Plan de studiu doctoral

 Scopul este identificarea şi localizarea proceselor geomorfologice de pe

teritoriul administrativ al municipiului Timişoara, au un rol important în
trasarea, proiectarea, realizarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare
locale, judeţene şi naţionale. Odată identificate procesele geomorfologice se
poate trece la realizarea hărţilor de risc necesare în studiile de urbanism şi
amenajarea teritoriului, pe baza cărora se va trasa direcţia de expansiune a
localităţilor, amplasarea obiectivelor economice, (interdicţii, condiţionări),
investiţiile imobiliare, reţelele de transport, etc.
 Obiectul acestei lucrări reprezintă dezvoltarea urbană sub această formă a
extinderii oraşului în spaţiul înconjurător şi al evoluţiei sale integrate cu
aşezările din aria sa periurbană (sau suburbană, periurbană, regională etc.)
este cunoscută mai ales în ţările dezvoltate, fiind caracteristică unei noi faze
a dezvoltării urbane, ulterioară etapelor de concentrare a populaţiei în oraşul
actual şi de formare a suburbiilor. Specialiştii au denumit aceste noi realităţi
socio-spaţiale drept zone metropolitane, arii metropolitane, sau, în cazul
celor foarte mari, ca regiuni urbane.
 Amenajările silvice şi terenul forestier. În general în aceasta zona întâlnim
perdelele de protecţie care sunt inevitabile deoarece reduc viteza vântului
care grăbesc evaporaţia şi usucă solul la suprafaţa.
 Planuri de dezvoltare a zonei metropolitane actuale şi perspective pana în
2020 pe inele.
 Istoricul cartografic şi cadastral al zonei (planuri Sarmes) - cum s-a
schimbat categoria de folosinţa a terenurilor şi transformările prin care au
trecut. Substituirea anumitor zone în vederea realizării de spatii verzi şi
crearea de obiective structurale şi urbane.
 Structura cadastrala a teritoriilor administrativ teritoriale actuale pe categorii
de folosinţa a terenurilor;
 Interpretarea structurii terenurilor şi a solurilor pe inelele zonei
metropolitane prin diferite metode
- pe ortofotoplan, prin suprapunere în funcţie de plan cadastral
- pe imagini satelitare, pentru interpretarea solurilor în funcţie de
caracteristicile acestora
- pe spectre de culori (RBV) în funcţie de imaginile de teledetecţie şi
interpretarea acestora
Transpunerea acestor elemente din raster în vector şi obţinerea planurilor
cartografice în model digital pentru toate detaliile de planimetrie şi relief cu
descrierea caracteristicilor solurilor şi claselor de bonitare, intocmirea unei
baze de date transpusa în GIS.
 Funcţia juridica a terenurilor. Prezentarea trecerii prin mediu legislativ a
terenurilor intravilane şi extravilane în proprietatea Statului Roman şi legea
fondului funciar, respectiv legea 18/1991 , legea 10/2000 şi legea 247/2007 care
au ca obiect retrocedarea terenurilor proprietarilor de drept.
 Funcţia de cartare , bonitare şi evaluarea terenurilor –funcţia economica.
Orice bun imobil în cadrul unei societati reprezintă o valoare din punct de
vedere economic şi o modalitate de dezvoltare social-urbana.
 Analiza tipurilor de soluri din punct de vedere al:
 Proprietatilor fizice şi chimice. Textura solului şi clasele de textura, cele
trei faze ale solului solida, lichida şi gazoasa. Structura solului reprezintă modul
de aranjare a particulelor elementare de sol în formaţiuni mai complexe denumite
agregate structurale, de diferite forme şi dimensiuni, separate prin fisuri, goluri,
planuri de desprindere etc. Soluţia solului reprezintă apa din sol încărcată cu
diferite substanţe minerale şi organice. Coloizii solului care se împart în trei
grupe: minerali, organici şi organo – minerali. Indicii ce caracterizează capacitatea
de schimb cationic.

Determinarea capacitaţii de producţie a solurilor în funcţie de clasa de sol

prin realizarea de profile.
Factorii limitativi. Factorii restrictivi se extind în special sub acţiunea
iraţională a omului, atât în privinţa suprafeţelor afectate, cât şi în ceea ce
priveşte intensitatea cu care acţionează. Această extindere a factorilor restrictivi
se reflectă şi în evoluţia suprafeţelor agricole pe clase de calitate
 Analiza vegetaţiei în funcţie de tipurile de soluri. Tara noastră se afla intr-o
zona de stepa, această zonă fiind favorabilă pentru majoritatea plantelor de
cultură: cereale păioase, porumb, plante tehnice şi uleioase (floarea soarelui,
soia, în , cânepă etc.), plante furajere (sparcetă, lucernă, iarbă de Sudan), iar în
condiţii de irigare se pot practica şi culturi succesive. Dintre aceste culturi, grâul
şi porumbul deţin ponderea, respectiv 60-70 % din structura culturilor.
 Factorii climatici au avut de-a lungul timpului un rol foarte important în
formarea şi evoluţia solurilor din această regiune, deoarece s-a considerat că,
trăsăturile climatice sunt o consecinţă a interacţiunii dintre suprafaţa activă, a
radiaţiei solare şi a circulaţiei generale a maselor de aer. Capacitatea de
producţie a terenului cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de
manifestare faţă de plante a celorlalţi factori de mediu, începând cu cei
atmosferici (lumina, căldura, precipitaţiile), şi continuând cu cei geomorfici şi
hidrologici.
 Impactul dezvoltării urbane şi perii urbane asupra mediului din punct de
vedere al calităţii aerului şi implicit al climei.