Aspecte privind calculul eforturilor din variații de temperatura la coșuri ... http://www.encipedia.org/articole/evaluare/structuri-pentru-constructii-i...

Bogo Ieşi din cont

ENCIPEDIA EVALUARE STRUCTURI PENTRU CONSTRUCTII INDUSTRIALE SCRIS DE VIOREL POPA PUBLICAT LA 27.03.2018

1. Introducere
Introducere
În România sunt în funcțiune circa 200 de coșuri industriale înalte din beton armat,
multe dintre aceste structuri suferind de-a lungul timpului degradări pronunțate Modelarea pentru calcul
(Mazilu et al, 2005). Acțiunea temperaturii este o acțiune determinantă în aceste Cazul 1: coșuri cu console
cazuri. interioare pentru sprijinirea zidăriei.
La un coș de fum industrial, deplasările de ansamblu sunt restricționate numai la Cazul 2: coșuri cu îngroșări
baza acestuia. Totuși, prin forma închisă a secțiunii transversale a coșului se exterioare
introduc legături suplimentare. Dacă o structură are deformațiile împiedicate,
Concluzii
variația de temperatură conduce la apariția de eforturi în elementele structurale.
Bibilografie
Astfel se explică faptul că în zone îndepărtate de zona de încastrare se dezvoltă
eforturi unitare în direcție tangențială și verticală, atunci când coșul este încărcat cu
gradient de temperatură. De-a lungul timpului au fost dezvoltate soluții analitice
pentru calculul eforturilor cauzate de variațiile de temperatură în trunchiul portant al coșurilor de fum. Astfel de soluții, valabile
pentru câmpul curent al trunchiului portant, publicate în România de Hangan (1958) sau Mîrșu si Friedrich (1975), au fost
utilizate în proiectarea coșurilor de fum în perioada de dezvoltare industrială a României din anii 1960-1980.
Temperatura în interiorul coșului poate ajunge până la 800⁰C, cu scădere de 0,3-0,5⁰C/m (Mîrșu și Friedrich, 1975), astfel că
eforturile cauzate de variațiile de temperatură pot fi determinante în procesul de proiectare. Pentru protejarea împotriva
agresivității chimice și a temperaturilor ridicate, trunchiul portant este căptușit la interior cu un strat de protecție din zidărie de
cărămidă sau refractară. Zidăria de protecție se împarte pe înălțimea coșului în tronsoane de aproximativ 10 m înălțime,
fiecare tronson fiind sprijinit pe console de beton armat, de formă inelară, care se dezvoltă din trunchiul portant, către interior,
pe toată circumferința.
Aceste îngroșări locale restricționează suplimentar deformațiile trunchiului portant deoarece conduc la deformații specifice
diferite în inele alăturate. În afara cazului comun al consolelor pentru sprijinirea căptușelii la interiorul coșurilor, sunt situații în
care console scurte circulare sunt dispuse la exteriorul coșului pentru a permite fixarea unor macarale. Soluțiile analitice
dezvoltate pentru câmpul curent al trunchiului portant nu sunt potrivite pentru calculul eforturilor în zona de discontinuitate. În
aceste zone, este necesar să se realizeze calculul eforturilor cu metoda elementului finit, utilizând programe de calcul
structural.
În acest articol se prezintă o discuție privind tehnici simplificate, inginerești, de modelare cu elemente finite de suprafață pentru
determinarea stării de eforturi din variații de temperatură și analiza influenței grosimii peretelui asupra stării de eforturi din
trunchiul portant. Se aduce în atenția inginerilor problema modelării rigidității plăcilor plane de beton armat solicitate biaxial
care fisurează.

2. Modelarea pentru calcul

În cadrul articolului se analizează două cazuri distincte de alcătuire a coșurilor de fum industriale, din punct de vedere al

1 din 8 29.06.2018, 20:53

Aspecte privind calculul eforturilor din variații de temperatura la coșuri ... http://www.encipedia.org/articole/evaluare/structuri-pentru-constructii-i...

caracteristicilor geometrice: cazul coșurilor cu console circulare la fața interioară și cazul coșurilor cu îngroșări substanțiale la
fața exterioară.
În ambele cazuri, calculul este efectuat considerând comportarea axi-simetrică în raport cu axa verticală amplasată în centru
coșului, utilizând programul SAP (CSI, 2000). Avantajul principal al modelului axi-simetric constă în reducerea necesarului de
putere de calcul în condițiile în care se realizează o discretizare potrivită a trunchiului portant pe grosimea acestuia.
Discretizarea elementelor finite în zonele de discontinuitate poate fi rafinată pentru surprinde când mai fidel starea de eforturi
din trunchiul portant. Efectele locale ale încastrării trunchiului portant la bază nu perturbă starea de eforturi din variații de
temperatură la o distanță suficient de mare de bază. De aceea, în această analiză influența condițiilor de contur este neglijată.
Se consideră un singur caz de încărcare: încărcarea din temperatură. Temperaturile la fața interioară și fața exterioară se
introduc ca date de intrare în analiză. Se consideră o variație liniară a temperaturii pe grosimea peretelui trunchiului portant. Nu
se aplică încărcări gravitaționale.
Din cauza rezistenței la întindere relativ scăzute a betonului, elementele de beton armat fisurează când sunt supuse la eforturi
de întindere sau încovoiere. Fisurarea este însoțită de o scădere bruscă și semnificativă a rigidității. În cazul elementelor
solicitate la încovoiere, după fisurare, rigiditatea la încovoiere scade o dată cu creșterea deformațiilor, în timp ce fisurile
pătrund mai adânc către zona comprimată. Rigiditatea elementelor de beton armat încovoiate depinde astfel nu numai de
caracteristicile geometrice și fizice ale elementului cât și de amplitudinea momentului încovoietor aplicat.
În calcule inginerești curente, cu programe bazate pe element finit, se utilizează materiale ideale, cu comportare liniară, care
nu permit surprinderea acestui mod de comportare a elementelor de beton armat. Rigiditatea secțională la încovoiere este
calculată ca produsul dintre modulul de elasticitate declarat al materialului structural, E, și momentul de inerție, I, al secțiunii. În
general, în practica de proiectare se declară modulul de elasticitate al betonului, Ec. Momentul de inerție al unei secțiuni
orizontale sau verticale, de lățime unitară, a trunchiului portant se calculează automat, considerând că peretele are aceeași
grosime în ambele direcții. În modelarea axi-simetrică, dacă se dorește simularea unor rigidități diferite pe cele două direcții, se
poate utiliza în calcul un material cu comportare anizotropă, având module de elasticitate diferite pe cele două direcții. Factorul
de reducere a modulului de elasticitate se determină considerând proprietățile geometrice și fizice ale elementelor de beton
armat și intensitatea încărcării. Această soluție de modelare este în contrast cu fenomenul fisurării betonului armat la
încovoiere care conduce la reducerea momentului de inerție prin ieșirea din lucru a betonului întins al cărui aport la rigiditatea
secțiunii nu poate fi compensat de către armătură.
La coșurile de fum industriale, calculul pe model axi-simetric, prin utilizarea unor proprietăți de rigiditate reduse pentru peretele
de beton armat, conduce la rezultate credibile numai dacă fisurarea cauzată de acțiuni este uniform distribuită. Acest răspuns
este condiționat de existența unei cantități suficiente de armătură și de așezarea potrivită a barelor în secțiune. În plus, sunt
necesare și condiții bune de aderență a armăturii pentru limitarea deschiderii fisurilor.
O soluție simplă de modelare pentru calculul eforturilor în trunchiul portant constă în (a) utilizarea unei valori unice a modulului
de elasticitate a materialului structural din model, egală cu modulul de elasticitate al betonului, și (b) calculul automat al
caracteristicilor mecanice ale secțiunii, pe baza grosimii declarate, fără reducerea acestora. Această ipoteză de modelare nu
ține seama de reducerea rigidității cauzată de fisurarea betonului. Acest model, caracterizat de o comportare izotropică a
materialului, considerând proprietățile betonului nefisurat, este denumit în continuare modelul A.
O altă soluție de modelare, constă în (a) utilizarea unui material cu comportare izotropică, a cărui caracteristică de rigiditate e
calculată prin reducerea în mod egal a modulului de elasticitate pe cele două direcții (tangențială și verticală) față de valoarea
corespunzătoare betonului nefisurat, și (b) calculul automat al caracteristicilor mecanice ale secțiunii, pe baza grosimii
declarate, fără reducerea acestora. Reducerea de rigiditate este considerată în mod uniform pe ambele direcții. Acest model
pentru calculul eforturilor este denumit în continuare modelul B.
Acțiunea din variații de temperatură poate cauza fisurarea atât în direcție tangențială cât și verticală. Deschiderea fisurilor
orizontale este însă limitată datorită forței axiale (verticală) cauzată de acțiunile gravitaționale. Fisurile aliniate după planurile
verticale radiale (denumite în continuare, fisuri verticale), cauzate de acțiunea temperaturii, sunt mai deschise decât cele
aliniate după planurile orizontale (denumite în continuare, fisuri orizontale). De aceea, este justificat să se utilizeze un modul
de elasticitate redus numai pentru direcția tangențială. Se poate utiliza o soluție de modelare în care (a) materialul structural
are comportare anizotropă, cu un modul de elasticitate redus în direcție tangențială și neredus în direcție verticală, în raport cu
valoarea corespunzătoare betonului nefisurat, și (b) caracteristicile mecanice ale secțiunii se calculează automat, pe baza

2 din 8 29.06.2018, 20:53

Aspecte privind calculul eforturilor din variații de temperatura la coșuri ... http://www.encipedia.org/articole/evaluare/structuri-pentru-constructii-i...

grosimii declarate, fără reducerea acestora. Acest model este denumit în continuare modelul C. Acest model descrie mai fidel
caracteristicile de rigiditate ale trunchiului portant după fisurare și furnizează rezultate mai credibile în ceea ce privește starea
de eforturi sub gradient de temperatură, dacă se utilizează calculul liniar.
Standardele de proiectare pentru elemente de beton, cum este EN 1992-1:2004 (CEN, 2004), prevăd metode pentru calculul
rigidității secțiunilor de beton armat fisurate. Aceste valori depind însă de mărimea eforturilor aplicate. În proiectare trebuie
utilizate, de regulă, valori estimate ale factorilor de reducere a rigidității în raport cu rigiditatea secțiunii nefisurate. În această
lucrare, pentru exemplificare, se utilizează factori de reducere ai modulului de elasticitate conform valorilor indicate în Tabelul
1:

3. Cazul 1: coșuri cu console interioare pentru sprijinirea zidăriei.

Astfel de console sunt realizate în mod curent, la coșurile existente, pentru a sprijini zidăria anti-acidă și izolația termică. În
figura 1 se prezintă un detaliu al zonei de discontinuitate, câmpul de temperatură (a) și modul de discretizare utilizat în analiza
axi-simetrică (b). Valorile prezentate ale temperaturii interiore sunt valabile pentru situația de exploatare normală, în care
zidăria de protecție este în bună stare și asigură izolația termică și protecția trunchiului portant. Se face observație că în unele
situații întâlnite în practică, zidăria de protecție este neîntreținută și nu asigură protecția trunchiului portant conform
parametrilor proiectați.
Rezultatele calculului eforturilor sunt prezentate în figura 2, în termeni de forțe axiale și momente încovoietoare, în direcție
tangențială și verticală.

3 din 8 29.06.2018, 20:53

Aspecte privind calculul eforturilor din variații de temperatura la coșuri ... http://www.encipedia.org/articole/evaluare/structuri-pentru-constructii-i...

În reprezentarea eforturilor, Nφ și Mφ reprezintă forța axială și momentul încovoietor în direcție inelară. Nz și Mz reprezintă
aceleași mărimi în direcție verticală. Forța axială este pozitivă dacă secțiunea este supusă la întindere. Momentul pozitiv
deschide fisuri pe fața interioară a peretelui (Figura 3).

Figura 3: Convenția de semne, eforturi pozitive

4 din 8 29.06.2018, 20:53

Aspecte privind calculul eforturilor din variații de temperatura la coșuri ... http://www.encipedia.org/articole/evaluare/structuri-pentru-constructii-i...

Din analiza diagramelor prezentate în Figura 2, se observă că modelul C conduce la valori mai reduse ale forțelor axiale și
momentelor încovoietoare în direcție tangențială decât modelul A. Necesarul de armătură pentru preluarea acestor eforturi
este mai redus. Din cauza rigidității mai reduse a peretelui în direcție tangențială, relativ la cea din direcție verticală, momentul
Mz înregistrează o creștere ușoară. Aceasta arată că modelul A este neacoperitor în ceea ce privește momentul încovoietor în
direcție verticală.
Un material izotropic, cu o valoare redusă a modulului de elasticitate (modelul B) conduce la valori neacoperitoare ale tuturor
eforturilor interioare, dacă factorul de reducere este calculat considerând proprietățile secțiunii fisurate în direcție tangențială.
Aceasta este cauzată de subestimarea rigidității peretelui în direcție verticală. Valorile eforturilor din variații de temperatură
depind de rigiditate ca orice alt efort cauzat de deformații impuse.
O singură valoare a factorului de reducere a modulului de elasticitate, determinată considerând o scădere medie a rigidității pe
cele două direcții conduce la rezultate puțin credibile. O astfel de abordare conduce la supraestimarea armăturii necesare în
direcție inelară și la subestimarea celei din direcție verticală.
Concluziile acestea sunt valabile pentru zona de discontinuitate dar și pentru zona curentă a coșului.
În figura 4 se prezintă distribuția eforturilor unitare cauzate de încărcarea cu gradient de temperatură. Dispunerea consolelor
interioare are o influență majoră asupra stării de eforturi unitare. Peretele este solicitat în direcție tangențială la întindere
ușoară în timp ce consola propriu-zisă este solicitată la compresiune. Distribuția forțelor axiale Nφ pe înălțimea consolei este
prezentată în figura 5.

Se prezintă câte o curbă pentru fiecare model utilizat. Prin integrarea eforturilor se obțin următoarele rezultante:
Model A: Nφ = 350 kN
Model B: Nφ = 75 kN
Model C: Nφ = 70 kN
Sunt necesare astfel măsuri speciale de detaliere a armăturii în zona de discontinuitate nu numai pentru a asigura consolele la

5 din 8 29.06.2018, 20:53

Aspecte privind calculul eforturilor din variații de temperatura la coșuri ... http://www.encipedia.org/articole/evaluare/structuri-pentru-constructii-i...

eforturile care rezultă din sarcini gravitaționale dar și pentru a ține seama de distribuția specifică a eforturilor în perete.

4. Cazul 2: coșuri cu îngroșări exterioare

În această secțiune se prezintă un caz practic, întâlnit la centrala termină de la Rovinari, unde unul dintre coșuri are o variație
bruscă a grosimii peretelui de la 480 mm la 1030 mm. Această îngroșare se întinde pe 7 m din înălțimea coșului. Pentru
încărcări verticale această îngroșare lucrează ca o consolă scurtă circulară dispusă pentru a sprijini macarale pe peretele
exterior al coșului.

Câmpul de temperaturi a fost calculat considerând o temperatură de funcționare de 155°C și o temperatură exterioară de -20
°C.

Spre deosebire de cazul anterior unde contribuția consolelor la modificarea câmpului de temperaturi în zona de discontinuitate
a fost neglijată, în acest caz s-a considerat în analiza câmpului termic îngroșarea peretelui de beton. Prin urmare, temperatura
la fața interioară nu a rezultat uniformă. La fața exterioară a fost considerată o temperatură uniformă de -20°C.

Și de această dată s-a analizat numai o porțiune limitată din înălțimea coșului de fum, în vecinătatea zonei de discontinuitate,
iar efectul condițiilor de margine a fost neglijat.
În figura 8 se prezintă distribuția eforturilor interioare pe înălțimea peretelui. Convenția de semne și de notații este similară
celei prezentate în figura 3.

6 din 8 29.06.2018, 20:53

Aspecte privind calculul eforturilor din variații de temperatura la coșuri ... http://www.encipedia.org/articole/evaluare/structuri-pentru-constructii-i...

Figura 8: Forțe axiale și momente în perete

Dacă se compară diagramele se pot trage concluzii similare celor menționate în cazul precedent în ceea ce privește
modelarea materialului structural.
În ceea ce privește perturbarea eforturilor interioare în vecinătatea zonei de discontinuitate se pot trage unele concluzii
particulare. Raportul mare al laturilor consolei exterioare (înălțime/lățime) conduce la rezultate diferite de cele obținute pentru
console interioare. Zona de perturbare este relativ mare întinzându-se pe aproximativ 6 m deasupra si dedesubtul zonei de
discontinuitate.
Se dezvoltă forțe axiale de întindere mari în perete în direcție tangențială în zonele de tranziție. Pe porțiunea îngroșată Nφ

7 din 8 29.06.2018, 20:53

Aspecte privind calculul eforturilor din variații de temperatura la coșuri ... http://www.encipedia.org/articole/evaluare/structuri-pentru-constructii-i...

variază de la întindere, la marginea inferioară și superioară, la compresiune, în zona centrală. Momentele încovoietoare în
direcție verticală și inelară cresc semnificativ. Sunt necesare măsuri speciale de armare în zona de discontinuitate.

5. Concluzii
Eforturile care se dezvoltă în trunchiul portant al coșurilor de fum industriale se determină prin calcul liniar considerând
influența fisurării betonului asupra caracteristicilor de rigiditate. Fisurarea afectează diferit secțiunea trunchiului portant pe cele
două direcții principale (tangențială și verticală), astfel că trebuie considerate valori diferite ale rigidității axiale și de încovoiere
pentru fiecare direcție în parte. În calulul liniar obișnuit, este necesară modelarea trunchiului portant utilizând materiale cu
comportare anizotropă.
Discontinuitățile locale ale trunchiului portant, cum sunt consolele inelare interioare sau exterioare, perturbă semnificativ starea
de eforturi cauzate de variația de termperatură în zona de discontinuitate. În alcătuirea coșurilor de fum, dacă este posibil,
astfel de discontinuități trebuie evitate. În caz contrar, prezența discontinuităților trebuie considerată în calculul eforturilor.
Pentru determinarea prin calcul a stării de eforturi este necesară discretizarea peretelui trunchiului portant pe grosimea
acestuia, cu rețea deasă în zona de discontinuitate. În acest scop se poate utiliza tehnica de modelare axi-simetrică.
Armarea trunchiului portant trebuie realizată astfel încât să permită controlul fisurării (dezvoltarea de fisuri dese, cu deschidere
mică). Pentru aceasta trebuie asigurat procentul necesar de armare. Pentru reducerea eforturilor în zonele de racordare este
recomandabilă și detalierea adecvată a zonei de discontinuitate prin măsuri cum sunt rostuirea consolei inelare prin rosturi
radiale sau realizarea unei racordări line în cazul consolelor exterioare.

6. Bibilografie
CEN 2004. Eurocode 2: Design of concrete structures- Part 1-1: General rules and rules for buildings. European Standard EN
1992-1-1, Brussel
CSI, “SAP2000 Integrated Software for Structural Analysis and Design,” Computers and Structures Inc., Berkeley, California.
Hangan M. (1958), Betonul armat – Construcții industriale, Editura Tehnică, București
Mîrșu O., Friedrich R., (1975), Construcții industriale speciale din beton armat, Editura didactică și pedagogică, București
Mazilu P., Furiș D., Crețu D., (2005), Comportarea în timp a coşurilor de fum industriale din beton armat, Conferinţa
internaţională Durabilitatea betoanelor şi lucrărilor din beton, Bucureşti – România, 25 – 30 septembrie 2005

Recommend Sign Up to see what your friends recommend.

Discută acest articol pe forum. Nici un comentariu.

Lasă un comentariu

termeni și condiții politică de confidenţialitate ©2018 - Encipedia. Toate drepturile rezervate.

8 din 8 29.06.2018, 20:53