CARIA DE SMALT- INTRODUCERE

Caria dentara afecteaza mai mult de 90% din populatie, interesand

dintii temporali si definitivi, in ordinea frecventei: molarii, incisivii,
premolarii, caninii.
Rareori se pot produce si complicatii la distanta ca: endocardita,
artrita, abcese cu diferite localizari, etc.
Caria dentara este o afectiune cronica, care se manifesta printr-o
distrugere progresiva a tesu-turilor minerale ale dintelui, de la
suprafata catre profunzime.
Distrugerea dintelui se produce ca urmare a actiunii conjugate a
patru factori, si anume: factorul bacterian-acidofil - placa bacteriana,
hidratii de carbon (glucidele), predispozitia individuala, timpul.
In caria dentara, tesutul osos este mai intai ramolit, apoi distrus.
Ramolismentul corespunde unei demineralizari a tesutului dentar.
In zona respectiva se va constata, ulterior, lipsa de substanta osoasa
- cavitatea cariei.
Cariapropriu-zisa nu produce durere, aceasta avand la origine
interesarea, de diferite grade, a pulpei dentare excitata de factori
durerosi.
Procesul de distrugere a tesutului mineral se face de la suprafata
catre profunzime, intr-un timp variabil (luni, ani) si, de obicei, se
intalnesc urmatoarele stadii evolutive: caria de smalt este o carie
superficiala si incepe sub placa bacteriana, ca urmare a actiunii
germenilor acidogeni, care dau nastere unui mediu acid si care sunt
activati de prezenta glucidelor fermentante (de exemplu zaharoza),
sub punctul de contact al fisurilor exis-tente in smalt se vor "vedea",
descifra primele semne ale cariei de smalt, ramolismentul unei zone a
smaltului corespunde clinic unei suprafete limitate, de consistenta
moale, care se va pigmenta si unde se va produce cavitatea cariei, intr-
un timp variabil, evolutia acestei leziuni duce spre caria de dentina.
Caria de dentina este o carie profunda, aproape intotdeauna este
precedata de o carie a smaltului si propagarea procesului de distrugere
este mai rapida la copii, la care smaltul este subtire, focarul din
dentina, de consistenta moale, colorat in alb-galbui, vireaza catre
brun-negru si devine dur, pulpa dentara, in acelasi timp, actioneaza
prin procese de aparare; o forma de aparare a pulpei dentare este
scleroza dentinara pe suprafata camerei pulpare, in evolutie, caria se
mareste ca mtindere si se adanceste sub forma unei leziuni cronice, al
carei varf este oriental catre pulpa dentara. Caria devine o cavitate
bine definita, transparenta.
In acest context, leziunea carioasa se apreciaza in raport cu
cavitatea pulpara, existand carii nepenetrante si carii penetrante,
afectarea pulpei dentare este relevanta, manifestandu-se prin
raspunsuri dureroase la stimuli chimici, fizici sau termici. Este stadiul
de pulpita. Acest stadiu clinic poate evolua, datorita infectiei locale,
cu gangrena pulpara, iar procesul infectios se poate mtinde catre apex
(varful radacinii).
Formele clinice ale cariei dentare sunt numeroase, dar se
individualizeaza urmatoarele:
. caria amelara (a smaltului),
. caria amelo-dentinara (a smaltului si a dentinei),
. caria penetranta (implicand o leziune pulpara),
. cariile interproximale, sub forma leziunilor "in oglinda", intereseaza
coroanele a doi dinti vecini,
. cariile suprafetelor triturante (ocluzale) au forma triunghiulara, cu
varful spre suprafata tritu-ranta si baza spre dentina,
. cariile de pe suprafata vestibulara sau orala au contur bine definit si,
atunci cand este interesata si
dentina, apar ca o zona de
transparenta discreta, cu forma
rotunda sau ovala, apoi
neregulata,
. cariile de colet sunt situate la
nivelul gingiei, deseori acoperite
de tartru, iar alteori se depisteaza
sub o lucrare protetica de invelis,
. cariile de radacina se depisteaza
numai radiografic. Aparitia
acestora este conditionata de
prezenta unor pungi parodontale,
ivite prin dez-golirea initiala a
cementului la nivelul alveolei
dentare respective,
. caria recidivanta si cariile secundare se realizeaza sub si in jurul unei
obturatii, cand dentina alterata nu a tost inlaturata complet (cand nu
s-a realizat pregatirea corecta a cavitatii In vederea obturarii).
STRUCTURA DINTELUI
Structura dintelui prezinta 4 componente,respectiv: smalţul (partea
cea mai dură din exteriorul dintelui), dentina (partea mai puţin dură,
de consistenţă osoasă, de sub smaţ şi cement), cementul (partea cu
care dintele este fixat în osul
alveolar) şi pulpa
dentară(partea moală a
dintelui din interior, ce
conţine nervii şi vasele
sangvine).

Complicatiile cariei
dentare
Complicatiile cariei dentare se manifesta clinic si se clasifica in:
I.Complicatii locale;
II.Complicatii de vecinatate ale cariei dentare (complicatii regionale);
III. Complicatii la distanta.

I. Complicatiile locale sunt:

a) Pulpita si necroza pulpara
Inflamatia regiunii coronaro-
pulpare, secundara unei carii
profunde, daca este netratata, se
extinde la toata pulpa dentara,
evolutia fiind sprenecroza
progresiva.
Acest proces initial de hiperemie
face ca din-tele sa fie dureros la
variatii termice si precede necroza septica (sau gangrena) pulpei
dentare.
Infectia se va propaga la regiunea apicala prin canalele radacinii si,
de aici, la structurile spatiului desmodontal (periodontal).
b ) Leziunile periapicale - periodontitele
Leziunile periapicale –
periodontitele sunt
modificari inflamatorii la
nivelul apexului (varfului
radacinii), si se disting:
. periodontite apicale (in
varful radacinii) acute
In aceasta situatie, reactia
inflamatorie periapicala
face ca dintele sa fie
dureros la o simpla
atingere, avand chiar si o
usoara mobilitate
(miscare).
Este senzatia de "dinte
lung" (in periodontita
simpla), iar daca inflamatia devine purulenta, semnele clinice se
amplifica, ajungandu-se in etapa de periodontita supurativa sau abces
alveolar.
Procesele din acest tip de leziune sunt reversibile (post-tratament)
sau pot evolua determinand osteita, granulom apical sau pot fistuliza
(sa formeze fistule).
. periodontite apicale cronice
. periodontite apicale cronice sunt reprezentate de granulomul dentar
periapical si chistul periapical (radiculo-dentar).
Granulomul dentar periapical corespunde unui tesut de granulatie
inflamatorie dezvoltat in spatiul desmodontal periapical.
Chistul periapical, de obicei, succede unui gra-nulom si, rareori,
poate fi de sine statator de la in-ceput. Leziunea consta intr-o
acumulare de lichid care contine cristale de colesterol.
c) Modificari radiculare
Caria radiculara reprezinta o alta posibilitate de localizare a unui
proces carios, a carei evolutie poate determina urmatoarele
modificari:
. resorbtia. Se constata disparitia extremitatii distale (partea
periferica) a unei radacini.
. hipercementoza (sau displazia cementifianta) consta intr-o
proliferare a cementului la nivelul conturului radacinii. In aceasta
situatie, dintele se poate uni cu osul alveolar, disparand spatiul
desmodontal (parodontal). Se produce anchiloza dintelui respectiv.
. osteomielita acuta. In era antibioticelor, aceasta complicatie se
intalneste din ce in ce mai rar si consta in extinderea procesului
inflamator-infectios la spatiile medulare osoase, din vecinatate.
Leziunile osoase sunt de diferite grade, ajungand la distrugeri
(importante) ale osului din vecinatate.
De obicei, agentul patogen este stafilococul.
. osteita cronica poate sa urmeze unei osteomielite acute sau poate
avea evolutie cronica de la inceput.
In aceasta complicatie se constata leziuni osteolitice, limitate,
periapicale sau condensari osoase (care sunt o forma de aparare a
osului fata de factorul infectios). Aceasta ultima posibilitate, osteita
cronica condensata, se mtalneste mai frecvent.
- abcesul dentar si osteitele se produc atunci cand, la nivelul unei
leziuni cronice periapicale (granulom, chist), creste afluxul de germeni
sau are loc sporirea virulentei concomitent cu scaderea rezistentei
locale.
Apare un abces periapical, un abces alveolar cu fenomene locale de
celulita si, uneori. Cu semne infectioase generale.
La o oarecare distanta de leziune poate aparea un abces submucos
vestibular (spre obraz) sau lingual (spre interiorul cavitatii bucale
propriu-zise), care poate fistuliza. Fistula este un grenaj spontan al
unei acumulari inflamatorii, care se exteriorizeaza, uneori chiar intr-o
cavitate sinusoidala.

II. Complicatii de vecinatate ale cariei dentare (complicatii regionale)

Pe langa fistulele care se pot produce sub forma unui drenaj
spontan al unei acumulari supurate (cu puroi), eventualitate mai rar
intalnita datorita tratamentului cu antibiotice, sinuzitele odontogene
se constata mai frecvent.
Sinuzitele odontogene reprezinta o complicatie de vecinatate a
unor procese carioase avansate, ca urmare a unei relatii directe a
apexurilor (varfurilor radacinilor) dentare (ale premolarilor si
molarilor superiori) cu planseul sinusurilor maxilare.
De obicei, manifestarile inflamatorii sunt unilaterale.
 In situatii foarte rare, infectia se poate propaga si la cavitatea
orbitara (in care se gaseste ochiul).
In cazul realizarii unei tromboze a venelor faciale, prin sinusul
cavernos se poate produce o tromboflebita cerebrala si/sau abces
cerebral (cu pronostic grav).
In sinuzitele odontogene ca etape evolutive se constata:
. Sinuzita acuta.
La randul ei, sinuzita acuta prezinta doua faze:
- faza catarala, cand se constata o voalare sinusala si o discreta
Ingrosare a mucoasei in vecinatatea apexurilor (varful radacinilor)
dintilor superiori (infectati),
- faza purulenta, cand voalul devine opacitate sinusala. Mucoasa
sinusurilor maxilare este ingrosata marginal.
Simptomul dureros variaza dupa localizarea sinuzitei:
- in cea maxilara in dreptul fosei canine,
- in cea frontala in unghiul superior intern al orbitei,
- in cea etmoidala este vorba, de obicei, de o cefalce cu caracter difuz,
-in cea sfenoidala durerile sunt profunde, retro-orbitare sau occipitale;
Sinuzita cronica (trenanta)
Sinuzita cronica este cauzata de mai multi factori:
- un tratament incomplet sau neadecvat al sinuzitei acute,
- neinlaturarea factorilor declansatori ai puseurilor acute: atmosfera
viciata, contaminari repetate, factori alergizanti, etc.
- nceliminarea la timp a obstacolelor care impiedica o respiratie
nazala (pe nas) normala si un bun drenaj (deviatie de sept, vegetatii
adenoide, corpi straini, etc.),
- efectuarea de tratamente inadecvate, care maresc sensibilitatea
locala sau scad potentialul de aparare locala sau generala. Dintre
acestea, de exemplu, abuzul de antibiotice pe cale generala sau locala
pentru orice afectiune nazala banala.
In aceasta forma de sinuzita se constata ingrosarea "in chenar" a
mucoasei sinusale.
In formele trenante pot fi interesati si peretii ososi ai sinusului
maxilar afectat, prin procese osteitice.
Modificari sinusale pot aparea si ca urmare a dezvoltarii unui chist
rezidual in cavitatea sinusala, la distanta in timp de extractia unui
dinte superior, infectat.
 Starea generala este foarte putin alterata si durerile mult mai putin
intense decat in sinuzita acuta.
FACTORI DE RISC
Caria dentară ia naştere dintr-un cumul de factori (cei mai incriminaţi
fiind bacteriile de la nivelul cavităţii orale, igiena precară, aportul
scăzut de fluor, alimentaţia şi fumatul) şi apare în general la dinţii din
spate care, datorită formei lor aplatizate, sunt folosiţi în mestecarea
alimentelor şi astfel sunt favorizate depunerile de resturi alimentare
în spaţiile interdentare, care cresc numărul de bacterii dăunătoare în
lipsa unei igiene orale corespunzătoare.
Bacteriile de la nivelul cavităţii orale se dezvoltă rapid şi favorizează
apariţia acizilor care distrug stratul dintelui. Acestea iau naştere
frecvent ca urmare a unui periaj efectuat incorect (este recomandat să
ne spălăm pe dinţi de cel puţin 2 ori pe zi).

De asemenea, un alt
posibil vinovat al
apariţiei cariilor este
refluxul
gastroesofagian, o
tulburare gastric în care
acizii din stomac ajung
în cavitatea bucală şi
erodează smalţul pe
aprtea internă a
dinţilor, în special dinţii
superiori.

SIMPTOME
In primele stadii cariile nu prezinta simptome, insa medicul isi poate
da seama daca exista vreo carie, examinand radiografiile dentare.
Acesta este unul dintre motivele pentru care vizitele regulate la
stomatolog sunt atat de
importante.
Odata ce caria ajunge la dentina,
apare sensibilitatea dentara, in
special la alimentele si bauturile
dulci, acidulate sau fierbinti. Pe
masura ce caria ajunge la pulpa,
apare si durerea. Daca durerea
apare la alimente dulci sau
fierbinti, aceasta dureaza doar cateva minute sau secunde. Cu cat
ajunge mai mult in interiorul dintelui, caria produce dureri persistente,
care cedeaza doar cu ajutorul medicamentelor. In acest moment, vizita
la medic este esentiala, doarece se poate dezvolta un abces
dentarDurerea este un simptom ce poate indica afectarea mai multor
dinti, iar neglijarea sa duce la complicatii cum ar fi pierderea dintelui.

TRATAMENT
In primele stadii ale cariei, dentistul aplica flor pe zona afectata,
ceea ce ajuta la stoparea cariei si la remineralizarea dintelui. Insa
pentru ca problema sa nu evolueze este necesara mentinerea unei
igiene stricte, folosind o pasta de dinti cu fluor.
Obturatiile reprezinta cel mai comun tratament al cariei. Medicul va
elimina toata zona afectata si va umple cavitatea cu amalgam sau,
daca zona afectata este vizibila, va folosi un material de culoarea
dintelui. O alta posibilitate este netezirea marginiloir cavitatii cu acid
slab si acoperirea sa cu un material de culoarea dintelui.50 Daca s-a
ajuns in stadiul de infectie si abces dentar, atunci se efectueaza
obturatia de canal, in cazurile cele mai grave fiind necesara extractia.

PREVENTIE
Cariile pot fi prevenite
respectand cu strictete igiena
orala: periajul dintilor cel putin
de doua ori pe zi cu opasta
cufluor, folosirea atei dentare
sau a periilor interdentale cel
putin o data pe zi. Astfel
inlaturam placa bacteriana si
reducem riscul unui atac acid.
Vizitati medicul stomatolog
cel putin de doua ori pe an si ori de cate ori observati o problema.
Evitati mancarurile foarte dulci si bauturile acidulate, precum si
gustarile dintre mese. Mestecati guma fara zahar (10 minute dupa
masa), pentru a stimula productia de saliva ce neutralizeaza acizii
formati.O alta masura de preventie este "sigilarea" tuturor fisurilor
dentare, pe masura ce apar molarii. Se aplica un invelis plastic ce
acopera toate micile fisuri din suprafata dintelui. Conditia este ca
dintele sa fie sanatos si fara carii.
 BIBLIOGRAFIE

https://www.new-dent.ro/caria-simptome-cauze-si-
tratament/

http://www.adoral.ro/caria.html

http://www.oral-dent.ro/cariile-de-langa-gingii/

http://www.csid.ro/boli-afectiuni/afectiuni-dentare-
si-igiena-orala/cariile-dentare-de-la-a-la-z-
11561529/

http://www.implantodent.ro/servicii-
speciale/laserul-si-caria-dentara/
 CUPRINS

Caria de smalt – INTRODUCERE................................pag.1

Structura dintelui.................................................................pag.3
Complicatile cariei dentare...........................................pag.3
Factori de risc.......................................................................pag.7
Simptone................................................................................pag.7
Tratament............................................................................pag.8
Bibliografie........................................................................pag.9
 FACULTATEA DE MEDICINA ,FARMACIE
SI MEDICINA DENTARA
ARAD

-CARIA DE SMALT-

Disciplina : BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA

STUDENT : Damaris Chrisine Burian

An I , Medicina DENTARA , grupa 2

COORDONATOR : SL. DR. CIPRIAN PRIBAC