Ministerul Învăţămîntului

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra: Constructii şi mecanica structurilor

Memoriul explicativ la
proiectul de curs Nr.2
La disciplina constructii metalice

Tema: Calculul elementelor unei hale industriale

A elaborat: stud. grupei CIC-097

Belibov V.

A verificat: Creţu Ion

Chişinău 2012
 Capitolul 1
Determinare dimensiunilor principale si incarcarilor asupra
halei metalice

1.1 Determinarea dimensiunilor principale a halei industriale.

Amplasarea elementelor unei hale industriale cu deschiderea L = 42m inzeztrata cu

doua poduri de rulare cu capacitatea de ridicare Q = 50t cu regim greu de
functionare.Cota sinei de rulare h1 = 10m ;traveia halei - 6m ;raionul de constructie:
or.Balti
Din anexa 13 pemtru podul rulant cu capacitatea de ridicare Q = 50 /12.5t gasim
inaltimea podului de rulare (de la sina de rulare pina la marginea de sus a
caruciorului ) H p = 3300mm
h2 = H p + 100 + a = 3300 + 100 + 300 = 3700mm a = 200..400mm
-inaltimea intre utilajul
tehnologic si nivelul de jos al acoperisului.
Stabilim h2 = 4000 (multipla la 200mm)
Inaltimea halei
h = h1 + h2 s = 1000 + 4000 = 14000mm
hs = 130mm
hgr = 1300mm.
Acceptam h=14400mm(multipla la 1200).
In tabelul 1.1 gasim inaltimea sinei de rulare hs = 130mm si inaltimea orientativa a
grinilor caii de rulare hgr = 1300mm dupa traveeia de 6m .
Calculam l1 si l2.
l2 = h2 + hgr + hs = 4000 + 1300 + 130 = 5430mm
l1 = h - l2 + h3 = 14400 - 5430 + 150 = 9120mm
h3 = 150mm
l = l1 + l2 = 9120 + 5430 = 14550mm

Pentru fermele cu talpi paralele inaltimea la reazem h0 = 3150mm si panta acoperisului

i = 0, 015(15%). Atunci inaltimea fermei la centru
ha = h0 + ( L / 2)* i = 3150 + (42000 / 2)*0.015 = 3465mm

Stabilim lăţimea părţii superioare a stilpului b2 = 500 mm

Parametrul λ trebuie să satisfacă condiţia

b2 500
l �(b2 - ) + B1 + 75mm = (500 - ) + 300 + 75 = 625mm
2 2
l = 750mm Deschiderea
b 500 podului rulant
b1 = 2 + l = + 750 = 1000mm
2 2
b1 = 1000mm > l1 / 22 = 9120 / 22 = 414.5mm
b2 = 500mm > l2 /12 = 5430 /12 = 452.5mm

2
 Fig. 1.1:Dimensiunile caracteristice ale halei(in mm)

1.2 Determinarea acţiunilor asupra halei metalice

1.2.1. Incarcari permanente

Incarcarile permanente .Incarcarile permanente pe rigla este determinata de structura

2
acoperisului.In tab. 1.2 este calculata incarcarea pe 1 m al acoperisului.

.Incarcarea liniare pe riglă cu cosα≈1

q * b 1.912*6
qacp = 0 = = 11.46kN / m
cos a 1

Presiunea pe reazem din incarcarea permanent ape rigla

qacp * L 11.46* 42
Fr1 = = = 240.66kN
2 2 L=42m-este deschiderea fermei
Greutatea stilpului
g f * g 0 * b * L 1.05 *0 .3 4 3 *6 *4 2
Gs = = = 45.38kN
2 2
g 0 = 35*9.81 = 343( N / m 2 );
unde γ f =1 . 05 este coeficientul de siguranta pentru
incarcare; g0 -greutatea metalului pe 1 m2 provenita din greutatea stilpulor calculate
cu ajutorul tab. 1.4
Greutatea proprie a panourilor si a cercevelelor de pe lungimea B = 6m ( B este distanta
I I

de la stilpii de baza pina la stilpii intermediari) la nivelul treptei va fie gala (celelalte dimensiuni –
vezi fig. 1.2).
G p = (4.5 + 1.88) *6*0.201 + 2.4*6*0.306 = 12.1kN
Greutatea părţii superioare a stilpului poate fi luată ca 1/5 din greutatea stilpului:
Gs 45.38
Gs' = = = 9.076kN
5 5
La nivelul treptei se aplică forţa şi momentul
F2 = G p + Gs' = 12.1 + 9.076 = 21.076 kN
d 0.08
M gp = G p (e + b0 + ) + (Gs' + Fr1 )e = 12.1*(0.25 + 0.25 + ) + (9.076 + 240.66) *0.25 = 69 kNm
2 2
b - b 1 - 0.5
e= 1 2 = = 0.25m; d = 0.08m
2 2

În partea de jos a stilpului este aplicată forţa

4
F1 = (2 + 1.12) *0.201 + 6*6*0.306 + * 45.38 = 51.08 kN
5
Incarcrcarile permanente sunt prezentate in fi.1.5b.

3
 2400 4500

1000

3150
l2 =5430
3000

14400
6000

l1 =9120

150
2000

A
Fig 1.2 Amplasarea elementelor de protective verticale

1.2.2.Incarcarile din greutatea stratului de zapada

2
Pentru Republica Moldova sarcina de la zăpadă pe 1 m a proiecţiei orizontale
S 0 =0 .5 kN (presiunea normata), γ f =1.6…P /S ¿ 0.8;
n 0

γ f =1.4…P /S ¿ 0.8.(P =1.633-tab1.2), γ f =1.4 , μ=1 ,Incarcarea liniara pe rigla

n 0 n
q2
qzap = S0 * m * g f * B = 0.5*1*1.4*6 = 4.2kN / m 2

Reacţiunea riglei de la incarcarea q 2

q2 L 4.2* 42
Fr 2 = = = 88.2kN
2 2
Momentul la nivelul treptei
M zap = Fr 2e = 88.2 * 0.25 = 22.05kNm
Incarcarile din greutatea stratului de zapada sunt aratate in fig. 1.5b.

4
 a b
q1 = 11.46kN/m q2 = 4.2kN/m

M 2 =69kNm
M2 M 2 = 22.05kNm

F2 = 21.076kN F2

F1 F1 = 51.08kN

Fig 1.3:Incarcari provenite din:greutatea proprie(a) si zapada(b)

Încărcări verticale de la poduri rulante

 Baza podului rulant B2=7200 mm

 Distanţa dintre axele roţilor din mijloc A2- 5950 mm
 Apăsarea pe roată F-500 kN
 Masa podului rulant cu cărucior Gp(mp)- 50 t

y1 =1 y3 =0.008
y0 =0.792
Fig. 1.4:Schema amplasarii podurilor rulante pe grinda de rulare pentru
determinarea presiunii pe stilpul cadrului.

Valoarea de calcul a presiunii pe stilpul de care este apropiat caruciorul podului

rulant rezulta:

5
 nc �Fmax yi + g f �
Dmax = g f � Ggr + g f �
qn � B=
bgr . f �
i

= 1,1 � 500(1 + 0.792 + 0.008) + 1.05* 37.1 + 1.2 *1.5*1* 6 = 990.3kN

0,95 �

,
unde, conform tab.1.4,greutatea proprie a grinzii de rulare
L 42
Ggr = g1 �
g ��
b = 30 �9,81 ��
6 = 37.1 �
103 N = 37.1 kN
2 2 ,
unde ‫ ﻻ‬f=1,1-coeficient de siguranta; ѱ=0,95 este coeficient de grupare pentru
poduri rulante cu regim greu de functionare.

Presiunea minimă pe roată:

Fmin =
(Q+G ) g -F p
=
( 50 + 78.6 ) �
9,81
- 500 = 130.8 kN
max
n0 2
unde,
nc �Fmin �
Dmin = g f � yi + g f �
G pr + g f �
qn �
bgr . f � B=
b1 �
i

= 1,1 � 130.8 ( 1 + 0.792 + 0,008 ) + 1.05 �

0,95 � 37.1 + 1.2 � 1 6 = 295.8kN
1.5 ��

Momentele concentrate provenite din forţele Dmax şi Dmin la nivelul treptei se

vor determina conform relaţiilor:

M max = Dmax �
e1 = 990.3 �
0,5 = 495.2 kN �
m
M min = Dmin �e1 = 295.8 �
0,5 = 147.9 kN �
m
unde, e1 = 0,5 �
b1 = 0,5 �
1 = 0,50 m

Forţa orizontală de frînare a căruciorului pentru poduri cu suspensie flexibilă a

încărcăturii se determină:

( Q + mc ) �g = 0,05 �
T0 n = 0,05 � ( 50 + 17.1) �
9,81 = 32.9 kN
Forţa de frînare pe o roată :
T0 n 32.9
Tr =
n
= = 16.5 kN
n0 2
unde, n0 = 2 este numărul roţilor podului rulant pe un fir al căii de rulare.

Forţa orizontală provenită de la frînarea a două poduri rulante transmisă cadrului se

va determina

T = lf � Tr n �yi = 1,1 �
nc � 0,95 � ( 1 + 0,792 + 0,008) = 31.04 kN
16.5 �
i
Forţa T este aplicată dintr-o parte sau alta a cadrului la nivelul şinei de rulare

6
 Fig 1.5:Incarcari provenite din actiunea podurilor rulante

1.2.4. Incarcarile provenite din presiunea vintului

Pentru Republica Moldova presiunea de la vînt pe un metru pătrat este de 0,3 kN.
Repartizarea sarcinii pe verticală pentru terenuri de categoria B este
k1 = 0, 5
k2 = 0, 65
k3 = 0,85

Sarcina de calcul de la vînt în orce punct pe verticală.

c gf �
w = w0 �� B�= 0,3 �
0,8 � 6 = 2, 02 kN / m
1, 4 �
w0 = 0.3kN / m 2
; coeficientul aerodinamic c = 0.8

Pentru simplificari de calcul incarcarea reală provenita din vînt din fig. 1.6a se va
înlocui cu una convenţională reprezentata in fig. 1.6b
Valoarea incarcarea echivalente se va afla din relatia
2M 0 2 *134.9
qecv = = = 1.27kN / m
l2 14.552
5 5 1 2
M 0 = w[0.5*5*( + 0.15) + 0.5*5( + 5 + 0.15) + *0.15*5*( *5 + 5 + 0.15) +
2 2 2 3
4.4 1 2
+0.65* 4.4*( + 5 + 5 + 0.15) + *0.088* 4.4( * 4.4 + 10.15)] = w * 66.786 =
2 2 3
= 2.02*66.786 = 134.9kNm

Forţa concentrată la nivelul tălpii de jos a fermii

7
 k2' + k '' 2 (0.738 + 0.808)
W= * w * hhs = * 2.02*3.5 = 5.47kN
2 2
h1 l 14.55
= = = 0.346
L L 42
B' 6
= = 0.143
L 42
Alegem coeficientul c3=0.4.
Din partea dreaptă a halei acţionează sarcina echivalentă şi forţa concentrată:
0.4 0.4
'
qecv = * qecv = *1.27 = 0.635kN / m
0.8 0.8
0.4 0.4
W '= *W = *5.47 = 2.735kN
0.8 0.8

k '' = 0.808
2
3500

2400 4500
k ' = 0.738
2

l2 =5430
1000

3150
4400

3000
l = 17.9m

17900
l1 =9120
6000
5000

k = 0.65
2
5000

k = 0.5
1
150
2000
150

A
Fig 1.6:Schema actiunii vintului
1.2.5: Sarcina de la acţiunea seismică .

Toate cadrele transversale sunt identice de aceea calculul se face pentru un singur
cadru. Toată greutatea o considerăm concentrată în două puncte: 1 la nivelul treptei şi 2
la nivelul acoperişului
Q1- include greutatea proprie a podului rulant , a grinzilor de rulare, a părţii
inferioare a stîlpului şi a unei părţi a peretelui
Q2- include greutatea zăpezii, a acoperişului, greutatea părţii superioare a
stîlpului şi peretelui de protectie.Aceste greutati se vor calcula in felul urmator.
Calculul greutatii Q1
Greutatea podului rulant
Q1' = g f * ( m p - mc ) * g = 1.1* (78.6 - 17.1) * 9.81 = 663.6kN
Greutatea grinzilor de rulare

8
Q1 '' = g f * m1 * g * B * L = 1.05×30×9.81× 42× 6×10 -3 = 77.9kN
Greutatea panourilor de protectie ,cercevelelor si stilpilor care se gasesc intre doua
planuri orizontale care trec prin mijlocul inaltimilor l1 si l2
Q1 ''' = 0.5 * 2 * [0.201* (1.88 + 1) + 0.306 * 2.4] * 6 + 0.5 * 2 * [0.201*(2 + 1.12) +
1 4
+0.306 * 6)] * 6 + 2 * *9.076 + 2 * 0.5 * * 45.38 = 68.04kN
2 5
Q1 = Q1 + Q1 ''+ Q1 ''' = 663.6 + 77.9 + 68.04 = 809.54kN
'

Calculul greutatiiQ2
Greutatea acoperişului
Q2 ' = qacp * l = 11.46* 42 = 481.32kN
Greutatea zăpezii
Q2 '' = qzap * L = 4.2* 42 = 176.4kN
Greutatea peretelui situat deasupra tălpii de jos a fermei
Q2 ''' = 2 * 0.201* 3.5 * 6 = 8.442kN
Greutatea unei jumătăţi de perete cu cercevea de pe lungimea partii de sus a stilpului l2
Q2 '''' = 0.5 * 2[0.201* (1.88 + 1) + 0, 306 * 2, 4] * 6 = 7.88kN
Greutatea unei jumătăţi a părţii superioare a stîlpului
Q2 ''''' = 0.5 * 2 * 9.076 = 9.076kN

Q2 = Q2' + Q2 ''+ Q2 '''+ Q2 ''''+ Q2 ''''' = 481.32 + 176.4 + 8.442 + 7.88 + 9.076 = 683.12kN
Calculăm deplasarea pentru F =1,pentru aceasta ,in prealabil ,determinam momentele
de inertie I1 si I2.Pentru determinarea momentului de inertie al partii inferioare a
stilpului poate fi recomadata relatia.
2
( N +2 D max )b1
I1= ¿
k1R y
¿
unde N este forta axiala in stilp,provenita din incarcarea permanenta si zapada; k 1 -
coeficient care depinde de inaltimea cadrelor si traveea B : Pentru B=6m coeficientul
k1* = 2.2...2.8.
; Ry - rezistenta de calcul a otelului ; b1 - latimea inferioare a stilpului.
Momentul de inertie al partii superioare a stilpului
2
I �b �
I 2 = 1* * �2 �
k2 �b1 �
¿
Unde b2 este latimea partii superioare a stilpului; k 2 =1.2...1.6 este un coefficient care
tine seama de inegalitatea ariilor sectiunilor transversale ale partilor iferioare si
superioare ale stilpului .
Forta axiala in stilp
N = Fr1 + Fr 2 = 240.66 + 88.2 = 328.86kN
* *
Luind k1 = 2, 4 ; k2 = 1, 4 calculam
( N + 2 Dmax )b12 (328.86 + 2 * 990.3) *12
I1 = = = 0, 00418m4
k1* Ry 42 * 230 *103
2 2
I �b � 0.00418 �0.5 �
I 2 = 1* * �2 �= * � �= 0.000746m 4
k2 �b1 � 1.4 �1 �
Momentul de inertie al riglei poate fi calculat cu relatia

9
 a
M max h0 3453.03 * 3,15
I 3 = 1.15m = 1.15 * 0.9 * 3
= 0.0235m 4
2 Ry 2 * 240 *10
qL2 15.66 * 42 2
a
M max = = = 3453.03kNm
8 8
q = qacp + qzap = 11.46 + 4.2 = 15.66 kN / m
unde µ=0,9-coeficient ce tine seama de panta acoperisului.
Valoarea deplasărilor δ ij provenite de la forţa unitară (F=1) sunt
k11l 3 403 *14.553
d11 = 4
= 4 5
= 1.44 *10-4 m / kN
10 EI1 10 * 8.61*10
k12l 3 482 *14.553
d12 = 4 = 4 5
= 1.72 *10-4 m / kN
10 EI1 10 * 8.61*10
k22l 3 843 *14.553
d 22 = 4 = 4 5
= 3.02 *10-4 m / kN
10 EI1 10 * 8.61*10

unde EI1 = 2, 06 *10 * 0, 00418 = 8.61*10 kNm

8 5 2

l 5.43
a= 2= = 0,373
l 14.55
I 0.000746
n= 2 = = 0,178
I1 0.00418
l2 I2
α = ; n=
l I1
Masele respective
Q1 809.54 *103
m1 = = = 83.5 *103 kg
g 9.81
Q2 683.12 *103
m2 = = = 69.6 *103 kg
g 9.81
Calculăm frecvenţele
A* = m1d11 + m2d 22 = (835 *1.44 + 69.6 * 3.02) *10 -4 = 0.033s 2
B* = 2m1m2 (d11d 22 - d12 2 ) = 2 * 835 * 69.6 * (1.44 * 3.02 - 1.722 ) *10-8 = 1.6 *10-4 s 2
A* � A*2 - 2 B* 0.033 � 0.0332 - 2 *1.6 *10 -4 0.033 �0.0277 -2
w1,2
2
= = = s ;
B* 1.6 *10-4 1.6 *10 -4
w12 = 33.125s -2
w22 = 379.375s -2
w1 = 5.76 s -1
w2 = 19.48s -1
Perioada oscilaţiei respective
2p 2 * 3.14
T1 = = = 1.09s
w1 5.76
2p 2 * 3,14
T2 = = = 0.322s
w2 19.48
Calculăm deplasările halei la nivelul masei m2, luînd deplasarea la nivelul masei m1
egală cu o unitate:
-pentru forma întîi a oscilaţiilor

10
 X 1 (x 1 )=1,0
d12 m1w12 1.72 * 83.5 * 33.125 *10 -4
X 1 ( x2 ) = = = 1.57
1 - d 22 m2w12 1 - 3.02 * 69.6 * 33.125 *10-4
-pentru forma a doua de oscilaţii
X 2 ( x1 )=1,0
d m w2 1.72 * 83.5 * 379.375 *10 -4
X 2 ( x2 ) = 21 1 2 2 = = -0.781
1 - d 22 m2w2 1 - 3.02 * 69.6 * 379.375 *10 -4
Calculăm coieficienţii ηik
Calculăm coieficienţii primei forme
X 1 ( x1 ) * [m1 X 1 ( x1 ) + m2 X 1 ( x2 )] 1* [83.5 *1 + 69.6 *1.57]
h11 = = = 0.756
m1 X 12 ( x1 ) + m2 X 12 ( x2 ) 83.5 *12 + 69.6 *1.57 2
h12 = h11 X 1 ( x2 ) = 0.756 *1.57 = 1.187
Coieficienţii formei doi
X 2 ( x1 )[ m1 X 2 ( x1 ) + m2 X 2 ( x2 )] 1*[83.5 *1 + 69.6 * ( -0.781)]
h 21 = = = 0.231
m1 X 2 2 ( x1 ) + m2 X 2 2 ( x2 ) 83.5 *12 + 69.6 * ( -0.781) 2
h22 = h 21 * X 2 ( x2 ) = 0.231* (-0.781) = -0.18
Verificam:
2

�h
j =1
j1 = h11 + h 21 = 0.756 + 0.231 = 0.987 �1
2

�h
j =1
j2 = h12 + h 22 = 1.187 - 0.18 = 1.007 �1

Calculam coeficientii dinamici βi. Pentru grunduri de categoria a II si a III

β i=1+17∗T i pentru T i ≺0 .1 s−1
β i=2,7 pentru 0,1≤T i ≤0,5 s
−1

1,35
β i= −1 −1
Ti pentru T i ≻0,5 s dar nu mai mic 0,8s
1, 35 1,35
b1 = = = 1.239 s -1 f 0,8 s -1
T1 1.09

Acceptam b1 = 1.239s si β 2=2,7 s

-1 −1

Incarcarile seismice se vor calcula cu relatiile:

S ik =k 1 k 2 S oik =k 1 k 2 AQ k βi k ψ ηik
k 1 -coeficient care tine seama de deteorarile admisibile in constructii pentru halele
industriale in care pot fi admise deformatii remanente,fisuri,deteriorarile unor elemente
k 1 =0, 25 .
k 2 - coeficient care tine seama de solutia constructive a halelor ,pentru halele

industriale cu schelet metallic k 2 =1,5

S oik -valoarea sarcinii seismice in punctual k pentru tonul i al oscilatielor constructiei.
A- coeficient care caracterizeaza raportul dintre acceleratia miscarii terenului la g –
acceleratia gravitantiala si are valori egale cu 0.1;0.2;0.4; pentru seismicitatea de
calcul respective de 7;8;9 grade.

11
 β i -coeficient de amplificare dinamica care corespunde tonului i al oscilatielor
proprii ale cladirii sau constructiei;
k ψ -coeficient de amortizare pentru hale industriale k ψ =1
ηik - coeficient care depinde de forma deformarii structurii de rezistenta la oscilatii
proprii cu tonul i si de punctual k de aplicare al sarcinii.
Pentru forma intii
Sik = k1 * k 2 * Soik = k1 * k 2 * A * Q k * bi * ky *hik
S11 = 0.25 *1.5 * 0.2 * 809.54 *103 *1.239 *1* 0.756 = 55.87 *103 N = 55.87 kN
S12 = 0.25 *1.5 * 0.2 * 683.12 *103 *1.239 *1*1.187 = 75.35 *103 N = 75.35kN
Pentru forma a doua
S21 = 0.25 *1.5 * 0.2 * 809.54 *103 * 2.7 *1* 0.231 = 37.87 *103 N = 37.87 kN
S22 = 0.25 *1.5 * 0.2 * 683.12 *103 * 2.7 *1* ( -0,18) = -24.9 *103 N = -24.9kN
Fortele seismice sunt reprezentate in fig 1.10a,b.

S = 75.35 kN
12
a S = 24.9 kN
12
b

S = 55.87 kN
12 S = 37.87 kN
21

Fig 1.7:Schema de actiune ale fortelor seismice:dupa prima forma(a);dupa a doua

fprama(b).
1.2.6: Conlucrarea spatial a cadrelor transversale

Dupa determinarea eforturilor provenite din incarcarile seismice separat pentru

fiecare forma de oscilatii se vor determina eforturile de calcul in sectiunile
caracteristice cu media patratica a eforturilor din prima forma si forma a doua a
oscilatiilor.

Pentru calculul spatial este nevoie de a determina rectiunile Ra ,Rf.

Luind invelitoarea acoperisului din tabla cutata din tabelul 1.6,pentru L=42m gasim
GA = 4000* L = 4000* 42 = 168*103 kNm 2 / m 2 Deformatiile reazemului elastic
d = d 22 = 3.02*10-4 m / kN
Parametrul
d * GA 3.02 *10-4 *168 *103
la = = = 8.456
B 6 ;

12
Din tabelul 1.8 k e = 2.56 si rigiditatea echivalenta a discului la incovoiere este:
ke (GA) B 2 (168 *103 ) * 6 2
EI e = = 2.56* = 51.61*105 kNm 2
3 3
Contravintuirile orizontale la nivelul talpii de jos a fermei sunt alcatuite din doua
corniere 100x8 cu aria A c = 2×15.5 = 31cm .Contravintuirile carcasei sunt alcatuite din
2

doua ferme longitudinale cu latimea de 6m.Momentul de inertie al acestor doua ferme

orizontale este:
Ico = 2 * 31*10-1 * 32 = 0.056m 4
Rigiditatea la incovoiere a contravintuirilor fixate cu suruburi (kc=0.15)
EIc = k c * EI co = 0.15 * 2.06 *108 * 0.056 = 17.3 *105 kNm 2
Rigiditatea totala si momentul de inertie al acoperisului
EI a = EIe + EIc = (51.61 + 17.3) *105 = 68.91*105 kN·m 2
EI a 68.91*105
Ia = = 8
= 0, 0335m 4
E 2,06 *10
Pentru grinda de frinare, alcatuita din tabla striata, rezemata pe talpa de sus a grinzii de
rulare si pe un profil U cu dimensiunile respective
EI f = k f *EI fo = k f * EI y = 0.2 * 2.06 *108 * 0,00254 = 1, 05 *105kNm 2
EIf 1.05 *105
If = 8
= 0,000508m 4
E 2, 06 *10
l2 5.43 I2
a= = = 0.373 n = = 0.178
Unde k f =0 .2 pentru grinzi cu travee independente. l 14.55 ; I1

Pentru a = 0.373; n = 0.178 conform tabelului 1.11,pentru cadre cu legatura rigida ferma–
stilp obtinem:
d a = 0.084; d f = 0.041; co = 0.57; c1 = 0.31; c2 = 1.41; c3 = 0.18; c4 = 2.02; c5 = 0.16 :

Calculam λ1 , λ 2 , D
3 3
I �l � 0.0335 �14.55 �
l1 = 3d a a � �= 3 * 0.084 * *� �= 28.8
I1 �B � 0.00418 � 6 �
3 3
I f �l � 0.000508 � 14.55 �
l2 = 3d f � �= 3 * 0.041* *� �= 0.213
I1 �B � 0.00418 � 6 �
D = 9c1l1l2 + 3(l1 + l2 ) + 1 = 9*0.31* 28.8 * 0.213 + 3 * (28.8 + 0, 213) + 1 = 105.2
Din tabelele 1.9 si 1.10 gasim
K 3 = 0.2, K 5 = 1.12, K 7 = 0.5 K 2 = 1.35, K 4 = 1.8, K 6 = 1.3, K 8 = 1.8;
;
Coeficientii de corectie pentru
n0 4
m= -1 = - 1 = 1.22
�yi i 1.8
sunt

13
K aM = 2 * k 5 -m * k 7 = 2 *1.12-1.22 * 0.5 = 1.63
K Mf = 2 * k 6 -m * k 8 = 2 *1.3 - 1.22 *1.8 = 0.404
K Ta = 2 * k 7 -m * k 3 = 2 * 0.5 - 1.22 * 0.5 = 0.39
K Tf = 2 * k 2 -m * k 4 = 2 *1.35 - 1.22 *1.8 = 0.504

Reactiunile elastice sunt:

c2 l1 (1 + 3c3l2 )kaM ( M max - M min ) 1.41* 28.8 * (1 + 3 * 0.18 * 0.213) *1.63 * (495.2 - 147.9)
R aM = = = 16.75kN
D *l 105.2*14.55
c4 * l2 * (1 + 3 * c5 * l2 ) * k Mf * M max 2.02 * 0.213 * (1 + 3 * 0.16) * 0.404 * 495.2
Rf =
M
= = 0.062kN
D*l 105.2*14.55
c * l * k T * T 0.57 * 28.8 * 0.39 * 31.04
R Ta = o 1 a = = 1.89kN
D 105.2
l2 * (1+ 3* c1 * l1 ) * k Tf * T 0, 213 * (1 + 3 * 0.31* 28.8) * 0.504 * 31.04
Rf =
T
= = 0.88kN
D 105.2

Fig.1.8: Schema de calcul la incarcari din actiunile podului rulant cu evidenta

conlucrarii spatial a structurii

14
 1.3 Determinarea eforturilor de calcul in elementele cadrului

Calculul cadrelor solicitate de diferite incarcari se efectiaza prin diferite metode

studiate in mecanica structurilor(metoda fortelor,elementelor finite etc.)

DATE INITIALE

L=42m l1=9,12m l2=5.43m

hgr=1,3m I1=0,00418m4 I2=0.000746m4
I3=0,0235m4 qacp=11,46kN/m qzap=4.2kN/m
Mgp=69kNm Mzap=22,05kNm F1=51.08kN
F2=21,076kN Dmax=990,3kN Dmin=295.8kN
T=31,04kN Mmax=495,2kNm Mmin=147.9kNm
RaM=16,75kN RfM=0,062kN RaT=1.89kN
RfT=0,88kN qecv=1,27kN/m q’ecv=0.635kN/m
W=5,47kN W’=2.735kN s11=55.87kN
S12=75,35kN s21=37.87kN s22=-24.9kN

Tabelul 1.12: Eforturile de calcul provenite din diferite incarcari pentru

gruparile fundamentale

Sarcini de scurtă durată

Coefi
Sarci-
Sche Se - Dmax pe stîlpul T pe stîlpul din actiunea
nile
ma cţi- Efor- cient din din vintului
perma- din
stîlpu- un tul de
nente zăpadă dreapta
lui ea gru- stînga stînga dreapta stînga dreapta
pare
1 2 3 4 5 6 7 8
1 +309.9 +113.6 +51.4 +57.6 ±2.9 ±38.2 -29.1 +35.5
M
0.9 +102.2 +46.3 +51.8 ±2.6 ±34.4 -26.2 +32
1-1
1 +240.7 +88.2 - - - - - -
N
0.9 +79.4 - - - - - -
1 +107 +39.2 -159.5 -62.3 ±17.3 ±12.1 +1.23 -6.8
M
0.9 +35.3 -143.6 -56.1 ±15.6 ±10.9 +1.1 -6.1
2-2
1 +261.7 +88.2 - - - - - -
N
0.9 +79.4 - - - - - -
3-3 1 +38 +13.9 +335.7 +85.6 ±17.3 ±12.1 +1.23 -6.8
M
0.9 +12.5 +302.1 +77 ±15.6 ±10.9 +1.1 -6.1
N 1 +261.7 +88.2 +990.2 +295.9 - - - -
0.9 +79.4 +891.2 +266.3 - - - -

15
 1 -302.8 -111 -18.9 -115.7 ±156 ±96.6 +136.5 -119.9
M
0.9 -99.9 -17 -104.1 ±140.4 ±86.9 +122.9 -108
1 +312.8 +88.2 +990.2 +295.9 - - - -
N
0.9 +79.4 +891.2 +266.3 - - - -
1 -37.4 -13.7 -38.9 +22.1 ±19 ±9.3 ±20.6 ±15.3
-12.3 -35 +19.9 ±17.1 ±8.4 ±18.5 ±13.8

4-4
1- -1
Q
0.9
2- -2

3- -3

Tabelul 1.13: Eforturile de calcul provenite din diferite incarcari pentru

gruparea specială
4 - - 4Schema Incarcari de scurtă durată
Sarci-
stîlpu-
Secţi- Efor- nile Dmax pe stîlpul din Sarcini
lui Din
unea tul perma- seismice
nente zăpadă stînga dreapta
1- -1 M +278.9 +56.8 +25.7 +28.8 ±165
1-1 +216.6 +44.1 - - ±9.1
N
2- -2 M +96.3 +19.6 -79.8 -31.2 ±74.2
2-2 +235.5 +44.1 - - ±9.1
3- -3 N
M -34.2 +7 +167.9 +42.8 ±74.2
3-3 +235.5 +44.1 +495.1 +148 ±9.1
N
M -272.5 -55.5 -9.5 -57.9 ±686.1
N +281.5 +44.1 +495.1 +148 ±9.1
4-4
4- -4
-33.7 -6.9 -19.5 +11.1 ±79.9
Q

Remarcă: Sarcinile permanente au fost multiplicate cu coeficientul de grupare

nc = 0,9; sarcinile de scurtă durată - cu coeficientul de grupare nc = 0,5.

Tabelul 1.14: Eforturile de calcul în secţiunile stîlpului halei

Schema + M max - M max

stîlpu- Secţi- Efor-
lui unea tul
N coresp. N coresp.
y =1 y = 0.9 y y =1 y = 0.9 y
1-1 1,2 1,2,4,6,8 1,2,4,5 1,7 1,7 1,5
M +423.5 +530.3 +529.5 +283.3 +283.7 +113.9
N +329 +320.1 +269.8 +240.7 +240.7 +225.7

16
 1- -1 1,2 1,2 1,2,5 1,3,5 1,3,5,8 1,3,5
2-2 M +146.2 +142.3 +190.1 -69.8 -58.3 -57.7
N +349.9 +341.1 +288.7 +261.7 +261.7 +244.6
2- -2
1,3,5 1,2, 3,5,7 1,2,3,5 1,8 1,8 1,5
3- -3
3-3 M +391 +369.3 283.3 +31.2 +31.9 -40
N +1251.9 +1232.3 +783.8 +261.7 +261.7 +244.6
1,3,5 1 ,3,5,7 1,5 1,4,5 1,2,4,5, 1,2,4,5
M -165.7 -56.5 +413.6 -574.5 8 -1072
4-4 -755.2
N +1303 +1283.4 +290.6 +608.7 +658.5 +482.7
4- -4 Q -95.3 -36.8 -113.6 -0.4 -100.5 -109.4

Tabelul 1.14: (continuare)

Sche N max N max
ma Sec
stîlp ţi-
Ef + M coresp. - M coresp.
u- or-
une
tul y y
lui a y =1 y = 0.9 y =1 y = 0.9

M 1,2 1,2,4,6,8 1,2,4,5 1,7 1,2,3,6,7 1,2,5

+423.5 +530.3 +529.5 +280.8 +397.8 +170.7
1- -1 1-1
N +328.9 +320.1 +269.8 +240.7 +320.1 +269.8
2- -2 1,2 1,2,7 1,2,5 1,2 1,2,3,5,8 1,2,3,5
2-2 M +146.2 +143.4 +190.1 +146.2 -23 -31.1
3- -3
N +349.9 +341.1 +288.7 +349.9 +341.1 +288.7
1,3,5 1,2, 3,5,7 1,2,3,5 1,3,5 1,2,3,5,8 1,2,3,5
3-3 M +391 +369.3 283.3 +356.4 +330.9 +135
N +1251.9 +1232.2 +783.8 +1153 +1232.3 +784
1,3,5 1,2,3,5,7 1,2,3,5 1,3,5 1,2,3,5,8 1,2,3,5
M -165.7 -155.5 +348.6 -477.7 -668 -1023.6
4-4 N +1303 +1283.4 +829.8 +1204 +1283.4 +830
4- -4
Q -95.3 -120.3 -140 -89.5 -115.6 -140

[4 - 4] 0.9 0.9
N min = N (1) * = 312.8* = 256kN
1.1 1.1
+ [4- 4] 0.9 [4 -4] 0.9
M coresp = M (1) * + M (7) = -302.8* + 136.5 = -111kN �
m
1.1 1.1
- [4- 4] 0.9 [4 - 4] 0.9
M coresp = M (1) * + M (8) = -302.8 * - 119.9 = -368kN �
m
1.1 1.1

Capitolul 2
Proiectarea elementelor de rezistenta ale halei

17
 2.1. Calculul stîlpului în trepte al halei industriale

Eforturile de calcul:

- pentru partea superioară a stîlpului

N = 320 kN ; M = 530kNm

- pentru partea inferioară

a)ramura de sub grinda de rulare

N1 = 1252 kN
; M 1 = +391kNm

b)ramura exterioară
N 2 = 1283kN ; M 2 = -668 Nm
c)forţa de forfecare maximă în stîlp

Q max = -140kN
d)eforturile de calcul pentru bazele stîlpului cu zăbrele:

-pemtru baza ramurii de sub grinda de rulare.

N1 = 830kN ; M 1 = 349 Nm
-pentru baza ramurii exterioare

N 2 = 1283kN
; M 2 = -668 Nm

e)eforturile pentru calcululşuruburilor de ancoraj

N min = 256kN ; M max

- +
= -368kNm M max
; = -111Nm

Determinăm lungimile de flambaj în planul cadrului

lef 1 = m1 * l1 = 2*9.12 = 18.24m
lef 2 = m2 * l2 = 3*5.43 = 16.29m

Lungimile de flambaj din plaul cadrului

l y1 = l1 = 9.12m
l y 2 = l2 - hgr .rul = 5.43 - 1.3 = 4.13m

2.1.1: Dimensionarea partii superioare a stilpului

Secţiunea părţii superioare a stîlpului o adoptăm de formă dublu T cu înălţimea

b2 = h = 500mm
. Aria secţiunii preventv o calculăm cu relaţia:

18
 N (1, 25 + 2, 2ex / h2 ) 320*(1, 25 + 2, 2*165.6 / 50)x 10
A� = = 118.77cm 2
Ry * g c 230*1

M 530
Ry = 230 MPa ex = = =1.656m
Unde: (oţel C235) N 320 Alcătuim secţiunea stilpului,
b / t �24 E / Ry b f /l2 =1/20 .. . 1/30 tw = 10mm t f = 30mm
luînd hw /t w =60 .. . 120 ef f ; ; ; ;
hw = h - 2* t f = 500 - 2 *30 = 440mm
; Aw = hw * tw = 44 *1 = 44cm
2

Lăţimea tălpii
b f = ( A - Aw ) / 2* t f = (118.77 - 44) / 2*3 = 12.5cm 2
;
adoptăm talpile din platbanda 200x 30mm ;cu aria Af = 20 X 3 = 60cm
2

2 2
t h3 �hw t f � 1* 443 �44 3 �
I x = w w + 2b f t f � + � = + 2* 20*3 � + �= 73368.7cm
4

12 �2 2 � 12 �2 2 �
3
h t3 t b 44*13 3* 203
Iy = w w + 2 f f = +2 = 4003.7cm 4
12 12 12 12
A = Aw + 2 A f = 1* 44 + 2*3* 20 = 164cm 2
Wx = 2 I x / h = 2 *73368.7 / 50 = 2934.7cm3
ix = I x / A = 73368.7 / 164 = 21.2cm
i y = I y / A = 4003.7 /164 = 4.94cm

Zveltetea stîlpului în planul cadrului

lef 2 1629
lx = = = 76.8
ix 21.2
lx = lx Ry / E = 76.8 230 / 2.06*105 = 2.57

Zveltetea din planul cadrului

l y = l y 2 / i y = 413 / 4.94 = 83.6
l y = l y Ry / E = 83.6 230 / 2.06*105 = 2.79

Raza r x a sîmburelui secţiunii: r x = Wx / A = 2934.7 /164 = 17.9cm ;excentricitatea relativă

mx = ex / r x = 165.6 /17.9 = 9.25

19
 A-A

10
3150

200
4130

A A
5430 30 440 30
500
1300

B B
600

B-B
8 160 x 12
9120

25
5x1704 =8520

45
400 x 8
400
450

y =538 y =425
25

2 1

963
250 750 z1 = 37.5
b =1000
1

Fig.2.1:Sectiunile stilpului in trepte.

Pentru A f /A w = 20*3 / 44*1 = 1.36 ; mx =9.25 ;

h =1.4 - 0.02l x = 1.4 - 0.02* 2.57 = 1.35
mef = h * mx = 1.35*9.25 = 12.49
Pentru l x = 2.57
şi gasim je = 0.102
Verificăm stabilitatea generală în planul cadrului
g n ·N 0.95*320*10
sx = = =182<R y ·g c =230*1MPa
je ·A 0.102*164

20
Verificarea stabilităţii părţii superioare a stîlpului din planul cadrului se va face la
momentul maxim în treimea din mijloc a lui
1 M - M2 1 530 + 18.3
M * = M 2 - ly 2 1 = 530 - *4.13 = 391kNm
3 l2 3 5.43
unde momentul M2 este momentul de încovoiere în secţiunea 2-2 provenită din
aceiaşi grupare de incarcari(1,2,4,6,8), pentru care s-a determinat momentul
M 2 = -18.3kNm
în sectiunea 1-1
Pentru b = 1 si a = 0, 65 + 0, 05mx = 0, 65 + 0, 05*6.83 = 0.992
mx = M *·A / N·Wx = 39100*164 / 320* 2934.7 = 6.83
calculam coeficientul c:
Pentru 5<mx<10 c se calculeaza cu formula:
b
c5 = .
c = c5 *(2 - 0.2mx ) + c10 (0.2mx - 1) 1 + a mx
, unde
2.06*105
l y = 83.6 < lc = 3.14 = 93.97
230
1
mx = 5 � c5 = = 0.182
Pentru 1 + 0.9*5 ,deci
Ry Ry R 230
j y = 1.47 - 13* - (0.371 - 27.3* )* l y + (0.0275 - 5.53* y ) * l y 2 = 1.47 *13* -
E E E 2.06*105
230 230
-(0.371 - 27.3* 5
) * 2.97 + (0.0275 - 5.53* 5
) * 2.97 2 = 0.632
2.06*10 2.06*10
2
�l y * t f � � �a * t w 3 � � �413*3 � 2
� 0.5*50*13 �
a = 8* � 2 * �
1 + � = 8 * * 1+ �= 12.85
�h * b f � � � � �b f * t f 3 �
� �
� �50* 20
� �
� � 20*33
�
� � � � �
�
j = 1.75 + 0.09*a = 1.75 + 0.09*12.85 = 2.91
2
I �h � E 2
4003.7 �50 � 2.06*105
j1 = j * y * � �* = 2.91* * � �* = 2.08.
Ix � l
�2 �
y
� Ry 73368.7 �413 � 230
j1 > 0.85* jb = 0.68 + 0.21* j1 = 0.68 + 0.21* 2.08 = 1.12.
1
c10 = = 0.151.
0.632
1 + 10*
1.12
c = 0.182* ( 2 - 0.2*6.83) + 0.151* ( 0.2*6.83 - 1) = 0.171.
Verificam stabilitatea generala a partii superioare din planul cadrului.
gnN 0.95*320*10
sy = = = 164.5MPa <R yg c = 230*1MPa
cj y A 0.171*0.659*164
j y = 0.659 l y = 83.6
Unde pentru
(hef / tw ) Ry / E �l uw
Stabilitatea locala a inimii va fi asigurata daca:
l1 = l x = 2.57 > 2 si mx = 6.83
l uw = 1.2 + 0.35* 2.57 = 2.1
Stabilitatea inimii este asigurata fiindca
hef Ry 44 230
lw = = = 1.47<l uw = 2.1
tw E 1 2.06 *105
Stabilitatea locala a talpilor este asigurata din motivul ca

21
 bef Ry 2.06*105
tw
(
= 3.17<l uf = 0.36+0.1l x
E
) = ( 0.36 + 0.1* 2.57 )
230
= 18.47

bef = b / 2 - tw / 2 = 20 / 2 - 1/ 2 = 9.5cm
este latimea aripii.

2.1.2: Dimensionarea partii inferioare a stilpului cu zabrele(varianta 1).

Sectiunea partii inferioare este alcatuita din doua ramuri consolidate cu zabrele
dintr-o corniera.Inaltimea sectiunii b1 =1000mm .Proectam ramura sub grinda de rulare
dintr-un profil cu sectiunea dublu T laminat si ramura exterioara din doua corniere cu
aripi egale solidarizate cu o placa din otel .Preventiv acceptam z0 �5cm;
h0 = b1 - z0 = 100 - 5 = 95cm
Calculam pozitia centrului de greutate
M2 668
y1 = h0 = *95 = 59.9cm
M1 + M 2 391 + 668
y2 = h0 - y1 = 95 - 59.9 = 35.1cm
Eforturile din ramuri
y2 M 1 35.1 39100
N r1 = N1 + = 1252* + = 874kN
h0 h0 95 95
y M 59.9 66800
N r 2 = N 2 1 + 2 = 1283* + = 1512kN
h0 h0 95 95
Calculam ariile ramurilor,luind preventive j0 = 0,8
N r1 874*10
Ar1 = = = 57.5cm 2
j0 Ry 0,8*230
N r 2 1512*10
Ar 2 = = = 82.2cm 2
j 0 Ry 0,8* 230
Pentru ramura 1(sub grinda de rulare ) acceptam profilul dublu T45 cu urmatoarle
caracteristici(axele x si y sunt prezentate in fig. 2.1)

; I y = 27696cm ; iy = 18.1cm ;
4
Ar1 = 84.7cm 2
ix1 = 3.09cm
I x1 = 808cm 4
; ; Wx1 = 101cm 3
; g r1 = 66.5kg / m .
Ramura exterioara o alcatuim din doua corniere 160 x12mm ; Ac = 37.4cm ; I xo = 913cm ;
2 4

ixo = 4.94cm
si o platbanda 400 x8mm ; A2 = 2 * 37.4 + 40*0.8 = 106.8cm ; z0 = 4.39cm Precizam
2

pozitia centrului de greutate al ramurei fata de marginea platbandei.(fig 2.1)

z1 =
�A z
i i
=
40*0.8 * 0, 4 + 2*37.4 * (4.39 + 0.8)
= 3.75cm
�A i 40*0.8 + 2*37.4
( )
I y = I p + 2 I x0 + Ac a12 = 0.8* 403 / 12 + 2 * (913 + 37.4 *18.12 ) = 30598cm4
a1 = h / 2 - z0 = 45 / 2 - 4.39 = 18.1cm
( )
I x 2 = Ap a 2p + 2 I x0 + Ac a22 = 0.8* 40*3.352 + 2 * (913 + 37.4*1.442 ) = 2340cm 4

22
a p = z1 - 0,5t p = 4.39 - 0‚5*0.8 = 3.35cm
a2 = z0 + t p - z1 = 4.39 + 0.8 - 3.75 = 1.44cm
Iy 30598
iy = = = 16.9cm
Ar 2 107
I x2 2340
ix 2 = = = 4.67cm
Ar 2 107
Ar 2 = 0.8* 40 + 2*37.4 = 107cm 2 ;
h0 = b1 - z0 = 100 - 3.75 = 96.3cm
A *h 84.7*96.3
y1 = r1 0 = = 42.5cm
Ar1 + Ar 2 84.7 + 107 ;
y2 = h0 - y1 = 96.3 - 42.5 = 53.8cm
Precizam eforturile in ramuri
y2 M 1 53.8 39100
N r1 = N1 + = 1252* + = 1105kN
h0 h0 96.3 96.3
y M 42.5 66800
N r 2 = N 2 1 + 2 = 1283* + = 1260kN
h0 h0 96.3 96.3

Verificam stabilitatea ramurilor in afara cadrului

Pentru ramura de sub grinda de rulare
l y = lef / i y = 912 / 18.1 = 50.4 j y = 0.85
;
g N 0.95*1105*10
s y = n r1 = = 146MPa <R yg c = 230*1MPa
j y Ar1 0.85*84.7
Pepntru ramura exterioara
l y = lef / i y = 912 /16.9 = 54 j y = 0.833
;
g N 0.95*1260*10
s y = n r2 = = 134MPa <R yg c = 230*1MPa
j y Ar 2 0.833*107
Verificam stabilitatea ramurilor in planul cadrului
Din conditia ca flexibilitatile ramurii de sub grinda de rulare in ambele directii sa fie
egale, gasim distanta dintre nodurile zabrelelor:
lx1 = lr / ix1 = l y = 50.4
;
lr = l y * ix1 = 50.4*3.09 = 155.7cm

Acceptam lr = 170.4cm ;acesta marimeeste multipla dimensiunii

l1 - htr = l1 - 0‚6 * b1 = 912 - 0‚6 *100 = 852cm ;
Verificam stabilitatea ramurei in olanul cadrului.Ramura 1(sub grinda de rulare ):
lx1 = lr / ix1 = 170.4 / 3.09 = 55.1 ; j x1 = 0.805 ;
g n N r1 0.95*1105*10
s= = = 154 MPa <R yg c = 230*1MPa
j x1 Ar1 0.805*84.7 ;

Ramura 2(exterioara):
lx 2 = lr / ix 2 = 170.4 / 4.67 = 36.5 ; j x 2 = 0.882

23
 g n N r 2 0.95*1260*10
s= = = 127 MPa <R yg c = 230 *1MPa
j x 2 Ar 2 0.882*107 ;
Verificarea la stabilitate a zabrelelor.
Forta de forfecare maxima Qmax = 140kN .Forta de forfecare conventionala:
Q fic = 0‚2 A = 0‚2( Ar1 + Ar 2 ) = 0‚2 * (84.7 + 107) = 38.3kN ;
Eforturile de comprimare in diagonala
N d = Qmax / 2 * sin a = 140 / 2*0.761 = 92kN

unde: sin a = b1 / ld = 100 / 100 + (170.4 / 2) = 0.761

2 2

Zabrele le proectam dint-o cornira 80 �7 cu Ad = 10.85cm ; imin = 1.58cm ;

2

ld = b1 / sin a = 100 / 0.761 = 131.4cm ; coeficientul de zveltete minim:

ld = ld / imin = 131.4 /1.58 = 83.2 ; jd = 0.640 ;
g n N d 0.95*92*10
s= = = 126 MPa <R yg c = 230*0‚75 = 172.5MPa
jd Ad 0.640*10.85
Verificarea la stabilitate a stilpului
Verificam stabilitatea stilpului in planul de actiune al momentului ca o bara
unica.Caracteristicele geometriceale sectiunii.
A = Ar1 + Ar 2 = 84.7 + 107 = 192cm 2
I x = Ar1 * y12 + Ar 2 * y22 = 84.7 * 42.52 + 107 *53.82 = 462700cm 4
;
Ix 462700
ix = = = 49.1cm
A 192 ;
lx = lef / ix = 1824 / 49.1 = 37.1cm
.
Coeficientul de zvelteta conventional al stilpului in planul cadrului,tinind cont de
notatia axelor conform fig. 2.1
lef = m * lx = l x2 + a 1 A / Ad 1 = 37.12 + 13.3*192 / (2*10.85) = 38.7

unde a1 se calculeaza cu relatia a1 = 10ld / b lr = 10*131.4 /100 *170.4 = 13.3

3 2 3 2

Pentru gruparea de incarcari defavorabila pentru ramura sub grinda de rulare

N1 = 1252 kN
; M 1 = 391kNm calculam
M 1 Ay1 39100*192* 42.5
mef = = = 0.551
N1 I x 1252*462700 ;
l = lef Ry / E = 38.7 * 230 / 2. 06 *105 = 1.29
Pentru si mx = 0.551 gasim je = 0.729 ;
g n N 0.95*1252*10
s= = = 85MPa <R yg c = 230*1MPa
je A 0.729*192

In mod analogic verificam tensiunile in ramura exterioara:

N 2 = 1283kN
; M 2 = 668 Nm ;

M 2 A( y2 + z1 ) 66800*192*(53.8 + 3.75)
mef = = = 1.243
N2 I x 1283* 462700 ; je = 0.422 ;

24
 g n N 2 0.95*1283*10
s= = = 144 MPa <R yg c = 230*1MPa
je A 0.442*192
Stabilitatea stilpului ca o bara unica din planul cadrului este asigurata,deoarece este
asigurata stabilitatea fiecarei ramuri aparte.

Imbinarea partii superiore a stilpului cu partea inferioara

Calculam imbinarea partii superioare a stilpului cu cea inferioara printr-o
traversa,inaltimea carea se ia htr = (0, 5... 0, 8)b1 ;
adoptam htr = 0.6 �100 = 60cm ;grosimea traversei ttr = 10mm ; Ry = 230MPa Rs = 135MPa
(fig 2.2)

Eforturile in talpi le calculam dupa gruparea devavorabila pentru sectiunea

2-2.Eforturile din cordoanele traversei

N1 M 1 350 14600
N dr = + = + = 467kN
2 b2 2 50

N 2 | M 2 | 262 70
N st = + = + = 132.4kN
2 b2 2 50
Dmax = 990kN
Prinderea talpilor partii superioare a stilpului de traversa se efectuiaza cu sudura
semiautomata cu sirma de marca CB - 08 A cu diametrul d = 1, 4... 2mm ;
b f = 0, 9 b z = 1, 05 Rw z = 180MPa
; ; ;
Calculul cordoanelor de sudura se va efectua prin metalul depus,deoarece
b f Rw f = 0, 9 *180 = 162MPa <b z Rw z = 1, 05 *160 = 168MPa

Unde Rw z = 160MPa .
Lungimea cordonului de sudura
lw = htr - 2 * t f = 60 - 2*1.6 = 57cm
Grosimea cordoanelor de sudura:
- din stinga
N st 297 *10
kf1 � = = 0.160cm
2b f lw Rw f g w f g c 2*0.9*57 *180*1*1
-din dreapta
N dr 423.2*10
kf 2 � = = 0.229cm
2b f lw Rw f g w f g c 2*0.9*57*180*1*1
Din considerente constructive acceptam grosimea tuturor cordoanelor de sudura
k f = 7 mm
.

25
 Dmax
b =500
a
2

M2

N2
1-1
M2
1 N1
c
N2

16
Nst Ndr

l
st

K13
K11 K12 x
t = 10 mm
c .g.
10

16
1
b =100 1

M1

N1
b

b =1000
1

Rst Rdr
500 500

M tr

Fig2.2 Nodul de imbinare a partii superioare a stilpului cu cea inferioara: solutia

constructive a nodului(a);schema de calcul a traversei (b);sectiunea traversei(c).

Cordoanele care prind traversa de sub grinda de rulare se calculeaza la reactiunea

traversei provenite din eforturul partii superioare a stilpului (din sectiunea 2-2) si
presiunea grinzii de rulare Dmax
N dr * b2 467 *50
NI = + Dmax = + 990 = 1223.5kN
b1 100
Verificarea la rezistenta a traversei se face la eforturile (fig. 2.2 b).Reactiunea in
reazemul din dreapta provenita din N1 si M 1
M 1 N1 * b2 14600 350*50
Vdr = + = + = 233.5kN
b1 2 * b1 100 2 *100
Momentul maxim in traversa sub talpa din dreapta(fig2.2b)
M tr = Vdr (b1 - b2 ) = 233.5 * (1 - 0. 5) = 117 kNm
Forta de forfecare maxima
Qtr = Vdr = 233.5kN

26
Sectiunea traversei (fig. 2.2c) reprezinta o bara cu sectiunea dublu T cu dimensiunile:
inimii - 560 �10mm ;talpile- 200 �16mm .
Caracteristicele geometrice ale sectiunii
2 2
tw hw3 �hw t f � 1*563 �56 1.6 �
Ix = + 2 Af� + �= + 2* 20*1.6 � + �= 67720cm
4

12 �2 2 � 12 �2 2 �
Wx = 2 I x / h = 2*67720 / 60 = 2257cm 3

M tr 117 *103
s= = = 52MPa <R yg c = 230*1MPa
Wx 2257
Q 233.5*10
t = tr = = 41.7 MPa <R sg c = 135*1MPa
Atr 56*1
Bazele stilpilor cu zabrele se proiecteaza ,de regula,separate pentru fiecare ramura.
Suruburile de ancoraj se calculeaza la o grupare speciala cu forta minima in
ramuri,insotitata de moment maxim.Pentru exemplu cercetat din tabelul 1.14.
N min = 256kN ; M max = -368kNm
Efortul maxim de intindere in ramura de sub grinda de rulare
N min * y1 M max 256* 42.5 36800
Nb = + = - = -269kN
h0 h0 96.3 96.3

Rezistenta de calcul a suruburilor de ancoraj : Rba = 0, 4 * Run .Pentru otel de marca C 235
Run = 360 MPa
si Rba = 0, 4 * 360 = 144 MPa .Aria sectiunii suruburilor de ancoraj
N 269*10
Aba � b = = 18.7cm 2
Rba 144
Adoptam prinderea bazelor cu doua suruburi de diametrul d = 42mm cu aria sectiunii
unui surub Abn = 10.34cm .
2

2.1.3: Dimensionarea partii inferioare a stilpului cu inima plina(varianta2).

Eforturile maxime de calcul: N1 = 1283kN ; M 1 = 668kNm; M = 1252kN ; M = 391kNm

M 1 66800
ex = = = 52.1cm
Pentru N1 1283 calculam aria sectiunii
N � e � 1283*10 � 52.1 �
A� 1.25 + 2.2* x �=
*� *� 1.25 + 2.2* �= 133.7cm
2

Ry g c � b1 � 230*1 � 100 �
Consideram sectiunea inferioara a stilpului alcatuita dintr-un profil laminat dublu T cu
caracteristicile A = 53.8cm ; I y = 9840cm ; iy = 13.5cm; I x = 419cm ; ix = 2.79cm si doua table
2 4 2
0 0

de otel cu dimensiunile: inima 972x8mm; talpa 200x25.

A = 53.8 + 97.2*0.8 + 20* 2.5 = 182cm 2 .
Pozitia centrului de greutate a sectiunii fata de axa ramurii de sub grinda de rulare:
� 2.5 � �97.2 0.7 �
100 -
20* 2.5* � �+ 97.2*0.8* � + �
Ai yi � 2 � � 2 2 �
y1 = � = = 48cm.
i A 182
unde 0.7 este grosimea inimii profilului dublu T33.

27
 200X10 X
24
123,7x4

Fig.2.3:Stilp in trepte cu inima plina.

28
 Carcteristicile sectiunii in raport cu axele centrale
20* 2.53 � 2.5 � 97.23 �97.2 0.7 �
Ix = + 20*2.5* �
100 - 48 - �+ 0.8* + 0.8*97.2* � + - 48 �+ 419 +
12 � 2 � 12 �2 2 �
+53.8* 482 = 314000cm 4 ;
314000
i x= = 41.5cm;
182
I 314000
Wx = x = = 6040cm3 ;
b - y1 100 - 48
2.5* 203
Iy = + 9840 = 11500cm 4 ;
12
11500
iy = = 7.95cm;
182
l 1824
lx = ef , x = = 44.
ix 41.5
Pentru verficarea stabilitatii generale a stilpului in planul cadrului se calculeaza
Ry 230
lx = lx = 44* = 1.47.
E 2.06*105
� a � � 7 �
1 - 0.3 ( 5 - mx ) 1 �= 1.32* �
h = h5 � 1 - 0.3* ( 5 - 1.57 ) * �= 1.22;
� h� � 100 �
M A 66800 182
mx = 1 * = * = 1.57;
N1 Wx 1283 6040
a1=70mm este jumatate din latimea talpii profilului dublu T33; h=b=100mm.
Af
=
( h - 2t - 2 R ) d = ( 33 - 2*1.12 - 2*1.6 ) *0.7 = 0.25;
Aw Aw 97.2*0.8
h5 = ( 1.45 - 0.05mx ) - 0.01( 5 - mx ) lx = ( 1.45 - 0.05*1.57 ) - 0.01* ( 5 - 1.57 ) *1.47 = 1.32;
mef = h �
mx = 1.22*1.57 = 1.92;je = 0.453.
Stabilitatea stilului in planul cadrului este asigurata. Coeficientul de zvelteta
limita este
llim = 180 - 60a = 180 - 60*0.677 = 139.4, unde
N 1283*10
a= = = 0.677.
je AR yg c 0.453*182* 230*1

Zveltetea stilpului in planul cadrului lx = 44 si nu depaseste coeficientul de

zveltete limita.
lef , y 912
ly = = = 114.7 < llim.
iy 7.95
Zveltetea in afara planului cadrului:
Verificam stabilitatea partii inferioare a stilpului in planul cadrului. Momentul
maxim in treimea din centru
1 1
x = M2 -
M 1/3
3
( M 2 + M ) = 668 - * ( 668 + 331) = 335kNm; M = 331kNm
3
0.5M max = 0.5*668 = 334kNm

29
 Consideram M x = 335kNm > 0.5M max = 334kNm
1/3

M 1/3 A 33500*182
mx = x
� = = 0.787;
N Wx 1283*6040
b 1.17
c= = 0.754,
1 + amx 1 + 0.7 *0.787
jc 0.584
b= = = 1.17
jy 0.428
aici a = 0.7 pentru mx < 1 si pentru
2.06*105
l y = 114.7 > lc = 3.14* = 94
230
gnN 0.95*1283*10
s= = = 207.5MPa < Ry g c = 230*1MPa; j y = 0.428 � l y = 114.7.
cj y A 0.754*0.428*182
Stabilitatea locala a talpii exteriore este asigurata, deoarece se respecta conditia
bef 0.5 ( 20 - 0.8 ) E 2.06*105
= = 3.84 < ( 0.36 + 0.1lx ) = ( 0.36 + 0.1*1.47 ) * = 15.17.
tf 2.5 Ry 230
Pentru verificarea stabilitatii locale a inimii in prealabil calculam parametrul
s - s 1 172 - ( -31)
a= = = 1.18, �
s 172
N M� y 1283*10 66800*10* 47.7
s= + = + = 70.5 + 101.5 = 172MPa;
A Ix 182 314000
N M� y
s1 = - = 70.5 - 101.5 = -31MPa;
A Ix
d 7
y = y1 - = 480 - = 477mm.
2 2
Deoarece a = 1.18 > 1, stabilitataea locala a inimii se verifica cu relatia:
�hef � ( 2a - 1) E E
� � = 4.35 �3.8 ;
t
�w � max (
s 2 - a + a + 4b
2 2 R y )
1.4 ( 2a - 1) t 1.4* ( 2*1.18 - 1) *18
b= = = 0.199;
s 172
Q 140*10
t= = = 18MPa;
hwt w 97.2*0.8
�hef �
= 4.35*
( 2*1.18 - 1) * 2.06*105 = 112 < 3.8*
2.06*105
= 114.
( )
� �
�tw �max 172* 2 - 1.18 + 1.18 2
+ 4*0.199 2 230

Prin urmare stabilitatea inimii este asigurata.

30
 2.1.4: Calculul bazei stilpului

Eforturile de calcul se iau din sectiunea 4-4: M = -668kNm;

N = 1283kN ; Q = 140kN
Din considerente constructive latimea placii de reazem a bazei va alcatui
B = bst + 2ttr + 2c0 = 330 + 2 *10 + 2 *30 = 410mm

Aici bst = 330mm este latimea stilpului.Adoptam, conform standartelor de platbande

B = 420 mm .Calculam latimea placii de reazem cu relatia
2
N � N � 6M
L= + � + .
2 BRb ,loc �2 BR � �
� b ,loc � BRb ,loc
Admitem fundatii din beton de clasa
C10 ( Rc = 6.5MPa ), Rc ,loc = g Rc ; pentru g = 1.2 Rc,loc = 1.2* 6.5 = 7.8MPa = 0.78kN / cm 2
2
1283 � 1283 � 6*668*100
L= + � �+ = 132cm
2* 42*0.78 �2* 42*0.78 � 42*0.78
Adoptam L = 1400m(multiplu 100mm)
Tensiunile marginale in beton la muchia placii de reazem conform relatiei
N 6M 1283*10 6 * 66800*10
s min,max = ± = ± = 2.18 �4.87 MPa
BL BL2 42*140 42*140 2
s max = 7.05MPa
s min = -2.69MPa
Adoptam dimensiunile fundatiei de B �L = 600 �1500mm , precizam valoarea
coeficientului
Af 60*150
g =3 = 3 = 1.15
Apl 42*140
Aceasta valoare este aproximativ egala cu cea luata anterior.
Schema constructiei bazei este reprezentata in fig. 2.4a.
s max L 7.05*140
c= = = 101cm
s max + s min 7.05 + 2.69
Tensiunile maxime pe sectorul placii le determinam din asemanarea triunghiurilor(v.
fig .2.4,b)
s 1 = s max = 7.05MPa;
101 - 20
s 2 = 7.05* = 5.65MPa
101 ;
Determinam momentul de incovoiere pe sectoarele placii.
Sectorul1.Placa rezemata pe trei laturi ,avind raportul b1 / a1 = 20 / 20 = 1 deci b = 0.112
q f = s max = 7.05MPa = 0.705kN / cm 2 ;
M 1 = b q f a12 = 0.112 * 20 2 *0.705 = 31.6kNcm / cm

31
Sectorul 2.Placa reazema,ca si in cazul precedent pe trei laturi
b2 / a2 = 21/ 31.8 = 0.660 b = 0.0824
M 2 = bs 2 a22 = 0.0824*0.565*31.82 = 47.1kNcm / cm
Determinam grosimea placii cu relatia
6M max 6* 47.1*10
t pl � = = 3.5cm
Ryg c 230*1

Adoptam t pl = 50mm
Inaltimea traversei se ia in limitele de la 300…600mm.Adoptam htr = 400mm si
grosimea ttr = 10mm .
Verificam rezistenta traversei,care se comporta ca o consola:
M tr = s max bltr2 / 2 = 0.705* 21* 20 2 / 2 = 2961kNcm
ttr htr2 1* 402
Wtr = = = 267.7cm3 ;
6 6
M tr 2961*10
s= = = 110.6MPa < Ryg c = 230*1MPa
Wtr 267.7
Verificam rezistenta cordoanelor de sudura ce prind traversa de stilp cu relatia
s rez = s w2 + t w2 M tr 2961*10
sw = = 83.4 MPa;
; Wtr 355
2 * b f k f ( htr - 1) 2 2 * 0.7 *1* (40 - 1) 2
Ww = = = 355cm3
6 6
k f = 10mm
unde ;prinderea traverseloreste realizata cu sudura semiautomata cu sirma de
sudura CB = 08 A
Qtr = s max bltr = 0.705* 21* 20 = 296kN ;
Q 296*10
t w = tr = = 54.2 MPa
Aw 54.6
Aw = 2 b f k f ( htr - 1) = 2 * 0.7 *1* (40 - 1) = 54.6cm 2
s rez = s w2 + t w2 = 83.42 + 54.22 = 99.5MPa < Rw f g w f g c = 180*1*1MPa

2.1.5: Calculul suruburilor de ancoraj

Eforturile de calcul in sectiunea 4-4 conform gruparii speciale alcatuesc

N = 256kN ; M = -368kNm si tensiunile de contact
N 6 M 256*10 6*36800*10
s min = - = - = -2.25MPa
BL BL2 42*140 42*1402
N 6 M 256*10 6 *36800*10
s max = + = + = 3.12 MPa
BL BL2 42*140 42*1402
Lungimea zonei comprimate
s max L 3.12*140
c = = = 81.3cm
s max + s min 3.12 + 2.25
Schema de calcul este prezentata in fig.2.4c.
Forta de intindere a surubului de ancoraj se calculeaza cu relatia .

32
 M - N * a 36800 - 256* 42.9
Z= = = 251kN
y 102.9
Aria neta necsara a unui surub rezulta:
Z 251*10
An = = = 6.78cm 2
nRba 2*185
unde n = 2 este numarul de suruburi in zona intinsa; Rba = 185MPa -rezistenta de calcul a
suruburilor la intindere.
Se adopta doua suruburi cu d = 42mm si Abn = 10.34cm .
2

2.2. Calculul fermelor halelor industriale

La calculul fermelor halelor industriale apar o serie de particularitati, determinate
in special,de aparitia unor efoturi suplimentare provenite din momentele din
cadrul,cind imbinarea ferma-stilp este rigida.Aceste eforturi pot fi determinate analitic
M1
H1 =
sau grafic,aplicind in reazemele fermei doua cupluri de forte cu valorile hr si
M2
H2 =
hr ,unde M 1 si M 2 se iau din tabelul 1.12 pentru sectiunea 1-1 .Momentul M 2 se
va lua pentru reazemul din dreapta pentru aceiasi grupare de incarcari,la care s-a
calculat momentul M 1 din reazemul din stinga.Pentru determinarea eforturilor de
calcul in barele fermelor,se vor alcatui tabelele speciale (v.tabelul 2.1 ).Eforturile de
calcul se determina din incarcarile permanente si temporare,sumind componentele de
la fiecare incarcare in gruparea lor defavorabila.Dimensionarea barelor si alcatuirea
nodurilor se face ca la nodurile obesnuite.
Dimensionarea riglei (fermei) cadrului examinat la pct. 2.1
Materialul fermei otel marca C 245 .

33
 d d

F/2 F F F F F F F F F F F F F F/2

H H
275 300 300 300 300 275
2 5 8 9 11 12 14 15 17 18 20 21 23
3 6
M2
315

M1
22
1 575 600 600 600 575
4 7 10 13 16
H A 19
B H
VA VB
Lf=L-B2=4200-50=4150 cm

Fig.2.5:Schema geometrica a fermei

Barele fermei le proiectăm din două corniere aranjate în aşa fel ca să obţinem o
secţiune in formă de T.
Forţele verticale în nodurile fermei provenite
- din sarcina permamentă:
Fp = qacp * d = 11.46*3 = 34.38kN
-din acţiunea zăpezii:
Fz = q zap * d = 4.2*3 = 12.6kN
Pentru simplificari de calcul in tabelul 2.1 sunt date eforturile provenite din forta
unitara F = 1 ,momentul unitar M = +1 ,care actioneaza in reazemul din stinga al fermei(
H= 1 =1 = 0.317 / m -1
hr 3.15 ;

VB = -VA = 1 = 1 = 0.0241/ m -1
( L - 2b0 ) (42 - 2*0.25) )

Tabelul 2.1: Eforturile in barele fermei provenite din incarcari unitare.

Din sarcina F=1 Din momentul de reazem din stînga M=1

Bara Valoarea Bara Valoarea Bara Valoarea efortului
efortului efortului
2-3 0.00 2-3 +0.317 12-14 +0.136
3-5 -10.9 3-5 +0.273 14-15 +0.136
5-6 -10.9 5-6 +0.273 15-17 +0.090
6-8 -18.5 6-8 +0.227 17-18 +0.090
8-9 -18.5 8-9 +0.227 18-20 +0.044
9-11 -22.3 9-11 +0.181 20-21 +0.044
11-12 -22.3 11-12 +0.181 21-23 0.00

34
1-4 +5.68 1-4 -0.296 13-16 -0.113
4-7 +15.2 4-7 -0.250 16-19 -0.067
7-10 +20.9 7-10 -0.204 19-22 -0.021
10-13 +22.8 10-13 -0.158
1-3 -8.63 1-3 -0.032 12-13 +0.033
3-4 +7.60 3-4 +0.033 13-15 -0.033
4-5 -1.00 4-5 0.00 15-16 +0.033
4-6 -6.21 4-6 -0.033 16-17 0.00
6-7 +4.83 6-7 +0.033 16-18 -0.033
7-8 -1.00 7-8 0.00 18-19 +0.033
7-9 -3.45 7-9 -0.033 19-20 0.00
9-10 +2.07 9-10 +0.033 19-21 -0.033
10-11 -1.00 10-11 0.00 21-22 +0.032
10-12 -0.690 10-12 -0.033 22-23 0.00

Eforturile de calcul in barele fermei sunt prezentate in tab. 2.2. Ele s-au calculat
multiplicind eforturile provenite din incarcarile unitare cu valorile respecive ale
incarcarilorreale.

35
 Tabelul 2.2: Determinarea eforturilor de calcul in grinda cu zabrele

Eforturi provenite din momentele de reazem

N=12 kN)(Mz=114kNmDin zăpadă: (S11+S21)*Mz

Din gruparea nefavorabilă a altor
încărcări (cu coieficientul de

Eforturile din sarcina permanentă

grupare nc=0,9)

p=310kNm(S11+S21)*Mp
S1*Mmax S2*Mmax Acţiune
(Mmax= (Mmax= sumară

zăpadăEforturile din
Elementele riglei

=+118.2 =+22.7
n =1
Numărul barei

kNm) kNm)

S21 din M2=1

S11 din M1=1

permanentă:
S11 + S21
Efortul din

sarcina (M
DinN=37kN)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
2–3 0 0 0 +0.317 0 +0.317 +98.3 +36.1 +37.5 0 +37.5 9,10,13 +171.9
inferioarăTalpa superioarăTalpa

3–5 -10.9 -357 -137 +0.273 +0.044 +0.317 +98.3 +36.1 +32.3 +1 +33.3 4,5 -512
5–6 -10.9 -357 -137 +0.273 +0.044 +0.317 +98.3 +36.1 +32.3 +1 +33.3 4,5 -512
6–8 -18.5 -636 -233 +0.227 +0.09 +0.317 +98.3 +36.1 +26.8 +2 +28.8 4,5 -869
8 –9 -18.5 -636 -233 +0.227 +0.09 +0.317 +98.3 +36.1 +26.8 +2 +28.8 4,5 -869
9 – 11 -22.3 -767 -281 +0.181 +0.136 +0.317 +98.3 +36.1 +21.4 +3.1 +24.5 4,5 -1048
11 – 12 -22.3 -767 -281 +0.181 +0.136 +0.317 +98.3 +36.1 +21.4 +3.1 +24.5 4,5 -1048
1–4 +5.68 +195 +72 -0.296 -0.021 -0.317 -135.6 -48.1 -35 -0.5 -35.5 4,5 +267
4–7 +15.2 +523 +192 -0.25 -0.067 -0.317 -135.6 -48.1 -29.6 -1.5 -31.1 4,5 +715
7 – 10 +20.9 +719 +263 -0.204 -0.113 -0.317 -135.6 -48.1 -24.1 -2.6 -26.7 4,5 +982
10 – 13 +22.8 +784 +287 -0.158 -0.158 -0.316 -135.6 -48 -18.7 -3.6 -22.3 4,5 +1071
Zăbr

1–3 -8.63 -297 -109 -0.032 +0.032 0 0 0 -3.8 +0.7 -3.1 4,5 -406
3–4 +7.6 +261 +96 +0.033 -0.033 0 0 0 +3.9 -0.7 +3.2 4,5 +357
 4–5 -1 -34 -13 0 0 0 0 0 0 0 0 4,5 -47
4–6 -6.21 -214 -78 -0.033 +0.033 0 0 0 -3.9 +0.7 -3.2 4,5 -292
6–7 +4.83 +166 +61 +0.033 -0.033 0 0 0 +3.9 -0.7 +3.2 4,5 +227
7– 8 -1 -34 -13 0 0 0 0 0 0 0 0 4,5 -47
7–9 -3.45 -119 -43 -0.033 +0.033 0 0 0 -3.9 +0.7 -3.2 4,5 -162
ele

9 – 10 +2.07 +71 +26 +0.033 -0.033 0 0 0 +3.9 -0.7 +3.2 4,5 +97
10 – 11 -1 -34 -13 0 0 0 0 0 0 0 0 4,5 -47
10 – 12 -0.69 -24 -9 -0.033 +0.033 0 0 0 -3.9 +0.7 -3.2 4,5 -33

Tabelul 2.3: Determinarea eforturilor de calcul in grinda cu zabrele

nii barei, cm2Aria secţiu-

Lungimea de Raza de inerţie Flexibilitatea
flambaj, cm
calcul, kNEfortul de

jmin gc s, R yg c ,
Elementele riglei

Numărul barei

Marca oţelului

Secţiunea barei MPa MPa

lef , x lef , y ix iy lx ly

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
C245

2–3 +172 2L 200 x 125 x 12 75.8 275 575 3.57 9.61 77 60 - 0.95 22.7 228
T Talpa superioară

3–5 -512 2L 200 x 125 x 12 75.8 300 600 3.57 9.61 84 62 0.656 0.95 103 228
5–6 -512 2L 200 x 125 x 12 75.8 300 600 3.57 9.61 84 62 0.656 0.95 103 228
6–8 -869 2L 200 x 125 x 12 75.8 300 600 3.57 9.61 84 62 0.656 0.95 175 228
8 –9 -869 2L 200 x 125 x 12 75.8 300 600 3.57 9.61 84 62 0.656 0.95 175 228
9 – 11 -1048 2L 200 x 125 x 12 75.8 300 600 3.57 9.61 84 62 0.656 0.95 211 228
11 – 12 -1048 2L 200 x 125 x 12 75.8 300 600 3.57 9.61 84 62 0.656 0.95 211 228
1–4 +267 2L 80 x 50 x 5 12.72 575 575 1.41 4.09 408 141 - 0.95 210 228
 4–7 +715 2L 125x80x8 32 600 600 2.28 6.94 263 86 - 0.95 223 228

inferioarăalpa
7 – 10 +982 2L 160x100x10 50.6 600 600 2.84 7.77 211 77 - 0.95 194 228
10 – 13 +1071 2L 160x100x10 50.6 600 600 2.84 7.77 211 77 - 0.95 212 228

1–3 -406 2L 125x8 39.4 334 418 3.87 5.55 86 75 0.642 0.8 161 192
3–4 +357 2L 100x7 27.5 348 435 3.08 4.52 113 96 - 0.95 130 228
4–5 -47 2L 63x4 9.9 252 315 1.95 3.01 129 105 0.370 0.8 128 192
4–6 -292 2L 125x8 39.4 348 435 3.87 5.55 90 78 0.612 0.8 121 192
Zăbrele

6–7 +227 2L 100x7 27.5 348 435 3.08 4.52 113 96 - 0.95 83 228
7– 8 -47 2L 63x4 9.9 252 315 1.95 3.01 129 105 0.370 0.8 128 192
7–9 -162 2L 100x7 27.5 348 435 3.08 5.55 90 78 0.612 0.8 96 192
9 – 10 +97 2L 70x5 13.7 348 435 2.16 3.30 161 132 - 0.95 71 228
10 – 11 -47 2L 63x4 9.9 252 315 1.95 3.01 129 105 0.370 0.8 128 192
10 – 12 -33 2L 70x5 13.7 348 435 2.16 3.30 161 132 0.354 0.8 67 192

Dimensionarea se începe cu barele cele mai solicitate ale tălpii superioare şi inferioare. În proiectul dat, pentru talpa
superioară avem în bara 9-11 si 11-12 efortul N =-1048 kN
l = d = 300cm l = 2d = 600cm
Lungimile de flambaj: ef , x ( în planul fermei ); ef , y .
Luînd în prealabil j0 = 0,75 , calculăm aria necesară a barei;:
N 1048 *10
A� = = 61.3cm 2
j0 * Ry * g c 0.75 * 240 * 0.95
Din cauza lungimii de flambaj sporite din planul fermei, bara se va proiecta din corniere cu aripi neegale, aranjate cu aripile
mici împreună.
I = 1568cm 4 x0 = 6.54cm
Adoptăm 2L 200 x 125 x 12 cu aria totală A = 2 *37.9 = 75.8cm ; ix = 3.57cm ; y
2
; .
Conform efortului din diagonala de reazem N = 405.4kN adoptăm grosimea guseului tg =12 mm
Calculăm
I y + A0 ( x0 + t g / 2 ) �= 2 *1568 �
I y2 = 2 � 667 + 37.9 * ( 6.54 + 1.2 / 2 ) �= 7000cm 4
2 2

� � � �
I y2 7000
iy 2 = = = 9.61cm
A 75.8
 lef , x 300 lef , y 600
lx = = = 84 < [ l ] = 120; ly = = = 62.4; jmin = 0.793;
ix 3.57 iy 2 9.61
N 1048*10
s=
= = 174MPa < Ryg c = 240 �
0,95 = 228MPa
jmin * A 0.793* 75.8
Pentru talpa inferioară avem efortul maxim în bara 10-13; N = 1071 kN. Aria necesară a secţiunii o determinăm cu relaţia:
N 1071*10
A� = = 47cm 2
Ryg c 240 * 0,95
Adoptăm 2L 160 x 100 x 10 cu A = 2 * 25.3 = 50.6cm ;
2

N 1071 � 10
s= = = 211.7 MPa < Ryg c = 240 �
0,95 = 228MPa
A 50.6
i = 7.77cm;
Razele de inertie ix = 2.84cm; y 2
600
lmax = = 211 < [ l ] = 400
2.84

Bara 10-12 avînd un efort de comprimare redus (N= 32.6kN) şi o lungime considerabilă (l = 4350 mm), se va dimensiona din condiţia
de flexibilitate limită:
[λ]=210-60*α=210-60*0.5=180;
lef , x = 0.8l = 0.8* 435 = 348cm
;
lef , y = l = 435cm
;
Calculăm raza de ineţie necesată x ef . x [ ]
i = l / l = 348 / 180 = 1.93cm
i = 2.16cm; i y = 3.30cm;
Adoptăm 2L 70 x 5 cu A = 2 * 6.86 = 13.72cm ; x
2

l 348 l 435
lx = ef , x = = 161 < [l ] = 180; l y = ef , y = = 132 < lx ; j x = 0.354;
ix 2.16 iy 3.3
N 32.6 *10
s== = 67.1MPa < R yg c = 240 �
0,8 = 192 MPa
j x * A 0.354 *13.72
Se calculeaza coeficientul de zveltete limitata(v.anexa A10.1):
 N 32.6 *10
a= = = 0.28
j x * A * R y * g c 0.354 *13.72 * 240 *1
lx = 161 < [l ] = 210 - 60 * 0.28 = 193

Calculul nodurilor fermei constă în determinarea dimensiunilor cordoanelor de sudură şi a guseielor.

g wf = g wz = 1
Coieficienţii ( pentru temperatura de exploatare t > -40�
C ). Sudura se realizează manual cu electrozi E42 sau
R = 180 MPa
sîrmă CB – 08; wf . Pentru oţel C245 Rwz = 165MPa .
( b Rw ) min = b f Rwz = 0.7 *180 = 126 < b z Rwz = 1*165MPa

Fig.2.6: Repartizarea efortulului in sudurile barelor fermei.

Lungimea cordoanelor de sudură care prind cornierele tălpii superioare de guseu:

a *N a *N
lwm � m 1 + 1...2cm; lwa � a 2 + 1...2cm;
2�
kf �b� Rw �gc 2�kf �b� Rw �gc
k m = 1cm; b = 0,7; Rwf = 180MPa
unde s-a luat f
Cordoanele de sudură ce prind talpa superioară de guseu se calculează la rezultanta din nod. Prezentăm cele expuse mai sus prin
calculul nodului nr. 6 al tălpii superioare
N 5-6 = --512kN ; N 6-8 = -869kN
N 4-6 = -292kN ; N 6-7 = 227 kN
 F = Fp + Fz = 34.38 + 12.6 = 46.48kN

Lungimile cordoanelor de sudură care prind cornierele talpii superioare de guseu:

0.65 * (-869 - (-512)) 2 + 46.982 *10
m
l �
w + 1cm �11cm;
2 *1* 0.7 *180 *1

Adoptînd la aripa cornierei tălpii superioare cordoane de sudură de aceeaşi lungime ca la muchie lw = lw = 11cm, calculăm cateta
a m

minimă a cordoanelor de la aripa cornierei:

0.35 (-869 - ( -512)) 2 + 46.982 *10
a
kf � = 0,45cm;
2 * 0.7 *11*180 *1
k a = 5mm
Adoptăm f .
Lungimile cordoanelor de sudură care prind bara 4-6 de guseu:
0.7 * 292 *10 0.3* 292 *10
lwm � + 1 �10cm; lwa � + 1 �8cm;
2 *1* 0.7 *180 *1 2 * 0.5 * 0.7 *180 *1

În mod analog calculăm prinderea barei 6-7 : N = 195 kN

0.7 * 227 *10 0.3* 227 *10
lwm � + 1 �8cm; lwa � + 1 �7cm;
2 *1* 0.7 *180 *1 2 * 0.5* 0.7 *180 *1

Restul nodurilor au fost calculate la fel, iar rezultatele sînt reprezentate în tabelul 2.4

Tabelul 2.4: Calculul cordoanelor de sudura, care prind barele fermei de guseu.

Efor Efortul de Cordonul

Numar Număru tul calcul a Secţiunea De la muchie De la marginea aripei
ul l barei de coloanelor barei a1 �
N k mf lwm a2 �
N k mf lwa
nodului calcul, |Nw|,kN
( kN ) mm (mm) ( kN ) mm (mm)
kN
1 1-4 +267 267 2L 80x50x5 174 10 85 93 5 74
 1-3 -406 406 2L 125x8 264 10 115 142 5 107
2 2-3 +172 172 2L 200x125x12 112 10 50 60 5 51
2-3 +172 2L 200x125x12
684 685 10 185 239 5 173
3-5 -512 2L 200x125x12
3 1-3 -406 406 2L 125x8 264 10 115 142 5 107
3-4 +357 357 2L 100x7 230 10 101 125 5 95
1-4 +267 2L 80x50x5
448 291 10 127 291 5 117
4-7 +715 2L 125x80x8
4 3-4 +357 357 2L 100x7 230 10 101 232 5 95
4-5 -47 47 2L 63x4 31 10 15 16 5 22
4-6 -292 292 2L 125x8 190 10 83 102 5 80
3-5 -512 2L 200x125x12
47 31 10 15 16 5 22
5 5-6 -512 2L 200x125x12
4-5 -47 47 2L63x4 31 10 15 16 5 22
5-6 -512 2L 200x125x12
357 230 10 101 232 5 95
6 6-8 -869 2L 200x125x12
4-6 -292 292 2L125x8 190 10 83 102 5 80
6-7 +227 227 2L 100x7 148 10 65 79 5 64
4-7 +715 2L 125x80x8
267 174 10 76 93 5 75
7-10 +982 2L 160x100x10
7 6-7 +227 2L 100x7
227 148 10 65 79 5 64
7-8 -47 47 2L 63x4 31 10 15 16 5 22
7-9 -162 162 2L 100x7 105 10 47 57 5 49
6-8 -869 2L 200x125x12
47 31 10 15 16 5 22
8 8-9 -869 2L 200x125x12
7-8 -47 47 2L 63x4 31 10 15 16 5 22
8-9 -869 2L 200x125x12
179 116 10 52 63 5 53
9-11 -1048 2L 200x125x12
9 7-9 -162 162 2L 100x7 105 10 47 57 5 49
9-10 +97 97 2L 70x5 63 10 29 34 5 33
7-10 +982 2L 160x100x10
89 58 10 26 31 5 32
10-13 +1071 2L 160x100x10
10 9-10 +97 97 2L 70x5 63 10 29 34 5 33
10-11 -47 47 2L 63x4 31 10 15 16 5 32
10-12 -33 33 2L 70x5 21 10 11 12 5 18
9-11 -1048 47 2L200x125x12 31 10 15 16 5 22
11 11-12 -1048 2L 200x125x12
 10-11 -47 47 2L 63x4 31 10 15 16 5 22
11-12 -1048 2L 200x125x12
47 31 10 15 16 5 22
12 12-14 -1048 2L 200x125x12
10-12 -33 33 2L 70x5 21 10 11 12 5 18
12-13 -33 33 2L 70x5 21 10 11 12 5 18

2.3 Calculul grinzii de rulare

Date initiale: l = B = 6m (B este traversa halei),doua poduri capacitatea Q = 50t cu regim de functionare greu. Deschiderea halei
L = 42m ,materialul grinzii otel marca C 235 ( Rb = 230MPa; pentru t=11…20mm.)

Incarcarile grinzii de rulare.Conform standartelor pentru podul rulant Q = 50t ,forta normata pe roata Fr = 500kN ; masa
n

caruciorului Gc = 17.1t ;masa podului rulant G p = 78.6t ;sina de rulare de tip KP-80 ( h = 130mm );

Forta de incarcare maxima pe roata

Fr = g f y k1 Frn = 1.1* 0.95 *1.1* 500 = 574.75kN
Forta defrinare transversal ape roata
Tr = g fy k2Trn = 1.1* 0.95 *1*16.46 = 17.2 kN ;
0.05*(Q + mc ) g 0.05 * (50 + 17.1) * 9.81
Trn = = = 16.46kN
n0 2
Eforturile de calcul. Poziţia defavorabilă a podurilor rulante, cuplate pentru momentul încovoietor vertical maxim este
reprezentată în fig. 2.6 b. Distanţa de la roata marginală pînă la rezultanta tuturor forţelor verticale, care sînt amplasate pe grindă
Fig.2.6. Scheme de calcul ale grinzilor caii de rulare: schema convoiului si incarcarilor din actiunile podului rulant(a); linii de
Q n
influenta pentru M max (b), respectiv coresp (c), Qmax (d), M x (e).

Fr ( 10.9 + 11.8 ) 574.75 ( 5.95 + 7.2 )

z= = = 6.575m
8Fr 2 * 574.75
Distanţa de la forţa critică pînă la rezultantă
a = 6.575 - 5.95 = 0.625m
 Si distanta de la reazemul din stinga pina la forta critica
6000 + 625
c= = 3312.5mm
2
Amplasarea corecta a convoiului se verifica cu inegalitatile
� c �
�Fst + Fcr �l �Fri � �
3.3125 �
574.75
� + 574.75 � * 2 * 574.75 �
� � � 6
�
� c � � 3.3125
�Fst �l �Fri 574.75 � * 2 * 574.75 �
� � �
� �sau � 6 �
Momentul încovoietor maxim în planul vertical conform relaţiei de mai jos cu yi din fig.2.6 b obţinem
M max = �Fri yi = 574.75 * (1.484 + 0.924) = 1384kN � m
i

cl - c2
3.3125* 6 - 3.3125 2
y1 = = = 1.484m
unde l 6
Momentul încovoietor maxim în planul orizontal conform relaţiei
M * T 1384 *17.2
M y = max r = = 41.4kN � m
Fr 574.75
Poziţia convoiului de forţe pentru determinarea forţei de frecare maximă în grinda de rulare este arătată în fig. 2.6c.
Forţa de frecare verticală maximă conform relaţiei
Qmax = �Fri yi'' = 574.75 * (1 + 0.792) = 1030kN
i
Forţa de frecare orizontală maximă
Qmax �
Tr 1030 �17.2
Qy = = = 30.8kN
Fr 574.75
Eforturile de calcul în plan vertical
M x = a * M max = 1.05*1384 = 1453.2kN �
m
Qx = a * Qmax = 1.05*1030 = 1081.5kN
unde a = 1.03....1.05 este coeficientul care ţine seama de sporirea eforturilor probvenite din greutatea proprie a grinzii.
Momentul de incovoiere pentru calculul la rigiditate se va determina cu ajutorul liniei de influenta a momentului in sectiunea
critica, provenit din incarcarile unui singur pod rulant(fig. 2.6, e). Pozitia rezultantei R1 se obtine;
 z1 = 0; � c1 = 3m.

Se verifica amplasarea corecta a podului:

� c �
�F st + F cr �
l
�Fri �
� �
� c � 574.75 �287.25kN
�
�
F st �
l
� F ri �
�; 0 �287.25kN
Valoarea momentului incovoietor normat
M = a �Frin �
n
x yi''' = 1.05*500 *1.5 = 787.5kNm
i

c1l - c12 3* 6 - 32
y1 = = = 1.5m
l 6
Dimensionarea grinzii de rulare.
Modulul de rezistenţă neceasar:
b M x 1.04 � 103
1453.2 �
Wx � = = 6571cm3
R yg c 230 �
1
My h 41.4 0.75
b =1+ 2* =1+ 2* * = 1.04;
M x hf 1453.2 1.0
1 1
h � B = * 6 = 0.75m; h f �b1 = 1.0m
aici 8 8
Înălţimea optimă a grinzii de rulare conform relaţiei:
Wx 6571
hopt = k = 1.15 = 93.2cm,
tw 1.0
în care preventiv s-a luat tw �7 + 3h = 7 + 3* 0.75 �10mm .

Înălţimea minimă a grinzii

 5 Ry � l�
n 0 M xn 5 600 * 600 * 230 787.5
hmin =* * = * * = 45.4cm
24 E M x 24 2.06 *105 1453.2
Adoptăm înălţimea inimii hw = 900mm (conform anexei 15).
Grosimea inimii din condiţia de rezistenţă la forfecare:
3 Qx 3 1081.5*10
tw � = * = 1.35cm
2 Rs hw 2 0.58 * 230 *90
Inima grinzii de rulare se va realiza din tablă groasă de oţel laminat 900x14 mm.
Momentul de inerţie al grinzii de rulare:
W * h 6571*95.6
Ix = x = = 314094cm 4
2 2
h = hw + 2t f = 90 + 2 �2.8 = 95.6cm
Unde:
Momentul de inerţie al inimii grinzii:
tw * hw3 1.4 *95.63
Iw = = = 100027cm 4
12 12
Tălpilor grinzii de rulare le revine momentul de inerţie:
I f = I x - I w = 314094 - 100027 = 214067cm 4
2I f 2 * 214067
Af = = = 49.7cm 2
( hw + t f ) 2 (90 + 2.8) 2
Aria secţiunii unei tălpi :
Af 49.7
bf = = �17.75cm
tf 2.8 b = 250mm
Lăţimea unei tălpi : ; adoptăm f
Verificarea stabilităţii locale a tălpii comprimate:
bef b f - t w 25 - 1.4 E 105
2.06 �
= = = 4.2 < 0.5 = 0.5 = 15
tf 2t f 2�2.8 Ry 230
Stabilitatea locală a tălpii comprimate este asigurată.
Caracteristicile reale ale secţiunii grinzii adoptate:
 2 2
twhw3 �hw t f � 1.4 *903 �90 2.8 � 2I 2 *386464
Ix = Iw + I f = + 2b f t f � + �= + 2 * 25 * 2.8 � + �= 386464cm Wx1 = x =
4
= 8085cm3
12 �2 2 � 12 � 2 2 � h 95.6
În componenţa grinzii de frînare intră: talpa superioară a grinzii de rulare (platbandă 250 x 28 mm), foaia de tablă striată de
grosimea t = 6 mm şi lăţimea ; un profil U24
( A = 30,6 cm2 ; z0 = 2.42 cm ).
Distanţa de la axa grinzii de rulare pînă la centrul de greutate al grinzii de frînare
� Ai xi
30.6 *92.58 + 80.5* 0.6 * 49.75
x0 = i = = 35.2cm
i
�Ai 30.6 + 80.5* 0.6 + 25* 2.8

Momentul de inerţie al secţiunii grinzii de frînare faţă de axa y

0.6 �80.53 2.8 �253

I y = 208 + 30.6 �(92.58 - 35.2) + 2
+ 0.6 � (49.75 - 35.2) +
80.5 � 2
+
12 12
+2.8 � 25 �35.22 = 227644cm 4

Verificarea stabilităţii locale a inimii se face pentru fiecare panou aparte, amplasînd convoiul de forţe verticale în poziţia cea mai
defavorabilă.
Modulul de rezistenţă

Iy 227644
Wy = = = 4772.4cm3
x1 35.2 + 12.5

Tensiunile normale maxime în punctul 1 al tălpii superioare

g n M x g n M y 0.95*1453.2 *103 0.95* 41.4 *103
sx =
(1)
1
+ 1
= + = 179 MPa < Ryg c = 230 �
1 = 230 MPa
Wx Wy 8085 4772.4

Verificarea rezistenţei inimii la strivire sub roata podului rulant:

 g f Fr 1.3 �
574.75 �10
s y ,loc = = = 158MPa < R yg c = 230MPa
lef tw 33.8 �
1.4

Is + I f 1523.7 + 45.7
lef = c 3 = 3.25 3 = 33.8cm
tw 1.4
unde

b f t 3f
25* 2.83
If = = = 45.7cm 4
12 12

I s = I x = 1523.7cm 4

Verificarea stabilităţii locale a inimii grinzii de rulare. Determinăm flexibilitatea convenţională a inimii:

_ hef Ry 92.58 230

lw = = = 2.21 < 2,5
tw E 1.4 2.06 *105

şi verificarea la stabilitate locală este necesară.

Fig.2.7: Sectiunea transversala a grinzii de rulare-frinare.