900/ CAPITOLUL 26
se remit sub tratament cu calcitonina. Pentru profilaxia frac-
turilor, se recomanda tratamentul substitutiv cu hormoni sexuali
de substitutie ~iadministrarea de alendronat. In cazurile de osteo-
penie de etiologie necunoscuta trebuie avute ill vedere hipertiroi-
dia ~i sindromul Cushing. De asemenea, durerea osoasa poate
fi consecinta tumorilor osoase primare sau metastatice, a mielo-
mului multiplu ~ia maladiei Paget; asemenea dureri raspund la
administrarea de bifosfonati, cum ar fi pamidronat sau alen-
dronat. Tratamentu! specific este cel al afectiunii de baza.
Crampele musculare ~i tetania
De obicei, crampele musculare reprezinta rezultatul afectarii
musculare produse in timpul activitatilor sportive sau profesio-
nale. Crampele nocturne localizate la nivelul membrelor inferi-
oare sint in mod obi~nuit idiopatice, dar se intilnesc ~iin diabetul
zaharat, boala Parkinson, leziuni ale sistemului nervos central
sau ale maduvei spinarii, in diferite afeetiuni neuromusculare,
la hemodializati ~ila cei ce urmeaza chimioterapie cu cisplatin
sau vincristina. 0 serie de alte medicamente pot cauza mialgii,
pe care pacientii Ie descriu drept crampe (cimetidina, colestir-
amina, ~.a.). Alcaloza de orice etiologie (de exemplu, varsaturi
incoercibile sau hiperventilatie) are drept consecinta scaderea
nivelului calciului plasmatic ionizat ~ipoate cauza crampe mus-
cuiare ~iparestezii. Crampele membrelor inferioare aparute in
timpul mersului pot fi datorate insuficientei vasculare, hiper-
sau hipotiroidiei.
Crampele musculare difuze recurente sau severe necesita
investigatii suplimentare, pentru descoperirea unei hipocalcemii
(TabeluI21-8). Tratamentul hipocalcemiei este discutat in capi-
tolul21. Deficitul de magneziu trebuie avut in vedere in situatia
tetaniei rezistente la terapia cu calciu. Crampele membrelor infe-
rioare, aparute noaptea in repaus pot fi prevenite cu sulfat de
chinina, administrat seara 200-500 mg, per os. Dupa 1-2 sapta-
mini lara crampe nocturne, chinina este intrerupta de proba,
pentru a stabili dad mai este necesara continuarea terapiei. De
obicei, chinina este bine tolerata de~i,ocazional, sint citate reactii
de hipersensibilitate, trombocitopenie sau reactii adverse la ni-
velul sistemului nervos central ~ila mvel gastrointestinal. Chinina
are tendinta de a cre~tenivelul plasmatic al digoxinei ~iinterfera
cu efectele warfarinei. Distoniile recurente cervicofaciale ~ila-
ringeale ca ~icrampele miinilor au fost tratate cu succes cu toxina
botulinica injectabiIa.
Tulbudiri psihice
Manifestarile psihice reprezinta uneori indicatori importanti
ai afectiunilor endocrine subiacente. Nervozitatea ~iiritabilitatea
sint caracteristice menopauzei ~i hipertiroidiei. Cretinismulla
adulti este rezultatul hipotiroidismului prelungit aparut in copi-
larie. La adulti, hipotiroidia se manifesta prin lentoare in gindire,
depresie ~iletargie; ocazional simptomatologia atinge in inten-
sitate psihozele paranoide ("nebunia mixedematoasa"). Feocro-
mocitomul poate cauza anxietate, confuzie sau chiar psihoze.
Hipocalcemia prelungita din cadrul hipoparatiroidismului netra-
tat se poate asocia cu 0 deteriorare progresiva a intelectului.
Hipoglicemia (de orice etiologie) produce atit confuzie, dizartrie
~imodificari comportamentale sau de personalitate, clt ~ipierderi
bru~te de con~tienta, somnolenta, letargie prelungita sau coma.
Uneori apar ~i semnele unei psihoze propriu-zise, dar aceasta
eventualitate este rara. Hipercalcemia moderata se manifesta
prin fatigabilitate ~iinstabilitate emotionala; formele severe se
caracterizeaza prin confuzie, psihoza ~icoma. Confuzia se intil-
ne~te ~iin unele cazuri de hipopituitarism sau de boala Addison.
Confuzia, letargia ~igreturile reprezinta simtomele care anunta
instalarea hiponatremiei severe. Insomnia, modificarile compor-
tamentale, anxietatea ~ipsihoza se asociaza, uneori, cu sindromul
Cushing. Modificarile rapide ale nivelului seric al glucocor-
ticoizilor (cre~teri sau 0 scaderi bru~te) pot fi asociate cu psihoza
acuta. Porfiria poate determina tulburari afective sau de gindire,
in special in timpul crizelor.
Tulburarile psihice au, uneori, drept cauza deficientele vita-
minice secundare malnutritiei, malabsorbtiei ~i altor afectiuni.
Deficitul de vitamina BI (tiamina) se asociaza frecvent cu alcoo-
lismul cronic ~idetermina sindromul Korsakoff, caracterizat prin
amnezie ~iconfabulatie mnestica. Carenta de vitamina B2 (ribo-
flavina) poate determina alterari ale parsonalitatii ~i apare de
obicei in cazul adminstrarii drogurilor psihotrope sau a antimala-
ricelor, in diabetul zaharat sau in alte boli. Cantitatile insuficiente
de vitamina BJ (niacina), in cazurile de malnutritie, alcoolism,
intoxicatie cu mercaptopurine ~i sindrom carcinoid, au drept
consecinta iritabilitatea, aparitia dementei, dermatite ~i diaree.
Deficitul de vitamina B6 (piridoxina) este frecvent intilnit la
alcoolici sau in timpul tratamentului cu levodopa ~ise caracte-
rizeaza prin iritabilitate, depresie ~ineuropatie. Carenta de vita-
mina Bj2 (cobalamina) este secundara absentei sau deficientei
factorului intrinsec la nivelulmucoasei gastrice, deficit intilnit
la orice virsta. Totu~i,este mult mai frecvent la virstnici, afectind
aproximativ 10% din persoanele de peste 70 de ani. Un aport
insuficient de vitamina BI2 poate determina depresie, iritabilitate,
stari paranoide, confuzie ~i chiar dementa. De obicei, aceste
manifestari psihice se asociaza cu alte simptome neurologice,
cum ar fi paresteziile ~isIabiciunea membrelor inferioare. Alte-
rarile statusului mental survin uneori chiar in absenta anemiei
megaloblastice.
,
AFECTIUNILE HIPOTALAMUSULUI
SI HIPOFIZEI
Funcpahipofizeianterioareeste controlatade hormoniireglatori
secretapdehipotalamus~iestesupusa unui feedback-negativdirect.
La nivelul retrohipofizei se depoziteaza hormonul antidiuretic
~iocitocina, secretate de hipotalamus, sub controlul sistemului
nervos central (TabeluI26-3). In general, hormonii hipotalamici
stimuleaza hipofiza anterioara, cu exceptia dopaminei, care
inhiba secretia hipofizara spontana de prolactina