Sunteți pe pagina 1din 1

900/ CAPITOLUL 26

se remit sub tratament cu calcitonina. Pentru profilaxia frac- Hipoglicemia (de orice etiologie) produce atit confuzie, dizartrie
turilor, se recomanda tratamentul substitutiv cu hormoni sexuali ~imodificari comportamentale sau de personalitate, clt ~ipierderi
de substitutie ~iadministrarea de alendronat. In cazurile de osteo- bru~te de con~tienta, somnolenta, letargie prelungita sau coma.
penie de etiologie necunoscuta trebuie avute ill vedere hipertiroi- Uneori apar ~i semnele unei psihoze propriu-zise, dar aceasta
dia ~i sindromul Cushing. De asemenea, durerea osoasa poate eventualitate este rara. Hipercalcemia moderata se manifesta
fi consecinta tumorilor osoase primare sau metastatice, a mielo- prin fatigabilitate ~iinstabilitate emotionala; formele severe se
mului multiplu ~ia maladiei Paget; asemenea dureri raspund la caracterizeaza prin confuzie, psihoza ~icoma. Confuzia se intil-
administrarea de bifosfonati, cum ar fi pamidronat sau alen- ne~te ~iin unele cazuri de hipopituitarism sau de boala Addison.
dronat. Tratamentu! specific este cel al afectiunii de baza. Confuzia, letargia ~igreturile reprezinta simtomele care anunta
instalarea hiponatremiei severe. Insomnia, modificarile compor-
Crampele musculare ~i tetania tamentale, anxietatea ~ipsihoza se asociaza, uneori, cu sindromul
De obicei, crampele musculare reprezinta rezultatul afectarii Cushing. Modificarile rapide ale nivelului seric al glucocor-
musculare produse in timpul activitatilor sportive sau profesio- ticoizilor (cre~teri sau 0 scaderi bru~te) pot fi asociate cu psihoza
nale. Crampele nocturne localizate la nivelul membrelor inferi- acuta. Porfiria poate determina tulburari afective sau de gindire,
oare sint in mod obi~nuit idiopatice, dar se intilnesc ~iin diabetul in special in timpul crizelor.
zaharat, boala Parkinson, leziuni ale sistemului nervos central Tulburarile psihice au, uneori, drept cauza deficientele vita-
sau ale maduvei spinarii, in diferite afeetiuni neuromusculare, minice secundare malnutritiei, malabsorbtiei ~i altor afectiuni.
la hemodializati ~ila cei ce urmeaza chimioterapie cu cisplatin Deficitul de vitamina BI (tiamina) se asociaza frecvent cu alcoo-
sau vincristina. 0 serie de alte medicamente pot cauza mialgii, lismul cronic ~idetermina sindromul Korsakoff, caracterizat prin
pe care pacientii Ie descriu drept crampe (cimetidina, colestir- amnezie ~iconfabulatie mnestica. Carenta de vitamina B2 (ribo-
amina, ~.a.). Alcaloza de orice etiologie (de exemplu, varsaturi flavina) poate determina alterari ale parsonalitatii ~i apare de
incoercibile sau hiperventilatie) are drept consecinta scaderea obicei in cazul adminstrarii drogurilor psihotrope sau a antimala-
nivelului calciului plasmatic ionizat ~ipoate cauza crampe mus- ricelor, in diabetul zaharat sau in alte boli. Cantitatile insuficiente
cuiare ~iparestezii. Crampele membrelor inferioare aparute in de vitamina BJ (niacina), in cazurile de malnutritie, alcoolism,
timpul mersului pot fi datorate insuficientei vasculare, hiper- intoxicatie cu mercaptopurine ~i sindrom carcinoid, au drept
sau hipotiroidiei. consecinta iritabilitatea, aparitia dementei, dermatite ~i diaree.
Crampele musculare difuze recurente sau severe necesita Deficitul de vitamina B6 (piridoxina) este frecvent intilnit la
investigatii suplimentare, pentru descoperirea unei hipocalcemii alcoolici sau in timpul tratamentului cu levodopa ~ise caracte-
(TabeluI21-8). Tratamentul hipocalcemiei este discutat in capi- rizeaza prin iritabilitate, depresie ~ineuropatie. Carenta de vita-
tolul21. Deficitul de magneziu trebuie avut in vedere in situatia mina Bj2 (cobalamina) este secundara absentei sau deficientei
tetaniei rezistente la terapia cu calciu. Crampele membrelor infe- factorului intrinsec la nivelulmucoasei gastrice, deficit intilnit
rioare, aparute noaptea in repaus pot fi prevenite cu sulfat de la orice virsta. Totu~i,este mult mai frecvent la virstnici, afectind
chinina, administrat seara 200-500 mg, per os. Dupa 1-2 sapta- aproximativ 10% din persoanele de peste 70 de ani. Un aport
mini lara crampe nocturne, chinina este intrerupta de proba, insuficient de vitamina BI2 poate determina depresie, iritabilitate,
pentru a stabili dad mai este necesara continuarea terapiei. De stari paranoide, confuzie ~i chiar dementa. De obicei, aceste
obicei, chinina este bine tolerata de~i,ocazional, sint citate reactii manifestari psihice se asociaza cu alte simptome neurologice,
de hipersensibilitate, trombocitopenie sau reactii adverse la ni- cum ar fi paresteziile ~isIabiciunea membrelor inferioare. Alte-
velul sistemului nervos central ~ila mvel gastrointestinal. Chinina rarile statusului mental survin uneori chiar in absenta anemiei
are tendinta de a cre~tenivelul plasmatic al digoxinei ~iinterfera megaloblastice.
cu efectele warfarinei. Distoniile recurente cervicofaciale ~ila-
ringeale ca ~icrampele miinilor au fost tratate cu succes cu toxina
botulinica injectabiIa.

Tulbudiri psihice
,
AFECTIUNILE HIPOTALAMUSULUI
Manifestarile psihice reprezinta uneori indicatori importanti SI HIPOFIZEI
ai afectiunilor endocrine subiacente. Nervozitatea ~iiritabilitatea
sint caracteristice menopauzei ~i hipertiroidiei. Cretinismulla
adulti este rezultatul hipotiroidismului prelungit aparut in copi- Funcpahipofizeianterioareeste controlatade hormoniireglatori
larie. La adulti, hipotiroidia se manifesta prin lentoare in gindire, secretapdehipotalamus~iestesupusa unui feedback-negativdirect.
depresie ~iletargie; ocazional simptomatologia atinge in inten- La nivelul retrohipofizei se depoziteaza hormonul antidiuretic
sitate psihozele paranoide ("nebunia mixedematoasa"). Feocro- ~iocitocina, secretate de hipotalamus, sub controlul sistemului
mocitomul poate cauza anxietate, confuzie sau chiar psihoze. nervos central (TabeluI26-3). In general, hormonii hipotalamici
Hipocalcemia prelungita din cadrul hipoparatiroidismului netra- stimuleaza hipofiza anterioara, cu exceptia dopaminei, care
tat se poate asocia cu 0 deteriorare progresiva a intelectului. inhiba secretia hipofizara spontana de prolactina