numitele „calorii goale”.
Va trebui deci să ai mare grijă și să te uiți la conținutul alimentelor achiziționate pentru a vedea care
este procentul grăsimilor saturate.

Astfel de alimente se încadrează și ele în rândul celor care ar trebui interzise la un copil de până în 2
ani.
Medicii au atras de nenumărate ori atenția că acele grăsimi conținute în laptele obișnuit, dar și în
alte produse cu conținut normal de grăsime, îi vor furniza micuțului caloriile și unele vitamine ce îi
sunt necesare.
Renunță deci la ideea de a-i da produse cu conținut redus de grăsime. Această opțiune poate fi însă
valabilă după sfatul unui medic, în cazul în care copilul tău prezintă riscul de a deveni obez.

7 alimente pe care trebuie sa le eviti pana cand copilul are 7 ani

de Ioana-Catalina Pavel
Astazi, cand majoritatea produselor din supermarket-uri sunt „infectate” cu substante daunatoare,
conservanti, exista tot mai putine solutii pentru parinti pentru a le furniza mese sanatoase copiilor lor si
a le asigura astfel o alimentatie buna.

Este foarte important ca parinte, sa urmaresti indeaproape alimentatia copilului, si mai ales pana la
7 ani, cand sunt pericole mai mari pentru ca organismul copilului este mult mai sensibil si nu se
poate lupta cu toate ingredientele continute de alimente.
Iata o lista de 7 alimente pe care ar fi bine sa le eviti pana ce copilul tau implineste 7 ani:
1. Mezeluri, slanina, carnati, untura
Aceste alimente contin multe grasimi, condimente si conservanti si sunt mult prea greu de
digerat pentru stomacul sensibil al copilului. In plus, sunt usor alterabile si nu putem avea garantia
prospetimii lor in momentul cumpararii. Doctorii spun ca e bine sa ii dai cat mai tarziu din aceste
alimente sau chiar deloc.
2. Fast-food: hamburger, hot-dogs

Nu-l incuraja sa manance fast-food: hamburger, hot-dog si cartofi prajiti. Aceasta este o mancare
foarte nociva, in primul rand pentru ca poate duce la obezitate, si poate crea dependenta.
3. Dulciuri, cereale, chips-uri, cereale glazurate
Pediatrii interzic ciocolata pana la varsta de 2-3 ani. Pericolul numarul 1: poate creste prea mult
glicemia. Pericolul numarul 2: cariile. Pericolul numarul 3: sunt alimente foarte sarace in nutrienti.
4. Sucuri carbogazoase
La fel ca si dulciurile, si sucurile din comert nu sunt bune deloc nu numai pentru copil pentru ca au
o valoare nutritionala foarte mica. Pe copii ii pot balona si le pot cauza diaree. Daca tii sa ii dai un
suc, poti sa ii faci tu in casa din fructe proaspete, portocale, mere, grepfrut.
5. Peste congelat
Pestele congelat, ca si mezelurile, este un aliment usor alterabil, si nu poti sti niciodata cat este de
proaspat. De aceea cel mai bine ar fi sa il excluzi de tot din dieta copilului.
6. Unt de alune/arahide
Cremele de ciocolata, untul de alune sau de arahide sunt printre alimentele interzise de pediatri
pentru copiii mici. Aceste creme si unturi din comert sunt foarte scazute ca valoare nutritionala dar
pot si sa cauzeze greata sau diaree.
7. Bauturile alcoolice

Acestea sunt foarte daunatoare nu numai pentru copiii mici, dar ele sunt interzise pana la varsta
adolescentei. Nu e bine nici macar "in joaca" sa ii dai copilului vreun pahar sau o gura de vin,
visinata sau alte bauturi alcoolice care se mai servesc in familie. Ar fi recomandat sa nu consumati
nici voi in fata copilului cel putin pana la varsta cand copilul incepe sa inteleaga mai multe despre
realitatea inconjuratoare. (6, 7 ani).
Daca tu vei avea grija sa eviti aceste alimente pe cat posibil, sau i le vei da in portii cat mai mici,
atunci el se va invata pana la 7 ani sa manance sanatos, si sunt sanse mari sa isi formeze acest
obicei demn de laudat, toata viata. Astfel, vei putea simti ca ai facut tot ce ti-a stat in putinta sa
cresti un copil sanatos.

3 lucruri care se întâmplă în creierul copilului când se uită la televizor

de Irina Olteanu
Privitul la televizor cauzează o serie de probleme, mai ales când vine vorba despre creierul copilului,
care se află în curs de dezvoltare. Te întrebi cu siguranță care sunt acestea. Din acest motiv îți
explicăm ce modificări au loc în mod concret, susținute de multe studii științifice.

Tehnologia face parte din viața noastră și prin urmare și a copiilor noștri. Cei mici sunt obișnuiți cu
utilizarea ei încă de la cele mai fragede vârste și, atunci când este folosită corespunzător, poate
reprezenta chiar un privilegiu comparativ cu trecutul. De exemplu, preșcolarii pot învăța cântece, să
citească și să numere, iar școlarii pot descoperi lucruri interesante despre lumea înconjurătoare. Dar
un timp prea îndelungat în fața televizorului se poate dovedi nociv. Iată ce se întâmplă cu copilul
din punct de vedere fizic: Copiii care petrec în mod constant mai mult de 4 ore pe zi la televizor au
șanse mai mari să fie supraponderali. Se întâmplă acest lucru ca urmare a faptului că desfășoară o
activitate statică (de cele mai multe ori chiar consumă în timp ce privesc la televizor alimente
nepotrivite), care îi privează de o activitate ce implică efort fizic.

Lucruri care se întâmplă în creierul copilului când se uită la televizor

1. Copiii care vizionează acțiuni violente la televizor au șanse mai mari să dea dovadă de
comportament agresiv și să ajungă să se teamă că lumea este un loc periculos, iar ceva rău urmează
să li se întâmple. Un copil american, conform statisticilor, asistă la aproximativ 200 000 de acte de
violență la televizor până la vârsta de 18 ani. Multe dintre acestea sunt cauzate chiar de către
personajele pozitive, pe care copiii îi admiră. Pe lângă efectul evident al violenței asupra psihicului
uman, copiii nu pot diferenția între realitate și imaginar și pot apărea probleme comportamentale. În
plus, personajele de la televizor dau adesea dovadă de un comportament riscant, precum fumat și
consum de alcool, ceea ce întărește stereotipurile rasiale și de gen. Iată și dovezile științifice. În anul
1982 un studiu realizat de către Institutul Național de Sănătate Mentală susține că acei copii care
privesc violență la televizor pot deveni mai puțin sensibili la durere și la suferința celor din jur, dar
și mai temători și cu șanse mai mari să se comporte într-un mod agresiv. Se pare că școlarii ajung să
manifeste comportament agresiv în adolescență, iar apoi să fie arestați pentru infracțiuni la
maturitate.
2. Cercetările subliniază că privitul la televizor este periculos pentru dezvoltarea creierului. Astfel,
un raport japonez publicat în revista Cortex Cerebral în 2013 susține că privitul la televizor are un
impact negativ asupra polului frontal lateral din creier, conducând la o scădere în IQ-ul verbal. Mai
exact, studiul a fost desfășurat în Universitatea Tohoku și a examinat efectele televiziunii asupra
creierului unui număr de 276 de copii, asociat cu durata de vizionare și efectele pe termen lung. S-a
observat efectiv îngroșarea porțiunilor din creier asociate cu un nivel mai mare de excitare și
agresiune, ca și lobul frontal (cunoscut a reprezenta o abilitate de înțelegere verbală redusă).
Efectele negative au avut loc indiferent de vârsta, sexul și contextul economic al copilului. Un alt
studiu anterior din anul 2015 (care reflectă concluziile unei meta-analize din 1986) a corelat privirea
în exces la televizor în copilărie și adolescență cu rezultate educaționale precare, fiind vorba despre
mai mult de 1-2 ore pe zi de televizor (performanța academică a fost afectată în special cu privire la
scorurile asociate citirii). De asemenea, hipotalamusul, septul, regiunea motorie senzitiva și cortexul
vizual au fost mărite (aici sunt procesate răspunsuri emoționale, excitare, agresiune și vedere).
3. În anul 2013, o echipă de cercetători din partea Universității de Stat Ohio a intervievat și testat
107 preșcolari și părinții lor pentru a observa ce impact a avut televiziunea asupra stării lor de spirit
și a capacității de empatie. Cu cât a vizionat un copil mai mult televizor sau a fost expus la televizor
(chiar dacă funcționa în background), cu atât a fost mai redusă înțelegerea stării mentale a
părinților. Nu în ultimul rând, dacă televiziunea s-a aflat în apropierea copilului, i-a afectat starea de
spirit care este definită drept abilitatea de a recunoaște credințele, intențiile, dorințele și cunoștințele
proprii și ale altei persoane. Amy Nathanson, un profesor de comunicare din cadrul Universității
Ohio, a spus într-o declarație de presă: "copiii cu stări de spirit mai dezvoltate sunt capabili să
participe mai bine în relații sociale. Acești copii se pot implica în interacțiuni mai sensibile,
cooperative cu alți copii și au șanse mai mici să apeleze la agresiune pentru a-și atinge un scop."
Ca urmare a tuturor acestor concluzii, o expunere crescută la televizor a copiilor mai mici de3
ani este asociată cu dobândirea întârziată a limbajului, ceea ce interferează cu cunoștințele din
mediul școlar. De asemenea, la nivel școlar copiii care petrec în fața televizorului mai mult de 2 ore
pe zi au șanse mai mari să se confrunte cu dificultăți psihologice, care includ hiperactivitate,
probleme emoționale și comportamentale și conflicte sociale cu colegii de clasă.

De reținut
Experiențele timpurii sunt cele care condiționează mintea. Conexiunile dintre celulele creierului se
schimbă în baza experiențelor pe care le au copiii, în timp ce creierele lor se triplează în mărime
între naștere și vârsta de 3 ani. Inițierea privitului la televizor are în prezent loc în preajma vârstei
de 4 luni. Expunerea prelungită la schimbări rapide de imagine în timpul perioadelor critice de
dezvoltare cerebrală poate precondiționa mintea să se aștepte la un nivel crescut de stimulare, prin
urmare viața reală nu va avea ritmul necesar pentru a suscita atenția copilului; tot din același motiv
apar și probleme legate de păstrarea concentrării. Este important și tipul de conținut pe care îl
vizionează copilul la televizor: cu cât este mai frenetic sau violent, cu atât sunt șanse mai mari ca
copilul să se confrunte cu provocări de atenție mai târziu în viață. Timpul real de joacă, precum și
expunerea la cărți și muzee reprezintă experiențe de calitate care vor contribui în mod pozitiv la
dezvoltarea creierului și la o concentrare bună.
Academia Americană a Pediatrilor recomandă ca până la vârsta de 18 luni să nu existe niciun timp
pentru televizor (sau alte dispozitive); între 18-24 luni este permis un oarecare timp alături de un
părinte sau un adult, preșcolarii nu mai mult de 1 oră pe zi alături de un părinte sau un adult care le
poate explica ce văd, iar copiii cu vârsta 5-18 ani trebuie să aibă limite constant, iar timpul în fața
televizorului să nu influențeze orele de somn sau timpul petrecut afară.

Copilul meu si televizorul: Cum ii afecteaza creierul si dezvoltarea

Copilul meu si televizorul: Academia Americana de Pediatrie recomanda ca, pana la doi ani, copiii
sa nu fie lasati sa se uite la televizor. Unii autori insista ca macar pana la 5-6 ani, cand se incheie
prima perioada esentiala in dezvoltarea creierului, copiii sa fie tinuti departe de televizor. Se poate
oare ca vizionarea unor programe televizate sau de desene animate sa transforme, efectiv, creierul si
emotiile copiilor?

Ieri in parculet, o fetita se agatase cu picioarele de o bara si se legana asa atarnata, cu parul in nisip.
De mai incolo, un baietel o priveste cateva secunde, apoi se apropie si o intreaba foarte serios:
- Auzi, tu nu-l stii pe Spiderman, daca tot te plimbi cu capu-n jos?

Multi copii se uita la desene animate. Apoi le impletesc cu realitatea. Joaca inceteaza sa mai fie
amuzanta, atunci cand ei nu mai fac distinctia intre realitate si virtual. Observam ceva ciudat: sunt
prescolari care se napustesc violent asupra colegilor, in virtutea personajului pe care il intruchipeaza
si care nu cunoaste limite. Copiii de 3-4 ani care se arunca de pe tobogan, in incercarea de a zbura.
Scolari in primii ani de scoala, care se deplaseaza prin clasa nu mergand, ci in salturile lui
Spiderman, si care nu inteleg sa faca altfel. NU am zis ca nu vor. Ei, cu ochii lor mari care te
privesc larg-deschisi cand ii confrunti, vor. Dar nu stiu cum. Nu stiu altfel. Nu isi dau seama unde
gresesc. Pentru acesti copii, universul desenului animat s-a impregnat in creier si a devenit realitatea
lor. Este oare posibil ca vizionarea unor programe televizate sau de desene animate sa modeleze; sa
transforme, efectiv, creierul si emotiile copiilor?...
Televzorul este interzis copiilor sub 2 ani
"Cercetarile arata ca experienta mediului in care creste copilul, joaca un rol esential in dezvoltarea
structurala a creierului. Odata cu experienta si invatarea, se dezvolta conexiunile neuronale",
raspunde bioeticianul Virgiliu Gheorghe. "Ceea ce face copilul in fiecare zi, modul in care gandeste,
felul in care comunica, ceea ce invata, stimulii care ii atrag atentia, toate acestea au puterea de a-i
modifica structura creierului. Nu numai ca schimba modul in care creierul este folosit (schimbari
functionale), dar cauzeaza, de asemenea, si modificari structurale in sistemele traseelor neuronale"
(Healy, 1990).
"Nu mai incape nicio indoiala: vizionarea TV si calculatorul dauneaza grav dezvoltarii si
functionarii creierului uman. Activitatea corticala, atunci cand ne asezam in fata ecranului, este
complet diferita de aceea inalnita in mod obisnuit in viata oamenilor. Cele cateva ceasuri petrecute
zilnic de copii in fata televizorului si a calculatorului, inca din primii ani de viata, vor influenta
definitoriu modul in care creierul va raspunde pe viitor la provocarile lumii reale, modul in care va
procesa informatia.

Mintea tinerilor ajunge sa fie dependenta de starea de pasivitate, de neconcentrare si negandire, care
i-a fost indusa zilnic, cateva ceasuri, prin intermediul vizionarii. Emisfera stanga a creierului, a carei
activitate este inhibata cand privim la televizor, nu se dezvolta normal, ceea ce va face ca tinerii
acestia sa fie deficienti in ceea ce priveste gandirea logica si analitica, in vorbire, in construirea
frazei, in scris si citit - procese care se desfasoara in ariile acestei emisfere.
Cele mai grave sunt insa consecintele pe care televiziunea si jocurile video le au asupra functionarii
partii din fata a creierului - cortexul prefrontal - care il deosebeste pe om de animal. Aceasta zona
este esentiala in dezvoltarea proceselor de constiinta, a proceselor mentale superioare. Prin franarea
dezvoltarii si chiar prin vatamarea produsa de televiziune si calculator in aceasta zona, vizionarea
afecteaza capacitatea de concentrare a atentiei, slabeste motivatia si favorizeaza comportamentele
instinctive: bulimia, agresivitatea si pulsiunile sexuale.
Acestea sunt doar cateva dintre motivele pentru care Academia Americana de Pediatrie (Reisenberg,
1998) recomanda ca, pana la doi ani, copiii sa nu fie lasati sa se uite la televizor. Iar dupa aceasta
varsta, pe toata perioada varstei scolare, sa li se limiteze timpul vizionarii (cumulat televizor, video
sau calculator) la una, cel mult doua ore pe zi. Unii autori opineaza ca macar pana la 5-6 ani, cand
se incheie prima perioada esentiala in dezvoltarea creierului, copiii sa fie tinuti departe de televizor
si calculator. " (Virgiliu Gheorghe, in cartea Efectele micului ecran asupra mintii copilului)
Televizorul pentru copil este o experienta pasiva si pasivizanta
"Copilul in fata televizorului nu are parte de experienta obisnuita a limbajului, de stimularea
dialogica a gandirii si reflectiei pe care parintii, bunicii sau mediul uman, in genere, le ofera.
Stimulii vizuali si auditivi perceputi in fata micului ecran sunt atat de agresivi, se succed cu o
asemenea rapiditate, incat depasesc capacitatea creierului de a-i controla. Efectul invariabil va fi
inhibarea unor importante procese mentale.

Copiii se obisnuiesc de la televizor sa nu mai doreasca sa inteleaga ce se intampla in lumea care ii

inconjoara. Se multumesc doar cu senzatiile (Large, 2000). Experienta vizionarii TV nu este una a
spatiului si a timpului real, a distantelor si a duratelor reale, ci a unora virtuale, sugerate sau doar
stimulate in interiorul lumii televizualului. Copilului ii lipseste posibilitatea cunoasterii prin
atingerea si manipularea fizica a materialelor, una din conditiile desfasurarii procesului de
cunoastere si, prin urmare, de structurare a traseelor neuronale. Prin televizor, cei mici sunt lipsiti de
linistea si ragazul necesare dezvoltarii mecanismelor limbajului intern si ale gandirii reflexive.

Televizorul nu numai ca nu favorizeaza o participare interactiva la procesul de cunoastere, ci,

dimpotriva, presupune o experienta pasiva si pasivizanta pentru mintea umana. Dupa vizionarea
prelungita, copiii vor avea tendinta de a ramane in aceeasi stare de pasivitate sau de neimplicare in
cunoasterea lumii reale. Celor care se uita mult la televizor, li se saraceste in mod proportional
capacitatea de a imagina jocuri, le slabeste dinamismul mental." (Virgiliu Gheorghe)
"Intrucat in configurarea sistemelor neuronale, conexiunile se realizeaza ca raspuns la efortul
presupus de o activitate mentala, a-i introduce pe copii in mediul TV, a le deprinde mintea cu
placerea facila a vizionarii, inseamna sa le punem intr-un risc real dezvoltarea abilitatilor
mentale." (Healy , 1990).
Televizorul altereaza functiile si structura creierului unui copil
"Problema fundamentala pe care o ridica vizionarea TV este gradul ridicat de repetitivitate (zilnic),
durata si intensitatea experientei vizionarii. Devine justificata intrebarea pe care o adreseaza tot mai
mult cercetatorii din din lumea occidentala: Este posibil ca ritmul vietii contemporane, cand multi
copii sunt in mod constant stimulati din afara, cand ei nu mai au timp sa stea sa gandeasca, sa
reflecteze, sa vorbeasca cu ei insisi (limbaj intern) sa conduca la aparitia unor schimbari structurale
(morfologice) in creierul noii generatii? Este posibil ca tinerii care petrec zilnic un timp indelungat
in fata televizorului sa aiba creierul dezvoltat diferit fata de al acelora care se implica in activitati
fizice, interpersonale si cognitive?
Raspunsul pe care il dau cercetatori renumiti ca dr. William T. Greenough de la Universitatea din
Illinois, o autoritate recunoscuta in domeniul dezvoltarii corticale, sau dr. Richard M. Lerner,
profesor la Universitatea de Stat din Pennsylvania, specialist in dezvoltarea mentala a copiilor si a
tinerilor, este unul afirmativ:

"Da, din moment ce tinerii sunt atrasi de un alt tip de activitate (privitul la TV) decat cei apartinand
altor generatii, atunci si functia si structura creierului vor fi alterate. Creierul are tendinta (asa este
facut el) de a repeta aceeasi experienta. Neuronii invata sa reproduca modelul de raspuns deja
format, ceea ce, de altfel, ne arata cum invata oamenii. Noi, de fapt, nu realizam ca ceea ce invatam
sunt obiceiuri sau deprinderi. Ori de cate ori copiii fac ceva in mod repetat, ar trebui sa ne intrebam:
este aceasta o obisnuinta pe care dorim ca ei sa o aiba (lucru valabil din punct de vedere functional
si la adulti)?" (Large, 2000)
Asadar, deprinderile formate prin repetitie determina constituirea unor modele neuronale specifice,
care se vor repeta in viata cotidiana si care vor influenta perceperea si reflectarea mentala a
realitatii. A-i invata pe copii cu televizorul si a cultiva acest obicei in viata noastra inseamna, de
fapt, a modela structuri neuronale care determina cortexul sa raspunda la provocarile realitatii,
potrivit tipului de experienta propus de realitate TV. Inseamna sa le obsinuim creierul cu atitudinea
pasiva, sa-l facem dependent de "placerea facila a ecranului video", sa "ii slabim abilitatile
mentale", obisnuindu-l sa nu reflecteze, sa nu gandeasca realitatea, sa nu dialogheze sau sa nu se
concentreze cu atentie la problemele pe care le intampina." (Virgiliu Gheorghe)
Nivelul de inteligenta al unui copil care se uita la televizor scade
"Inteligenta sau performanta intelectuala este determinata de o buna si rapida comunicare inter- si
intraemisferica. Oamenii inteligenti sunt aceia la care puntea interemisferica este foarte bine
dezvoltata. Dr. Jerre Levy, biopsiholog la Universitatea din Chicago, arata ca, pentru dezvoltarea
normala a creierului, sunt necesare acele experiente care presupun o angajare simultana a celor doua
emisfere, pentru a se intari si consolida aceste conexiuni interemisferice. Dar masurarea curentilor
cerebrali, pe perioada vizionarii, arata o reducere dramatica a comunicarii interemisferice realizate
prin puntea emisferica (corp calos). Astfel, dr. Levy insista sa li se ofere copiilor posibilitatea de a
experimenta un mediu de limba coordonat cu unul vizual, si nu sa fie privati de primul, prin
vizionarea TV" (Healy, 1990).
"Majoritatea specialistilor în domeniu sustin ca nu trebuie permis ca vizionarea TV sa inlocuiasca
jocurile fizice (alergatul, inotul etc.), lucrul cu mana (a construi, a coase, a intreprinde, in general,
ceva cu mainile) sau alte activitati prin care cele doua parti ale corpului (stanga - dreapta) si
conexiunile corespunzatoare lor din creier invata sa se coordoneze intre ele (Healy, 1990)."

"Dezvoltarea saraca a puntii interemisferice este una din cauzele principale ale scaderii capacitatii
intelectuale la multi dintre tinerii de azi, a aparitiei problemelor de invatare si atentie. Aceasta slaba
dezvoltare a comunicarii interemisferice face ca ei sa nu mai poata procesa suficient de rapid
informatia, pentru a putea desfasura un proces de invatare, pentru a fi atrasi intr-o activitate
reflexiva. Ei vor semana tot mai mult cu personajele micului ecran: oameni care doar actioneaza,
urmarind anumite scenarii prestabilite sau tipare comportamentale, care se exprima in clisee, care
traiesc indeosebi la un nivel emotional si reactioneaza automat, instinctiv, la provocarile lumii
inconjuratoare.
Din cauza maturizarii sale tarzii (pana la 14 ani), corpul calos poate fi extrem de vulnerabil in
conditiile lipsei exercitiului. Astfel ca, apreciaza Healy (1990), "in conditiile in care creierul ramane
relativ pasiv in timpul copilariei si adolescentei (prin vizionarea TV, prin jocul pe calculator), va fi
mult mai dificil sa-si dezvolte capacitatile intelectuale mai tarziu, cand aceasta punte este mai putin
flexibila." (Virgiliu Gheorghe)
De ce nu mai citesc copiii?
"Studiile realizate in America demonstreaza ca majoritatea tinerilor intampina mari dificultati in
intelegerea unui text ce depaseste nivelul gimnaziului, in a trage concluzii dincolo de faptele simple,
in a urmari punctul de vedere al autorului sau succesiunea unei argumentatii, ori in a-si prezenta
propriile argumente. Copiii nu pot intelege (patrunde semnificatia), nu isi pot aminti si aplica tot
ceea ce au citit.
Exista oare o legatura intre vizionarea TV si declinul abilitatii de a citi? Maria Winn raspunde la
aceasta intrebare, aratand ca, intr-un studiu facut pe un grup de 500 de copii intre 9 si 10 ani, toti au
declarat ca prefera sa se uite la TV decat sa citeasca. Aceasta este, de fapt, situatia generala la
nivelul tuturor societatilor occidentale, unde s-a generalizat ritualul zilnic al vizionarii TV. Chiar si
in Romania, este usor de constatat ca nici copiii si nici tinerii crescuti cu televizor nu mai citesc
carti. "Televizorul este mai provocator, mai relaxant, nu pretinde nici un efort - spun copiii - si de
aceeea il prefera" (Winn, 1996).
Principalele mecanisme prin care televiziunea submineaza lectura au fost publicate in
revista Reading Reaserch Quaterly:
1. Televiziunea anuleaza satisfactia pe care o producea lectura, inlocuind-o cu placerea facila a
micului ecran si astfel inhiba dezvoltarea abilitatilor necesare citirii.
2. Vizionarea solicita un efort mental inferior celui cerut de lectura, ceea ce il va face pe copil sa
gaseasca cititul ca fiind prea dificil.
3. Dependenta de TV micsoreaza timpul pe care copiii sunt dispusi sa il petreaca spre a gasi
raspunsul la problemele pe care trebuie sa le rezolve. Ca atare, ingreuneaza sau descurajeaza
desfasurarea unei activitati precum cititul. Cititul necesita ragaz pentru reflectie, rabdare si
tenacitate in decodarea semnificatiilor. (Healy, 1990)
Televizorul, arata M. Winn (1996), presupune o experienta complet diferita de cea a lecturii:
1. Lectura elibereaza imaginatia, care trebuie sa construiasca intelesul cuvintelor, al lucrurilor citite.
Televizorul insa blocheaza procesul imaginativ, oferind imaginile de-a gata, deja formate.
2. Lectura presupune un ritm mai incet sau mai rapid, in functie de capacitatea de intelegere a
textului; in timp ce televiziunea, impunand un ritm foarte rapid, cel al derularii imaginilor,
depaseste capacitatea omului de a procesa informatia.
3. Cititul inseamna concentrarea mintii, dezvoltarea atentiei, iar televizorul dimpotriva, sustine o
atitudine pasiva, atentia nefiind dirijata din interior, ci captivata si sustinuta prin stimuli
externi." (Virgiliu Gheorghe)
"Cercetarile arata, de asemenea, ca in cazul in care informatia este primita de la televizor, copiii o
proceseaza in mod diferit decat atunci cand o lectureaza: "cei care au vazut povestea la televizor au
descris efectele vizuale si actiunea personajelor, in timp ce grupul care a lecturat povestea, a descris
mai mult dialogul povestirii si dat in mod semnificativ mai multe informatii despre continutul
textului si despre personaje." (Healy, 1990)
Cum se mai descurca la scoala?
"Obisnuiti cu televizorul, copiii asteapta ca lectura sa le puna la dispozitie si imaginile, asteapta ca
intelesurile sa fie primite de-a gata, ca cititul sa fie comod, relaxant si pasiv; ca ritmul in care se
primesc informatiile sa fie rapid, caci altfel isi pierd rabdarea. Daca asteptarile le sunt inselate, prin
confruntarea cu o experienta cu totul diferita, atunci se plictisesc, incep sa se gandeasca la altceva
sau pur si simplu citesc alunecand peste litere si cuvinte, fara sa priceapa intelesul." (Virgiliu
Gheorghe)
"Cercetatorii gasesc ca elevii cei mai buni sunt aceia care tind sa se uite mai putin la televizor. Mai
mult decat atat, cu cat timpul dedicat vizionarii creste, cu atat rezultatele si performantele scolare
sunt mai slabe. Copiii care au obiceiul de a privi la televizor, arata ca sunt incapabili de a intelege si
lega in mod rational informatiile detinute. Problema lor cea mai mare este de a face conexiuni, de a
organiza cunostintele pe care le poseda si de a trage concluzii. Acesti copii se plictisesc repede
atunci cand lectura sau prezentarea profesorului in clasa nu sunt insotite de imagini, ca la televizor,
si isi pierd atentia rapid" (Healy, 1990).

"Ce se intampla de fapt? Atunci cand copiii vad ceva la televizor, cauta in mod instinctiv sa
inteleaga. Dar viteza de desfasurare a actiunii, bombardamentul de imagini si informatii, fac
imposibila intelegerea si adancirea sensului celor vazute. Mintea copilului repeta in mod frecvent
aceasta experienta de a nu fi lasata sa inteleaga continutul mesajului transmis, asa ca se invata cu o
atitudine pasiva. Este ca si cand ar considera ca nu se asteapta sau ca nu se cere de la ea sa prinda
intelesul a ceea ce se intampla pe micul ecran. Aceasta deprindere se transforma mai tarziu in
experienta cotidiana sau extra-scolara si il va face pe copil sa se multumeasca doar cu perceptia
vizuala, emotionala sau senzoriala a lucrurilor. El nu mai face efortul de a le intelege. Intelegerea,
gandirea, ajung sa fie lucruri prea dificile, enervante si plictisitoare. (Virgiliu Gheorghe)
A aparut copilul hiperactiv din cauza televizorului?
"Hiperactivitatea este acea stare de permanenta agitatie, zbantuiala sau miscare continua, care are
asociate probleme de atentie. Copiii care sufera de acest sindrom nu isi gasesc locul; la scoala nu
pot sta linistiti in banca, nu pot fi atenti la ce le spui. Hiperactivitatea determina impulsivitatea
excesiva, lipsa controlului interior si determina o oboseala nervoasa permanenta, un somn agitat si
chiar insomnie. Ea este vazuta ca o cauza principala a comportamentului impulsiv la adulti, a
comportamentului antisocial si a delicventei.
Ce legatura are televizorul cu hiperactivitatea? "Televizionarea conduce la separarea raspunsului
natural al creierului de cel al trupului: in timp ce atentia mentala a copilului este in alerta, nu este
necesar ca acesta sa reactioneze si fizic. Spre exemplu, creierul inregistreaza miscarile bruste ale
camerei video sau actele de violenta prezentate, raspunzand la acest stimul, din punct de vedere
psihic sau neurologic, ca la un pericol real. In acelasi timp, tensiunea nu poate fi eliberata prin
raspunsul fizic, de vreme ce nu este nevoie de ea. Cercetatorii apreciaza ca aceasta excitare
nervoasa in fata unui pericol iminent, care nu a fost descarcata printr-un raspuns fizic, prin
participarea sau miscarea corpului, conduce automat la cresterea hiperactivitatii, irascibilitatii si
frustrarii." (Moody, 1980)
Asadar, imaginile de la televizor stimuleaza in telespectator impulsul de miscare. Insa reactia fizica
este reprimata, nefiind nevoie de ea. Aceasta tracasare senzoriala creeaza hiperactivitatea, deoarece
energia fizica produsa de imagini, dar nedescarcata fizic, este inmagazinata. Apoi, cand aparatul
este inchis, are loc explozia, manifestandu-se in exterior, prin crize ale lipsei de sens, reactii haotice,
activitate accelerata.

Neuropsihologii gasesc ca vizionarea TV constituie astazi una dintre cauzele principale ale
hiperactivitatii. Cu cat inainteaza televiziunea, marindu-se timpul dedicat vizionarii - arata ei - se
inregistreaza o crestere a hiperactivitatii (Emery, 1975). Prin urmare, desi televiziunea este folosita
de parinti pe postul de sedativ, caci pare sa ii linisteasca pe copii, la incheierea programului, acestia
vor fi cu mult mai agitati si hiperactivi ca inainte. Numai ecranul TV ii mai poate linisti, dar cu
riscul de a-i imbolnavi si mai tare." (Virgiliu Gheorghe)
"In plus, faptul ca televizorul poate provoca crize de epilepsie sau chiar poate declansa aceasta
boala, este un lucru binecunoscut de specialisti. Dar evenimentul petrecut in 1998, in Japonia, a
constituit un important semnal de alarma. La data de 16 decembrie 1998, ora 10, in timpul unui
binecunoscut desen animat, Pochemon, 700 de copii au fost transportati de urgenta la spital, cu
salvari sau masini de pompieri, din cauza declansarii crizelor de epilepsie. Peste 200 de copii au
ramas in spital, pentru ingrijire, pe o perioada mai lunga de timp. Se pare ca o singura scena din
acest desen animat, in care monstrul Picacky se afla in centrul unei explozii de lumina, a declansat
la atatia copii crize epileptice sau boli de epilepsie. Faptul ca aceasta scena a putut provoca o reactie
de o asemenea amploare, arata influenta pe care televizorul o are in mod obisnuit asupra
creierului." (Virgiliu Gheorghe)

10 alimente care îți fac copilul

mai deștept
de Alina Nedelcu

Ca să avem un copil deștept, spun experții, nu este suficient să-l implicăm în

tot felul de activități menite să-i antreneze creierul. Alături de acestea, va
trebui să avem grijă ca hrana pe care i-o oferim să furnizeze acei nutrienți
valoroși, capabili să-i asigure o dezvoltare cognitivă complexă. Pentru a reuși
în acest demers este necesar să includem în dieta copilului alimente variate.
Din articolul de mai jos veți afla care sunt unele dintre cele mai cunoscute
asemenea alimente.
Somonul
Studiile din domeniul nutriției au demonstrat de mai multe ori că acizii grași prezenți în
somon (cei din familia Omega-3) sunt esențiali în dezvoltarea creierului și funcționarea sa
optimă. De altfel, specialiștii au observat că micuții care consumă în mod constant acest
pește au o minte mai „ascuțită" și o capacitate mai bună de învățare decât a celor cărora
nu li se dă somon. Deși unii nutriționiști consideră că tonul este mai bogat în proteine
decât somonul și de aceea ar trebui să fie mai prezent în alimentația copiilor, medicii ne
avertizează asupra următorului fapt: tonul nu este la fel de bogat în acizi grași precum
somonul și, în plus, conține mai mult mercur (ce poate fi deosebit de dăunător).
Obișnuiește-ți copilul să mănânce adesea somon, preparându-i sandvișuri atrăgătoare,
salate. Punându-l alături de legume îi vei oferi copilului și mai mulți nutrienți valoroși, ideali
pentru o minte ageră.

Ouăle
Fac parte dintre alimentele cele mai sănătoase și poți să le introduci în alimentația
copilului încă din primul an de viață.
Pe măsură ce va crește, oul îi va fi util pentru fiecare etapă a dezvoltării cognitive, în
condițiile în care conține colină (ce contribuie la dezvoltarea memoriei) și proteine de
calitate, deosebit de importante în funcționarea creierului.
Străduiește-te și oferă-i copilului ouă în cele mai diverse forme, încă de la prima masă a
zilei. De pildă, pregătește un burrito din omletă, brioșe, sandvișuri cu ou-ochi, salate în
care să strecori și ouă, ca să nu mai punem la socoteală deserturi delicioase, ce vor
conține acest superaliment.

Laptele și iaurtul
Ambele alimente sunt surse de proteine și de carbohidrați, ce vor hrăni creierul și îi vor
îmbunătăți capacitatea de funcționare. De asemenea, ambele conțin vitamina D, de care
copiii și adolescenții au nevoie chiar mai mult decât au adulții.
În plus, iaurtul îi va furniza copilului vitamina B, ce are rol important în multiplicarea
neuronilor, contribuind la creșterea nivelului de inteligență al copilului.
Ai grijă și oferă-i mereu aceste alimente, alegând produse de calitate, organice, fără
adaosuri de arome artificiale, coloranți sau zahăr.

Cerealele pe bază de ovăz

Experții le văd ca pe unele dintre cele mai potrivite alimente pentru îmbunătățirea activității
creierului copilului, crescându-i practic nivelul de inteligență.
Pe de o parte, ele conțin vitaminele E, B, potasiu și zinc, ideale pentru creșterea capacității
de concentrare a acestuia.
Pe de altă parte, cerealele pe bază de ovăz au multe fibre și constituie un adevărat
„combustibil" pentru creier, încă de la primele ore ale dimineții, menținându-și efectul pe
parcursul întregii zilei.
De aceea, găsește diverse metode prin care să-i dai copilului cât mai des din acest
aliment. Fie că este vorba despre un smoothie în care ai adăugat și cereale, fie că le vei
strecura în brioșe, în batoane pentru gustare, în vafe sau pur și simplu alături de iaurt,
miere și alte fructe proaspete sau nuci, oricare dintre ele vor fi variante excelente pentru
ca al tău micuț să beneficieze de efectele lor pozitive
Legumele cât mai colorate
Indiferent de culoarea pe care o au, legumele sunt unele dintre cele mai recomandate
alimente menite să contribuie la dezvoltarea cognitivă a unui copil.
De la cele intens colorate în verde (cum ar fi spanacul și varza Kale), până la roșii,
morcovi, cartofii dulci de diverse culori, dovleac, ardei grași etc. toate sunt furnizoare de
vitamine și minerale prețioase pentru stimularea dezvoltării sănătoase a creierului.
Poți să-l surprinzi pe copil și să strecori cele mai sănătoase legume în smoothie-uri,
sucuri, supe, ciorbe, salate, piureuri, sandvișuri, brioșe, sosuri etc.

Nucile și semințele
Ar trebui neapărat să facă parte din alimentația unui copil inteligent. Indiferent dacă este
vorba despre nucile obișnuite, despre migdale, nuci caju, semințe de in, de chia, de quinoa
sau oricare alt tip de semințe, acestea sunt o rezervă excelentă de proteine și de acizi
grrași, ideale pentru un sistem nervos mai liniștit și pentru o minte pătrunzătoare, mereu
gata să acumuleze noi cunoștințe.
Le poți strecura pe oricare în salate, smoothie-uri, budinci, iaurturi, sosuri, deserturi etc. pe
care i le poți servi copilului la orice masă sau gustare de peste zi.

Căpșunele și fructele de pădure

Studii recente au arătat că acestea, cu atât mai mult cu cât au o culoare mai intensă, sunt
mai pline de antioxidanți prețioși, iar semințele lor conțin inclusiv acizi grași. Toate acestea
nu vor face altceva decât să îmbunătățească sănătatea întregului organism, stimulând
inclusiv funcționarea corectă a creierului.
Profită de sosirea anotimpului cald și încurajează-l pe copil să consume căpșune sau
fructe de pădure (zmeură și afine) cât mai des posibil. În acest scop, poți să i le introduci
într-un smoothie savuros, într-o salată de fructe, alături de lapte, iaurt, cereale sau alături
de orice desert preferat.
Nu uita însă că aceste fructe au un potențial ridicat de declanșare a unor alergii, așa că
este preferabil să nu le oferi unui copil mai mic de 2 ani și jumătate-3 ani.

Merele
Fac parte dintre primele alimente pe care i le vom da copilului când vom începe să-i
diversificăm alimentația și pot fi servite în cele mai variate forme, de la piureuri, sosuri,
sucuri, până la diverse deserturi sau ca simple gustări, alături de alte alimente sănătoase.
Merele sunt ideale pentru copii datorită faptului că sunt bogați în antioxidanți meniți să
lupte cu declinul cognitiv, stimulând dezvoltarea creierului, ajutându-l pe copil să se
concentreze mai bine și să aibă performanțe la școală.
Ca să fii sigură că merele sunt perfect sigure pentru copilul tău, străduiește-te să faci rost
de soiuri autohtone, cât mai organice.

Carnea de vită
În condițiile în care este plină de fier și zinc, va sprijini funcționarea optimă a creierului
copilului, întrucât va favoriza oxigenarea acestui organ. Totodată, conține și proteine de
calitate ce hrănesc creierului.
Acest tip de mâncare ar trebui să fie prezent în dieta unui copil inteligent, iar când nu este
posibil, întrucât acesta urmează o dietă vegetariană, va trebui înlocuit cu alimente ce au
proprietăți similare. De exemplu, boabele de fasole neagră fac parte dintre acestea, doar
că, pentru a facilita absorbția fierului din ele, sunt necesare suplimentele pe bază de
vitamina C.
Nu va fi dificil să-l determini pe copil să consume astfel de alimente dacă-i vei pregăti niște
kebab de vită, un taco savuros sau niște hamburgeri din boabe de fasole neagră.

Diverse boabe
Ca să ai un copil din ce în ce mai inteligent, nu uita să-i oferi cât mai frecvent diverse
boabe. De la boabele de fasole obișnuită la cele de fasole roșie, la linte, năut etc. oricare
dintre ele sunt bogate în proteine, carbohidrați complecși, vitamine, minerale și acizi
agrași, ce vor „hrăni" creierul pe parcursul întregii zile, dându-i totodată energie copilului.
Desigur, nu tuturor copiilor le plac aceste alimente, dar de noi va depinde să-i „păcălim" și
să-i provocăm să le mănânce. Spre exemplu, chiar și un mic „mofturos" poate ajunge să
aprecieze o tortilla în care ai strecurat și boabe sau să ronțăie un sandviș savuros ce le
va avea pe acestea printre ingrediente .

Super-Alimente pentru creierul

copilului
de Alina Nedelcu

Super alimentele includ acele alimente (de la fructe, legume, până la nuci,
semințe, unele produse lactate etc.) ce sunt foarte bogate în nutrienți și care ne
pot ajuta să ne bucurăm de o sănătate mai bună. În ceea ce-i privește pe ai
noștri copii, ei au nevoie de acestea în dietă astfel încât să le poată fi stimulată
nu numai dezvoltarea fizică, ci și dezvoltarea cognitivă. Parcurgeți articolul
de mai jos și veți afla care sunt cele mai indicate super alimente pentru buna
funcționare a creierului micuților noștri. Veți remarca faptul că acestea sunt
foarte variate și o mare parte dintre ele le pot fi oferite încă de la o vârstă
fragedă.

Peștele
Este un super aliment ce nu ar trebui să lipsească din alimentația copilului dacă vrem ca
acesta să se bucure de o excelentă funcționare a creierului.
Ideal este să poți face rost de pești foarte bogați în vitamina D și acizi Omega-3, precum
somonul și sardinele. Și tonul este valoros din acest punct de vedere, dar poate fi
periculos din cauza unei cantități mai mari de mercur.
Datorită vitaminelor și mineralele conținute, peștele ar trebui să fie prezent în fiecare
săptămână în dieta copilului.
Citește și: Pește la bebeluși

Ouăle
Sunt considerate din cele mai vechi timpuri super alimente, grație compoziției lor
complexe (vitamine, minerale, grăsimi sănătoase, proteine). Ceea ce le recomandă și mai
mult pentru funcționarea optimă a creierului copilului este prezența colinei, un compus
esențial pentru dezvoltarea acestui organ.
Întrucât este un aliment foarte versatil, nu-ți va fi deloc greu să strecori ou în aproape toate
felurile de mâncare.

Citește și: OUL in alimentatia copilului

Legumele puternic colorate

În rândul acestora putem include alimente ce au un pigment de colorare puternic. Printre
ele pot fi incluse: roșiile, cartofiii dulci, sfecla, morcovii, spanacul, dovleacul etc..
Astfel de legume sunt numai bune pentru creierul copilului, în condițiile în care pigmenții
de culoare conțin antioxidanți, ce vor facilita buna funcționare a creierului.
Dacă vrei să nu îți fie greu în a-ți convinge micuțul să le consume, poți să le „strecori" în
sosuri, sucuri, supe etc.

Cerealele integrale
Deși ai noștri copii nu vor fi mereu atrași de gustul lor, medicii insistă să le dăm acest
super aliment deoarece este plin de nutrienți ce pot asigura o bună funcționare a
creierului.
De exemplu, cerealele integrale sunt pline de fibre, ce vor curăța arterele inimii și ale
creierului, promovând o bună circulație sanguină la nivelul creierului.
Totodată, ele conțin vitamina E, vitamina B, potasiu și zinc, menite să ajute creierul să
funcționeze la capacitatea sa maximă. Din acest motiv nu trebuie să ezităm să le oferim
copiilor cereale integrale încă de la primele ore ale dimineții. Pentru a-i convinge să le
consume poți apela la diverse rețete atractive.

Carnea de vită
Și ea poate fi inclusă în rândul super alimentelor indicate pentru sănătatea creierului.
Motivul este următorul: este bogată în fier și zinc, esențiale pentru oxigenarea creierului
copilului și pentru îmbunătățirea memoriei.
Dacă al tău copil urmează o dietă vegetariană, poți să înlocuiești carnea de vită cu boabe
negre sau cu soia, ce sunt și ele sursă de fier. Acest tip de fier are însă nevoie de vitamina
C pentru a fi absorbit bine în organism.
Nucile și semințele
Fie că vorbim despre nucile obișnuite, caju, migdalele, quinoa, semințele de in etc. oricare
dintre acestea nu ar trebui să lipsească din dieta unui copil.
Nutriționiștii spun că ele sunt o sursă prețioasă de proteine și de acizi grași, meniți să
stimuleze o stare de bine, precum și să aibă grijă de buna funcționare a sistemului nervos,
a creierului.
De altfel, diverse studii au dovedit că micuții ce consumă în mod constant nuci și semințe
vor avea o capacitate de învățare mai bună decât aceia care nu au parte de ele decât
ocazional.

Iaurtul
Specialiștii îl includ în rândul alimentelor ideale pentru funcționarea optimă a creierului
copilului datorită conținutului de proteine și de vitamina B, ce stimulează inclusiv
multiplicarea neuronilor.
Ar fi bine dacă ai putea să-i dai copilului iaurt în fiecare zi, dar ai grijă să alegi variante cât
mai naturale, fără conținut redus de grăsime, dar și fără adaos de zahăr. Pentru un plus de
savoare, poți să-i adaugi puțină miere (dacă al tău copil este mai mare de 1 an), dar și
fructe proaspete.

Laptele
În condițiile în care laptele conține proteine ce scad riscul apariției stărilor de anxietate, va
fi binevenit oricând în alimentația copilului (cu excepția cazurilor în care acesta este alergic
la proteina lactică).
Încearcă să-i dai lapte de calitate, optând însă pentru variantele ce nu au conținut redus
de grăsime, ci unul obișnuit.

Spanacul
Este considerat unul dintre super alimentele ce ar trebui să fie prezent în mod constant în
alimentația copilului tău, nu numai pentru buna funcționare a creierului, ci și pentru
sănătatea întregului organism.
În primul rând, spanacul este plin de antioxidanți, care sunt vitali pentru sănătatea
creierului. În al doilea rând, spanacul este sursă de vitamina K, ce are și ea rol în cadrul
proceselor cognitive, stimulând capacitatea de învățare și memoria.
Nu în ultimul rând, această legumă are în componență și acid folic, menit să reducă
apariția depresiei și îi va conferi copilului mai multă energie.

Cocosul
Datorită prezenței unor trigliceride, menite să îmbunătățească funcționarea creierului,
cocosul merită și el inclus în rândul super alimentelor necesare unui copil. Trigliceridele
din cocos au rolul de a îmbunătăți capacitatea de concentrare și de a favoriza buna-
dispoziție.
Preferabil va fi să te orientezi către cocos organic, neîndulcit, pe care să-l poți adăuga la
diverse preparate oferite micuțului (cum ar fi în cerealele pentru micul dejun, într-un
smoothie, într-o salată de fructe etc.)
Fructele de pădure
Fac și ele parte din rândul super alimentelor ideale pentru creierul copilului datorită
antioxidanților puternici, meniți să anihileze radicalii liberi și să îmbunătățească
memoria. De asemenea, ele sunt și o sursă esențială de vitamina C (direct responsabilă
de funcționarea sistemului imunitar).
Îl poți determina pe copilul tău să consume fructe de pădure dacă-i vei prepara smoothie-
uri, salate de fructe, le vei asocia cu cerealele sau le vei strecura în diverse rețete de
înghețată de casă. Ai însă grijă să nu i le oferi unui copil mai mic de 3 ani, în condițiile în
care există riscul apariției unor alergii.

Merele
Aceste fructe deosebit de versatil pot fi date și bebelușilor și sunt și ele niște
superalimente bune pentru creier întrucât sunt surse de antioxidanți valoroși. Aceștia din
urmă împiedică declinul cognitiv, îmbunătățesc performanțele școlare ale copilului și îi
conferă energie.
Pentru ca al tău copil să beneficieze pe deplin de nutrienții din măr este indicat să faci rost
de unele cât mai organice.

Rodia
Plină de numeroase vitamine, ea este foarte adecvată și pentru sănătatea creierului. De
pildă, datorită conținutului de antioxidanți va stimula buna funcționare a acestuia,
prevenind totodată apariția stărilor de anxietate.
Poți să-i oferi copilului rodie fie proaspătă, în combinație cu alte fructe sau sub formă de
suc.

Untul de arahide
Dacă aveți copii mai mari de 4 ani, ce nu sunt alergici, puteți să optați și pentru acest
super aliment valoros pentru creier: untul de arahide.
Specialiștii în domeniu spun că untul de arahide conține vitaminele E (ce protejează
membranele celulelor de la nivelul creierului) și B (o vitamină esențială în buna funcționare
a sistemului nervos).
Unii copii preferă să mănânce unt de arahide ca atare, în timp ce alții îl vor aprecia mai
bine dacă va fi strecurat în alte preparate, precum smoothie-uri sau diverse salate.