Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI


REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL

Specializare: Administrarea afacerilor agricole

Referat la disciplina
DREPT

Coordonator: Masterandă:
Conf. Dr. Sorin Stanciu Pop Ancuța Roxana
an I

Timișoara
2017
SECRETARUL UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Scurt istoric

Funcţia de secretar reprezintă o instituţie tradiţională de o importanţă aparte atât în


administraţia publică românească, precum şi în cea a altor ţări, atât din Uniunea Europeană cât şi
din întreaga lume.

Este o denumire apărută încă din secolul IV î.Hr., printre primii care au fost numiţi
“secretar” a fost profesorul şi învăţatul Aristotel care era considerat ca un “secretar al naturii”,
datorită variatelor sale cunoştinţe enciclopedice din domeniu istoriei, retoricii, metafizicii,
geografiei, ştiinţelor naturii ş.a.

Ca funcţie administrativă apare tot în acea perioadă în Atena anilor 430 – 460 î.Hr. pe
parcursul organizării instituţiilor democratice din această cetate. Este cunoscut faptul că Atena a
fost prima cetate organizată pe pricipii democratice, cu o constituţie bine fundamentată care
permitea accesul oricărui cetăţean la funţii importante din cetatea-stat, se asigura o rotire a celor
care conduceau treburile obştei, dar erau impuse şi anumite condiţii de vârstă, cetăţenie, etc.

Principalele instituţii democratice ateniene erau :

- adunarea poporului

- consiliul celor cinci sute ( numit şi boule ) – organism considerat prima magistratură,
care avea rolul de a pregătii decretele adunării, hotărârile acesteia,etc., dar şi aceea de a aplica
deciziile acesteia, avea o funcţionalitate cu caracter permanent, asigurat printr-un comitet de
conducere format din câte un reprezentant numit arhont. Aceştia erau în număr de 9 la care se
adăuga un secretar. Acesta este momentul în care apare ca funcţie de stat aceea de SECRETAR .

Regăsim această funcţie şi în altă cetate-stat şi anume în Florenţa anilor 1400 – 1600,
când cunoscutul cărturar Machiavelli a fost angajat la a doua cancelarie, cu însărcinarea de a
rezolva problemele interne ale cancelariei şi în plus i se încredinţează şi funcţia de secretar al
Celor Zece. Este de notorietate faptul că la Florenţa erau angajaţi în slujbe politice «oameni
învăţaţi, pătrunşi de cultura clasică, care să ştie să scrie elegant latineşte, să compună epistole
abile şi să facă discursuri elocvente»

Această funcţie se menţine pe parcursul istoriei, o regăsim spre exemplu în biografia


renumitului Winston Churchill - politician britanic şi prim-ministru al Marii Britanii, cunoscut ca
printre cei mai mari oameni de stat ai secolului 20, care la începutul carierei a fost secretar al
statului (anii 1910 – 1911) după care a devenit Primul Lord al Admirităţii, îndeplinind în
continuare alte funţii de stat culminând cu cea amintită la început.

Fiind considerată o funcţie importantă, a fost preluată şi de către partidele politice, astfel o
regăsim în biografia lui Stalin, care în perioada 1922 – 1953 a fost Secretar general al Partidului
Comunist al U.R.S.S. – din poziţia acestei funcţii, care era muncă de birou dar cu mari implicaţii
politice şi social-economice, putând aduce schimbări marcante în istoria omenirii, inclusiv în ţara
noastră.

Regăsim această funţie în toate conducerile organismelor internaţionale, spre exemplu:

- Secretarul General al O.N.U. – funcţie politică cu importanţă internaţională, care poate fi


ocuaptă numai de personalităţi cu o pregătire şi educaţie deosebite, recunoscute pe plan
intenaţional.

Indiferent de nivelul ierarhic pe care-l ocupă în administraţia centrală de stat (ex. ministru
secretar de stat), în administraţia la nivel judeţean–secretar al judeţului, sau locală secretar al
oraşului, comunei, această funcţie implică o pregătire deosebită, în toate domeniile de activitate,
întrucât este cel care avizează/contrasemnează pentru legalitate actele emise de organele
deliberative alese sau numite, trebuind să fie la zi cu toată legislaţia din fiecare domeniu de
competenţă a acestuia ( Consiliul Judeţean , consiliile locale respectiv ale preşedintelui
Consiliului Judeţean sau ale primarului ).

Tocmai pentru a “răsplăti” complexitatea muncii acestei categorii de funcţionari sunt ţări
în care salariul acestuia reprezintă baza de referinţă pentru stabilirea grilei de salarizare pentru
toţi ceilelţi angajaţi. Ex. – în Ungaria – retribuţia primarului şi a celorlalţi angajaţi este stabilită în
funcţie de cea a secretarului.

În Olanda structura organizatorică a administraţiei locale este următoarea:

- primarul este numit pe câte o perioadă de 6 ani de către regină;

- consiliul local este ales prin vot de populaţia comunităţii pe criterii politice sau individuale;

- consiliul îşi alege viceprimarii (1-3 în funcţie de mărimea comunităţii).

Prima funcţie publică de conducere numită de prefect, în urma organizării unui concurs, este cea
de secretar, de la el în jos plecând restul organigramei. Ponderea cea mai mare a angajaţilor este
în domeniul social şi al protecţiei persoanelor aflate în dificultate.

Salarizarea este în raport cu răspunderea postului şi a competenţei ( ex. localitatea Leek


cu cca. 16.000 locuitori secretarul are cca. 7.000 euro / luna).

Exemplele pot continua, dar mi-am propus doar să exemplific faptul că afirmaţia de la
începutul capitolului este bine fundamentată, secretarul reprezentând cu adevărat o instituţie
tradiţională şi care impune ocupantului ei nişte calităţi deosebite în special în ceea ce priveşte
pregătirea profesională.

În ţara noastră această funcţie de secretar are un oarecare caracter ambiguu, fiind adesea
confundat cu acel post de secretară, funcţie administrativă prin excelenţă.
Studiind terminologia acestui cuvânt, constatăm că cel cu atribuţii de conducere este
cuvântul secretar, de genul masculin, iar funcţiei administrative i se rezervă termenul de
secretară, de genul feminin. Confom Dicţionarului – român, englez, francez, german, spaniol,
italian termenul de secretar îl regăsim numai în vocabularul limbii române şi engleze.

Exemplu:

- secretar – State Secretary / secretar – general secretary / secretar – secretary general.

Termenul de genul feminim de secretară / secretare / secretariat se regăseşte în toate cele


şase limbi, fiind vorba în mod expres de acea persoană care se consideră că are ca tribuţii să
efectueze diverse lucrări de dactilografiere, registratură, să facă cafeaua directorului, etc.

De-a lungul timpului, în ţara noastră, a purtat denumiri diferite, cum ar fi aceea de notar,
de secretar de (birou ) comitet executiv al Consiliului Popular, secretar de primărie, secretar al
municipiului, oraşului, comunei, iar în prezent secretar al unităţii administrativ-teritoriale.

Notiuni introductive

Alaturi de primar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale (comuna, oras, municipiu,


judet) este una din cele mai vechi functii din administratia publica locala.

Daca vom cobori in timp, vom constata ca o asemenea demnitate a aparut in plan
european cu secole in urma.

Institutia secretarului a aparut si la noi in tara, sub influenta europeana, mai precis in
timpul revolutiei franceze, intr-o perioada de intensa activitate administrativa. Functia a aparut si
a evoluat incontinuu ca o necesitate fireasca, obiectiva, nicidecum ca un moft al uneia sau al
alteia dintre fortele politice ale societatii.

Institutia a fost impusa si de organizarea si dezvoltarea continua a colectivitatilor locale,


de cresterea rolului acestora in viata economica si sociala a natiunii, de aplicarea consecventa a
principiului descentralizarii si autonomiei locale.

Ca si primarul, secretarul este al intregii colectivitati locale, al unitatii administrativ


teritoriale si se afla in serviciul acestora.

Iata de ce, este cat se poate de gresita formula care, din pacate, se mai foloseste si in zilele
noastre, formula potrivit careia secretarul ar fi „al consiliului local” sau „al primarului„ sau „al
primariei”. Practic, ar fi al nimanui intrucat, sub aspect legislativ, primaria nici nu exista ca
institutie publica. Notiunea „de primarie” este utilizata intr-un singur text al Legii nr.215/2001,
fiind definita ca o structura functionala constituita din primar, viceprimar, secretar si din aparatul
de specialitate al primarului, care are rolul de a duce la indeplinire hotararile consiliului local si
dispozitiile primarului si care solutioneaza problemele curente ale colectivitatii locale.
Spre deosebire de primar, care este ales de colectivitatea locala prin vot universal, egal,
direct, secret si liber exprimat si care exercita o functie de demnitate publica, secretarul este
numit in conditiile legii si exercita o functie publica. El face parte din categoria functionarilor
publici de conducere.

Sub aspect legal, secretarul unitatii administrativ-teritoriale este cel mai vechi functionar
public din Romania postrevolutionara, definit ca atare inca de Legea administratie publice locale,
nr. 69/1992. In mod practic secretarul a facut parte din corpul functionarilor publici, daca ne
putem exprima astfel, cu mult timp inainte de crearea prin lege a acestui corp.

Prin atributiile sale, legal stabilite, prin complexitatea si importanta acestora secretarul se
situeaza, ierarhic vorbind, in imediata apropiere a primarului, respectiv al presedintelui
consiliului judetean.

Secretarul unitatii administrative-teritoriale este persoana care asigura


continuitatea si permanenta administratiei publice locale.

Secretarul are sarcina extrem de importanta de a asigura conformitatea cu legea a


tuturor actelor emise de primar, precum si a celor adoptate de consiliul local, respectiv
consiliul judetean.

Desi legea nu o spune in mod expres, secretarul este practic juristul colectivitatii
locale in care isi desfasoara activitatea.

Este si motivul pentru care legiuitorul a stabilit ca pot ocupa o asemenea functie numai
persoanele care au studii superioare juridice sau administrative. Importanta functiei a impus ca, in
Legea nr. 215/2001 secretarului i se consacre o sectiune distincta, iar atributiile principale
stabilite acestuia sa aiba legatura directa cu pregatirea lui profesionala axata pe profilul juridic.
Amintim in acest sens, compartimentele de stare civila si autoritate tutelara, de asistenta sociala si
pe cele cu profil juridic, care erau coordonate direct de secretar, precum si activitatea de avizare
pentru legalitate a proiectelor de hotarari ale consiliului si a proiectelor de dispozitii ale
primarului, respectiv ale presedintelui consiliului judetean, comunicarea si aducerea la
cunostiinta publica a actelor emise/adoptate de autoritatile locale, eliberarea de copii sau extrase
de pe actele oficiale, etc.

Din pacate, nu toti factorii responsabili, mai ales cei chemati sa elaboreze proiecte de acte
normative si sa le aprobe, au constientizat intodeauna rolul si importanta institutiei secretarului
unitatii administrativ-teritoriale. Asa fiind, in anul 2006, spre exemplu, a fost elaborata si
adoptata Legea nr. 286, prin care au fost diminuate in mod subsantial atributiile de fond ale
secretarului fiind pastrate numai cele de ordin formal, protocolar si de procedura. Asemenea
operatiuni au fost facute, paradoxal, concomitent cu cresterea exigentelor legate de pregatirea
profesionala si a conditiilor de selectare a secretarului.
De asemenea, socotim ca nu este intamplator faptul ca prin acelas act normativ a fost
creata functia de administrator public, o parte importanta din rolul secretarului trecand, in mod
practic, asupra acestei noi functii. Functia a fost preluata mecanic din realitatile de peste ocean
(manager city) si transferata, (fara discernamant), in administratia publica locala din Romania.

Autorii acestui transfer miraculos nu au tinut seama de specificul administratiei publice


locale romanesti, de traditiile acesteia, fiind clar ca nu s-a facut o analiza temeinica impactului pe
care il va avea introducerea acestei functii in realitatile romanesti.

Evident este faptul ca, introducerea functiei de administrator public va avea ca efect
diminuarea rolului secretarului si al viceprimarului.

In mod practic, o asemenea situatie convine de minune primarului, care va avea un


subaltern fidel si credincios in locul unui viceprimar provenit, de regula, dintr-un alt partid si, al
unui secretar protejat de legislatia functionarului public. In mod concret, introducerea functiei de
administrator public convine de minune unor primari care, in acest fel se vor putea ocupa mai
mult de rezolvarea unor probleme de partid, decat de solutionarea problemelor colectivitatilor
locale care l-au ales, atributiile legale ale primarului urmand a fi delegate de acesta subalternului
credincios numit ”administrator public”.

Consideram ca cele mai sus prezentate, sunt doar cateva din argumentele care impun ca
secretarii unitatilor administrativ-teritoriale, ca un corp distinct de functionari publici din
Romania, sa se organizeze si sa actioneze pentru crearea unui statut juridic propriu,
aprobat prin lege, care sa le asigure atat stabilitate in functie cat si stabilitate in atributiile
pe care in mod traditional le-au avut si trebuie sa le aiba in continuare in admnistratia
publica locala.

Iata de ce socotim ca este extrem de binevenita actiunea de constituire a unor asociatii


profesionale puternice, care sa-i cuprinda pe secretari, precum si unirea acestora intr-o
federatie proprie, care sa fie in masura sa le reprezinte si sa le apere interesele la nivel
national. Altfel, secretarii unitatilor administrativ-teritoriale vor fi transformati, incet dar sigur,
in secretari personali ai primarilor si se vor specializa in pregatirea de cafele si in a raspunde la
telefon.

Atributiile secretarului

Atributiile secretarului, - extrase din Legea nr.215/2001, privind administratia publica


locala republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 39. - (3) Convocarea consiliului local se face in scris, prin intermediul secretarului unitatii
administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inainte sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile
inainte de sedintele extraordinare. Odata cu notificarea convocarii, sunt puse la dispozitie
consilierilor locali materialele inscrise pe ordinea de zi.
Art. 42. - (3) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a exercitat
votul fiecare consilier local se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de presedintele de
sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

(4) Presedintele de sedinta, impreuna cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale isi asuma, prin
semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.

(5) La inceputul fiecarei sedinte, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al sedintei
anterioare.

(6) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se depun intr-un dosar
special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de presedintele de sedinta si
de secretar, dupa aprobarea procesului-verbal.

(7) In termen de 3 zile de la terminarea sedintei, secretarul unitatii administrativ-teritoriale


afiseaza la sediul primariei si, dupa caz, pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale o
copie a procesului-verbal al sedintei.

Art. 45. (6) Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de
cetateni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii
administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Art. 48. - (1) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotararea in cazul in


care considera ca aceasta este ilegala. In acest caz, va depune in scris si va expune consiliului
local opinia sa motivata, care va fi consemnata in procesul-verbal al sedintei.

(2) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va comunica hotararile consiliului local primarului


si prefectului de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii.

(3) Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se face in scris de catre
secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop.

Art. 110. - (1) Initiatorii depun la secretarul unitatii administrativ-teritoriale forma propusa
pentru proiectul de hotarare. Proiectul va fi afisat spre informare publica prin grija secretarului
unitatii administrativ-teritoriale.

(2) Initiatorii asigura intocmirea listelor de sustinatori pe formulare puse la dispozitie de


secretarul unitatii administrativ-teritoriale.

Art. 115. - (5) Comunicarea actelor intre autoritatile administratiei publice locale si cu prefectul
judetului se efectueaza prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale.

(6) Actele autoritatilor administratiei publice locale se vor aduce la cunostinta publica prin grija
secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
Art. 116. - (1) Fiecare unitate administrativ-teritoriala si subdiviziune administrativ-teritoriala a
municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orasului,
municipiului, judetului si al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar
public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucura de
stabilitate in functie.

"(11) Perioada in care persoana cu studii superioare juridice ocupa functia de secretar, precum si
functii de conducere din aparatul propriu de specialitate al unitatii administrativ-
teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale constituie vechime in specialitate."

(2) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub
sanctiunea destituirii din functie.

(3) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu
primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean,
sub sanctiunea eliberarii din functie.

(4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, incetarea raporturilor de serviciu si regimul


disciplinar ale secretarului unitatii administrativ-teritoriale se fac in conformitate cu prevederile
legislatiei privind functia publica si functionarii publici.

Art. 117. - Secretarul unitatii administrativ-teritoriale indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele


atributii:

a) avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului judetean,


hotararile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;

b) participa la sedintele consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;

c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar,
respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si intre acestia si prefect;

d) organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor consiliului local si a dispozitiilor


primarului, respectiv a hotararilor consiliului judetean si a dispozitiilor presedintelui consiliului
judetean;

e) asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile, institutiile publice si persoanele


interesate a actelor prevazute la lit. a), in conditiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare;

f) asigura procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si


efectuarea lucrarilor de secretariat, comunica ordinea de zi, intocmeste procesul-verbal al
sedintelor consiliului local, respectiv ale consiliului judetean, si redacteaza hotararile consiliului
local, respectiv ale consiliului judetean;
g) pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si
comisiilor de specialitate ale acestuia;

h) alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliul local, de primar, de consiliul
judetean sau de presedintele consiliului judetean, dupa caz.

Conditii de ocupare a postului de secretar

Legea nr.188/1999 - " ART. 57*)

(1) Recrutarea în vederea intrării în corpul funcţionarilor publici se face prin concurs, în limita
funcţiilor publice vacante rezervate în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice.

(2) Condiţiile de participare şi procedura de organizare a concursului se stabilesc potrivit legii.

(3) Concursul are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi
competenţei, precum şi cel al egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care
îndeplineşte condiţiile legale.

(4) Anunţul privind concursul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi într-
un cotidian de largă circulaţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului. În
mod excepţional, termenul de 30 de zile poate fi redus, în condiţiile legii, pentru concursul
organizat în vederea ocupării funcţiilor publice de execuţie temporar vacante.

(5) Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare participării la concursul de


recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie se stabilesc astfel:

a) un an în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor


publice de execuţie de grad profesional asistent din clasa I, 8 luni pentru ocuparea funcţiilor
publice de execuţie de grad profesional asistent din clasa a II-a sau 6 luni pentru ocuparea
funcţiilor publice de execuţie de grad profesional asistent din clasa a III-a;

b) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor
publice de execuţie de grad profesional principal;

c) 9 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor
publice de execuţie de grad profesional superior.

(6) Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare participării la concursul de


recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere se stabilesc astfel:

a) 2 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor
publice de conducere de: şef birou, şef serviciu şi secretar al comunei, precum şi a funcţiilor
publice specifice asimilate acestora;
b) 5 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor
publice de conducere, altele decât cele prevăzute la lit. a).

(7) Pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de
conducere, candidaţii trebuie să fi absolvit studii de masterat sau postuniversitare în domeniul
administraţiei publice, management ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei
publice."

Legea nr.330/2009 - "ART. 37

(1) Condiţia prevăzută la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu este obligatorie pentru
recrutarea funcţionarilor publici de conducere, în cazul exercitării cu caracter temporar a unei
funcţii publice de conducere, precum şi pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică
de conducere, pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Funcţionarii publici prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi să îndeplinească condiţia prevăzută la
art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în
termenul prevăzut, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică."
Asta, cand e vorba de recrutare.

Legea nr.188/1999 - "ART. 92*)

(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante sau temporar
vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcţionar public care îndeplineşte
condiţiile de studii şi de vechime în specialitatea studiilor pentru ocuparea funcţiei publice şi care
nu are în cazierul administrativ sancţiuni disciplinare neradiate în condiţiile prezentei legi.

(1^1) În mod excepţional, la propunerea justificată a conducătorului autorităţii sau instituţiei


publice în al cărei stat de funcţii există funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor
funcţionari publici vacantă sau temporar vacantă, exercitarea cu caracter temporar a acesteia
poate fi realizată de către funcţionari publici sau, după caz, de funcţionari publici cu statut
special, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici. Această măsură se dispune prin act administrativ al persoanei care are
competenţa legală de numire în funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari
publici în condiţiile în care, din motive obiective, funcţia publică nu a putut fi ocupată prin
mobilitate.

(2) Dacă funcţia publică este vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana
care are competenţa numirii în funcţia publică, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an
calendaristic, astfel:

a) cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice din administraţia publică centrală;
b) cu obligaţia înştiinţării înainte cu cel puţin 10 zile a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici, pentru funcţiile publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia
publică locală. În situaţia în care Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici constată că nu sunt
îndeplinite condiţiile legale privind exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de
conducere, dispune neefectuarea măsurii sau, după caz, încetarea acesteia.

(3) În mod excepţional, perioada prevăzută la alin. (2) poate fi prelungită cu maximum 3 luni, cu
avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, dacă autoritatea sau instituţia publică a
organizat concurs de recrutare sau promovare şi funcţia publică nu a fost ocupată, în condiţiile
legii."

O derogare de la prevederile art. 92 alin. (3) a fost efectuată prin art. IV din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 90/2009

O.U.G. nr.90/2009 - " ART. IV

(1) În mod excepţional, prin derogare de la prevederile art. 92 alin. (3) din Legea nr. 188/1999,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, perioada prevăzută la art. 92 alin. (2) poate
fi prelungită cu maximum 6 luni într-un an calendaristic cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care, în mod excepţional,
s-a dispus exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice vacante corespunzătoare
categoriei înalţilor funcţionari publici.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică până la data de 31 decembrie 2010."
BIBLIOGRAFIE

1. Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 - versiune actualizata la data de


30.05.2008

2. http://draganesti.ro/site/wp-content/uploads/2011/02/Microsoft-Word-SECRETARUL-
UNITATII-ADMINISTRATIV-de-Ionel-Flesariu-comentat-si-adnotat-de-Horge-
Vasile.pdf

3. http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/topicID_97663/conditii-pentru-
ocuparea-functiei-de-secretar-unitate-administrativ-teritoriala.html

4. http://www.primariasarbiimagura.judetulolt.ro/main.php?actCommand=primarie&actEve
nt=secretar

5. http://secretariuatr.forumest.ro/t5-scurt-istoric-al-institutiei-secretarului-unitatii-
administrativ-teritoriale

S-ar putea să vă placă și