1

ISTORIE CONTEMPORANĂ UNIVERSALĂ; Curs 2 – Vesa

- 25 octombrie/7 noiembrie 1917, dimineata pe la aproximativ ora 11, bolşevicii sunt
stăpânii Petrogradului
- IWW şi Revoluţia rusă conduc la victoria bolşevicilor şi marchează generaţia din prima
jumătate a sec XX; polii reflexiei şi sensibilităţii ideologie din această perioadă
- trecerea de la regimuri bazate pe proprietate privată la regimuri bazate pe proprietate
socialistă trebuia să fie efectul câştigării majorităţii parlamentare şi calea reformelor
paşnice; dar există şi un curent radical, ce considera că preluarea puterii trebuia să se
facă prin acţiunea unui grup de revoluţionari profesionişti prin violenţa şi impunerea
socialismului prin acţiunile lor violente
- bolşevicii=social democraţi ruşi, adepţi ai lui V.I.Lenin; partidul clasei muncitoare era
unul foarte bine organizat – fiecare membru aparţinea unei organizaţii de partid;
principiul era: centralismul democratic (propuneri de jos, decizii luate de forurile
superioare şi obligatorii peste tot)
- Rusia e printre ultimele ţări în care apare un Partid Muncitoresc (1903); la sf sec XIX-
începutul sec XX – era o ţară în care a pătruns foarte puţin capitalismul şi economia de
piaţă; era o ţară mai ales agrară, existând doar câteva mari centre industriale izolate:
Petrograd, Moscova, Baku (pe baza extragerii petrolului)
- Partidul Muncitoresc e fondat la Bruxelles, de exilaţii ruşi; Congresele sunt organisme
de decizie ale partidelor; strategia (direcţia de acţiune) şi tactica (mijloacele de
realizare a strategiei respective)
- Congresul alege un prezidiu format din: majoritatea membrilor erau adepţii lui Lenin
(bolşevici – balşoi=mare), chiar dacă ei erau minoritari în partid (Partidul Social
Democrat al Muncitorilor din Rusia); invers pentru menşevici (orientare occidentală;
preluarea puterii pe cale paşnică)
- 25 octombrie/7 noiembrie 1917, bolşevicii preiau puterea la Petrograd
- 1917 – an de presiune revoluţionară în Rusia; 2 etape
1. momentul februarie 1917 – în urma unei mişcări populare de stradă a fost înlăturat
ţarul Nicolae II şi s-a instituit Republica rusă, condusă de Guvernul Provizoriu şi
sovietele de deputaţi
 revoluţie de esenţă liberal occidentală; scop: împotriva autocraţiei ţaristă şi pentru
democraţie, dar eşec: datorită specificităţii Rusiei;
2. revoluţia realizată printr-o lovitură de stat operată de bolşevici la 7 noiembrie 1917
- opinia publică internaţională a fost şocată de această evoluţie a evenimentelor având
în vedere că Rusia era considerată ca cea mai ferită ţară de o izbucnire revoluţionară;
de ce? Pentru că în 1914 nimeni nu se gândea la posibilitatea prăbuşirii ţarismului –
aproape întreg poporul rus nu putea concepe Rusia fără ţar
- 80% din populaţie aparţinea zonelor rurale; 175 milioane locuitori - 5 milioane muncitori
- tipul de revoluţie conceput, al unei revoluţii muncitoreşti vs conceptul gândit de Marx şi
Engels la sf sec XIX (revoluţie în ţările cele mai evoluate, cele mai industrializate)
 începutul sec XX, Lenin teoretizează posibilitatea izbucnirii revoluţiei în veriga cea
mai slabă a lanţului imperialist
- Rusia a intrat în IWW cu entuziasm, pigmentat de patriotism şi ortodoxism – stare
euforică
 care a fost obiectivul? În istoriografie se vorbeşte de accesul la strâmtori (Bosfor,
Dardanele), dar de fapt Rusia nu putea să le ocupe datorită propriilor aliaţi (Anglia,
Franţa)
 alt element: credinţa lui Nicolae II că prin victoria Rusiei, regimul ţarist din Rusia va
recăpăta puterea zdruncinată puternic în urma revoluţiei din 1905 (pe fundalul
războiului ruso-japonez)
 euforia a durat puţin; eşecurile militare din 1915 – insatisfacţie generală în Rusia
 2

- lipsa de aprovizionare a frontului, disciplina umilitoare: reacţia radicală a soldaţilor;

războiul apare în viziunea ruşilor ca o afacere a unui segment foarte subţire al societăţii
ruse
- dintre forţele politice
 bolşevicii au sesizat impopularitatea războiului (pentru soldaţi, civili săraci din
oraşe): au condamnat războiului, lar Lenin a lansat lozinca folosirii războiului pentru
a întoarce armele împotriva propriului guvern
- reacţiile responsabililor politici ai Rusiei: totul era concentrat în mâna ţarului; în
condiţiile descompunerii politice şi sociale, Nicolae II s-a retras într-o lume artificială,
înlăturând din anturajul său pe cei lipsiţi de ataşament personal şi se lasă influenţat de
un personaj malefic de la curtea ţarului (Rasputin – ţăran mistic, vraci, considerat de
ţarina Alexandrina Feodorovna ca trimisul lui Dumnezeu pentru salvarea familiei
ţarului)
- pe lângă nemulţumirea socială, elementele politice ale burgheziei grupate în partidul
Constituţional Democrat (KD) – “Partidul Cadeţilor” încearcă prin mijloace conspirative
să înlăture influenţa malefică a lui Rasputin – îl asasinează la sfârşitul lui 1916
- trebuia ţinut cont de context: Rusia era în război cu GB, Franţa (s-au opus înlăturării
ţarului, considerând că ar fi însemnat scoaterea Rusiei din război); potenţial uman
mare, dar soldaţi lipsiţi de armament modern
- înlăturarea lui Rasputin este o expresie a neputinţei elementelor politice de a controla
situaţia
- 26 februarie 1917 – mari manifestaţii pe străzile Petrograd
 ţarul se afla la marele cartier general (ce nu era în Petrograd)
 la ordinul guvernului se deschide focul împotriva manifestanţilor, dar la 27 februarie
cei ce au deschis focul se alătură manifestanţilor; Petrogradul cade pe mâna
sovietelor soldaţilor şi muncitorilor
sovieta=sfat, consiliu, comitet alcătuit din soldaţi şi muncitori (analogie: un fel de FSN)
- forţele politice ale burgheziei din Rusia sunt depăşite de evenimente; nu au putut
reacţiona imediat; doar la 2 martie (stil nou) aceste forţe constituie un guvern
provizoriu, condus la început de un adept al unei monarhii liberale: prinţul Lvov, iar apoi
de avocatul Alexander Kerenski
- 2 martie, ţarul abdică în favoarea fratelui: Mihail Alexandrovici, care însă refuză; Rusia
rămâne fără ţar; totuşi, nu se ştia încă cum că renunţarea lui Alexandrovici la tron va
însemna sfârşitul ţarismului ca regim politic
- în viziunea guvernului provizoriu format la 2 martie, problema puterii în Rusia trebuia
rezolvată de o Adunarea Constituantă ce urma să fie aleasă pe baze democratice şi
trebuia să decidă asupra regimului politic în Rusia
 cea mai importantă problemă era cea a puterii în astfel de momente de tensiune
 Rusia, dualitatea puterii: Guvern Provizoriu (scop: instituirea regimului politic de tip
occidental, parlamentar) + sovietele de deputaţi ce existau de la sfârşitul lui
februarie
- în condiţiile în care Rusia îşi menţine poziţia de aliat în IWW cu Anglia, Franţa, a fost
posibilă ascensiunea grupării radicale a Partidului Social Democrat: a bolşevicilor, care
odată cu sosirea pe teritoriul rus a grupului revoluţionar din jurul lui Lenin, va pune
problema adjudecării puterii la început de soviete, dar apoi de această aripă radicală a
social-democraţiei ruseşti (germanii l-au plătit pe Lenin şi i-au pus la dispoziţie un
vagon cu drept de extrateritorialitate, pentru a scoate Rusia din război)
- 3 aprilie 1917, în gara Petrograd, Lenin ţine un discurs în faţa unui grup de adepţi;
“Tezele din aprilie” – revoluţia în Rusia nu s-a finalizat, urmează faza 2, ce ar fi condus
la preluarea puterii de muncitori şi ţărani; împotriva unor segmente sociale de la putere
(le va elimina chiar biologic)
lozinca: “Nu o republică parlamentară, ci o republică a sovietelor”
 3

- după dispariţia ţarului, reacţia ruşilor din punct de vedere mental: eveniment atât de
fantastic, încât prin eveniment în sine Rusia se va transforma din temelii
 nivelul de aşteptare al populaţiei ruse: de mai bine, odată cu înlăturarea ţarului
- Lenin era împotriva războiului; în Rusia au loc manifestaţii foarte intense împotriva
războiului; lozinca cea mai populară în Rusia: “Pace, pământ, pâine!”
- Lenin alege calea facilă:
 dezorganizare a armatei pe front – consilii de soldaţi ce contestau superiorii
- Anglia şi Franţa presau guvernul provizoriu să continue războiul, să reia ofensiva
armată pe frontul de est
- în 18 iunie 1917, guvernul provizoriu – ce era condus din mai de Kerenski – reia
ofensiva împotriva Puterilor Centrale; putea să fie în avantajul guvernului provizoriu
dacă ar fi adus succes militar
 Kerenski putea folosi un eventual succes pentru a înlătura influenţa sovietelor şi pe
bolşevici din viaţa politică rusă
 la începutul lunii iulie au loc manifestaţii bolşevic împotriva reluării ofensive –
dispersate cu forţa; ziare bolşevice interzise; liderii bolşevici: privaţi de libertate, au
părăsit zona Petrograd – s-au refugiat pe teritoriul Finlandei
- toate aceste acţiuni ale guvernului provizoriu ar fi avut succes dacă ofensiva ar fi fost
victorioasă DAR eşecul ofensivei a pus în cumpănă însăşi menţinerea guvernului
provizoriu la putere
- vara 1917, dreapta şi mai ales ofiţerimea superioară, a organizat în august o lovitură
de stat militară; coloanele de cazaci s-au îndreptat spre Petrograd pentru a înlătura
guvernul provizoriu
 guvernul provizoriu a fost salvat de miliţiile de muncitori şi soldaţi care se vor
constitui în “gărzile roşii”
 această salvare nu a dus la solidificarea poziţiei guvernului, ci a dat câştig de cauză
forţelor de stânga, sovietelor, ce au salvat revoluţia rusă de la Contra-revoluţie
- sovietele, bolşevicii obţin majoritatea în sovietele din Petrograd şi Moscova; Lenin se
reîntoarce la Petrograd, convoacă liderii bolşevici şi decide preluarea puterii printr-o
insurecţie militară condusă de tehnicieni revoluţionari
 se constituie un Comitet militar condus de Leon Troţki (era israelit de origine; până
în 1917 va fi împotriva lui Lenin, apoi i se va alătura după ce se întoarce din
Canada în Rusia în primăvara lui 1917; va fi strategul militar al revoluţiei ruse; va fi
expulzat din cauza unui conflict ucigător cu Stalin – singurul bolşevic ce se găsea la
Petrograd în tot cursul anului 1917, revenind clandestin din Siberia; redactorul
ziarului “Pravda” - Adevărul)
- 10 octombrie 1917 – faimoasa şedinţă a liderilor bolşevici
 Lenin pune problema preluării puterii prin insurecţie (vs guvernul provizoriu);
stabileşte şi ziua: 25 octombrie (după calendar vechi), pentru că pe 25 octombrie
seara era convocat la Petrograd al doilea Congres al Sovietelor
- doi dintre liderii de bază ai bolşevicilor, Zinobie şi Kamenev nu s-au opus preluării
puterii de bolşevici DAR propun ca preluarea puterii să aibă loc după Congresul
sovietelor, pentru a legitima preluarea puterii
 Lenin, care ştia că în Congres bolşevicii nu erau majoritari s-a împotrivit acestui
plan; Congresul ar fi urmat doar să ratifice preluarea puterii
 Zinobie şi Kamenev publică intervenţia în ziarul menşevic “Noua viaţă” a doua zi –
fac astfel cunoscut guvernului provizoriu decizia bolşevicilor de a prelua puterea
- preluarea puterii de bolşevici a fost abuzivă, nelegitimă, brutală;
- aproape toţi participanţii la şedinţă au fost lichidaţi de Stalin în anii 1936-1939 – “Marea
Epurare” (eg: Zinobie, Kamenev – decapitaţi; Troţki e împuşcat în 1940, în Mexic)
- sub acoperirea necesităţii apărării Petrogradului împotriva ofensivii germane anunţate,
bolşevicii şi Troţki – organizare militară; guvernul provizoriu va încerca în 24 octombrie
 4

să prevină lovitura, dar acţiunea sa de interzicere a publicaţiilor bolşevice este anulată

de intervenţia “gărzilor roşii”, care în noaptea de 24/25 octombrie ocupă punctele
strategice din Petrograd (în dimineaţa de 25 oct/7nov bolşevicii erau stăpânii
Petrogradului)
- rămâne neocupat sediul guvernului provizoriu=Palatul de Iarnă al ţarului – va fi ocupat
doar în noaptea de 26/27 octombrie, datorită marinarilor din portul oraşului, ce vor fi
decimaţi de Lenin în 1919
- 7 nov=ziua victoriei revoluţiei bolşevice; sărbătoare nu doar naţională
- preluarea puterii la Petrograd nu a fost atât de sângeroasă; singura rezistenţă – unii
dintre locatarii palatului de iarnă

- seara de 7 noiembrie: al doilea Congres al Sovietelor

 bolşevicii au o majoritate relativă; la început, menşevicii şi socialiştii revoluţionari
condamnă acţiunile organizate de Lenin şi pun în gardă Congresul sovietelor de
pericolul unui război civil, apoi se retrag
 Lenin apare la Congres doar seara târziu; două decrete
1. Decretul asupra pământului – naţionalizarea întregului fond agricol şi trecerea în
posesia sovietelor săseşti
2. Decretul asupra păcii – se propune o pace fără anexiuni şi despăgubiri de
război; ieşirea Rusiei din război (Antanta nu acceptă!)
- primul guvern cu reprezentare muncitorească, numit guvernul “comisarilor poporului”
 preşedinte: Lenin
 comisar de externe: Troţki
 comisar cu problemele naţionalităţilor: Stalin
- guvernul interzice presa de opoziţie, grevele; atmosferă de teroare; au loc în Rusia
alegerile pentru Adunarea Constituantă
- majoritatea o obţine în aceste alegeri partidul socialist revoluţionar (58%) – Kerenski
(fugise din palatul de iarnă în noaptea de 7/8 noiembrie, se refugiază; va scrie o lucrare
de memorialistică); bolşevicii câştigă doar 25%
- pe 5 ianuarie 1918 este convocată Adunarea Constituantă; pentru a obţine aprobarea
ei e supusă de declaraţie alcătuită de bolşevici: “Declaraţia poporului muncitor şi
exploatat”, prin care Adunarea Constituantă este chemată să ratifice şi să legitimeze
lovitura de stat din 7 noiembrie; Adunarea Constituantă, datorită componenţei, nu va
aproba declaraţia
- pe 6 ianuarie, Adunarea a fost suspendată şi dispersată – dovadă că bolşevicii au
preluat ilegal puterea; ca urmare, republica din Rusia nu era un regim parlamentar, ci
un regim al sovietic; statul nu era unul democratic, ci o dictatură a proletariatului
(dictatura majorităţii împotriva minorităţii; doreau chiar lichidarea biologică a clasei
proprietarilor); foarte curând, aceasta va fi substituită de o dictatură a partidului
bolşevic, ce va fi apoi înlocuită de o dictatură personală;
 proletar=cel ce nu posedă decât forţa braţelor sale
- extinderea revoluţiei în imensul teritoriu rus – în mai puţin de un an, Rusia face
trecerea de la o monarhie autocrată la o republică a sovietelor, de la o ţară
precapitalistă la una colectivistă
- Cum se poate explica această transformare fantastică?
 slăbiciunea şi fragilitatea unei burghezii, care nu a reuşit să îşi asume
transformarea politică a Rusiei în condiţiile dezvoltării moderne a societăţii umane;
industrie + regim autocrat (ţar) – era nevoie de burghezie pentru a le compatibiliza,
dar această clasă era foarte fragilă; se vor afirma elementele radicale – regim
nemilos
- reacţii interne şi externe
 5

 iarna 1917-1918 şi tot anul 1918 – s-au constituit pe teritoriul Rusiei guverne şi
structuri politice ce s-au opus cu arma regimului sovietic – “gărzile albe” vs “gărzile
roşii”
 în acelaşi timp, sesizând pericolul unui asemenea regim pentru evoluţia Europei,
ţările Antantei au încercat să intervină, sprijinind la început aceste structuri politice
anti-bolşevice din Rusia şi chiar prin intervenţie directă
- 1918-1920 – Rusia se află în război civil; consecinţe dezastruoase pentru populaţie; în
1920, Rusia va fi o ţară epuizată economic, demografic; fenomenul cel mai întâlnit:
depopulare oraşe
- toamna 1920, noul regim era victorios
 pentru că centrele de rezistenţă din interior nu au putut coordona acţiunile, iar în
ceea ce priveşte intervenţia externă, a fost ineficientă în condiţiile în care populaţia
nu mai suporta, după mai mult de patru ani de război, să sacrifice viaţa pentru o
cauză ce nu o înţelegea
- bolşevicii şi-au adjudecat victoria; revoluţia rusă a fost unul dintre cele mai importante
evenimente ale sec XX, eveniment ce a dat naştere unui nou model de societate şi de
stat, din care s-a născut o nouă putere mondială – URSS
- revoluţia rusă: în numele clasei muncitoare şi a necesităţii instaurării dictaturii
proletariatului, dar foarte curând dictatura proletariatului e inalienată în favoarea unui
partid şi apoi a unei persoane
- peste tot, societatea socialistă care proclama instaurarea democraţiei adevărate a
sacrificat democraţia în favoarea unor regimuri dictatoriale, care au primit doar culoare
în relaţie cu cei care cu implementat-o – noţiuni de stalinism, maoism, ceauşism,
breşnevism
- peste tot, asemenea regimuri extremiste sunt generate de mizerie şi duc la mizerie;
prejudiciază chiar fiinţa umană
- acest tip de stat şi societate a eşuat
- revoluţia rusă a determinat prima mare schismă a sec XX, secol ce conferă
caracteristici aparte în devenirea istorică a umanităţii
- unii ideologi se aşteptau la o contagiune revoluţionară a întregii Europe
 Leon Troţki – teoria “revoluţiei permanente” – considera că noua societate bazată
pe egalitate poate fi instaurată şi poate funcţiona doar în condiţiile în care revoluţia
socialistă ar avea loc la nivelul întregii planete – iată cauza conflictului ucigător
Troţki-Stalin (adeptul ideii posibilităţii instaurării socialismului într-o singură ţară,
URSS)