Principalele obiective ale Planului erau acelea de a reduce barierele vamale, de a elimina

criza dolarului, de a ajuta la cooperarea dintre state, alcaturirea unui plan comun de redresare şi,
din punct de vedere politic, de a împiedica înaintarea comunismului spre vestul Europei.

Statele Unite şi-au propus aprovizionarea cu bunuri, sub forma gratuită, cu condiţia
formulării unei cereri anuale, de către fiecare stat beneficiar. În acest mod, statele au fost obligate

să îşi facă planuri anticipate cu privire la administrarea fondurilor, ceea ce a condus la numeroase
negocieri şi consultări nu numai cu Statele Unite, ci şi cu celelalte state din vest.

III.3. B ENEFICIARI

Un raport al CIA din 1947 susţinea faptul că „cel mai mare pericol pentru securitatea
Statelor Unite este posibilitatea unui colaps economic în vestul Europei şi venirea la putere a
elementelor comuniste”. Un alt raport al comitetului ce coordona Departamentele de Stat, de
Război şi al Marinei prezenta acelaşi pericol: „Este important să păstram în mâini prietene zonele
care conţin sau protejează surse de metal, petrol şi alte resurse naturale, care conţin obiective
tactice sau zone situate strategic, care au potenţial industrial substanţial, care poseda efective
civile şi militare organizate în număr semnificativ...” Astfel se poate explica şi interesul Statelor
Unite de a reabilita economia europeană, mai ales cea din vest şi de ce numărul beneficiarilor era
atât de mare şi suma alocată atât de ridicată.
Cei mai importanţi beneficiari ai Programului au fost Marea Britanie, Franţa, Italia şi
Germania de Vest. Însă şi celelalte state au beneficiat de importante fonduri ce le-au ajutat să îşi
redreseze economia.
În Italia, în primul an, au fost importate cantităţi semnificative de cărbune şi cereale şi s-
au consolidat sectoarele aflate în criză şi industria textilă. Ulterior însă, 90% din fondurile
primite au fost folosite pentru a dezvolta ramura investiţiilor tehnologice, energetice, în
agricultură şi pentru a moderniza reţeaua de transport şi a fost neglijată producţia bunurilor de
consum. În această situaţie, consilierii americani au încercat să determine guvernul să ia anumite
măsuri necesare: introducerea impozitelor progresive, relaxarea politicii de austeritate şi
permiterea scăderii rezervelor de valută, însă fără succes.