Diferenta dintre dentitia temporara si cea permanenta

DINTII TEMPORARI
Eruptia dentara consta in migrarea dintilor din locul de formare si
anume profunzimea osului maxilar, pana la aparitia lor pe arcada
dentara, atunci cand dintele se altura celorlalti dinti deja formati.
Acest proces este valabil atat pentru primii dinti cat si pentru ultimii,
de la sfarsitul copilariei .

ERUPTIA DINTILOR TEMPORARI

Cred ca nu stiai, dar radacina dintilor incepe sa se formeze inca
din timpul vietii intrauterine si ajunge la o forma completa cand din
smalt format, apoi dintisorii vor creste incet, ibebelusul are 1 anisor.
La nastere, dintii bebelusului tau au deja o mare partencet.

Dentiţia deciduală cunoscută şi sub numele de dentiţie primară sau

temporară (de lapte) reprezintă primii dinţi ce apar la copii.
Dentiţia primară este formată în total din 20 de dinţi, şi anume:
• 8 incisivi
• 4 canini
• 8 molari

CAND APAR PRIMII DINTI ?

Niciun subiect nu a fost asa mult dezbatut in practica medicala
precum dentitia. Cu un secol in urma, eruptia dentara era considerata a
fi cauza principala a mortii bebelusilor. Majoritatea simptomelor grave
ale acestei grupe de varsta (incluzand epilepsia si chiar paralizia
infantila) erau puse pe seama eruptiei dentare. La inceputul secolului
21, parerea principala despre dentitie s-a mutat la polul opus, si anume
ca eruptia dentara e posibil sa nu cauzeze niciun simptom (in unele
cazuri nici macar durere, plansete sau probleme cu somnul).
Ne bucuram ca eruptia primilor dintisori nu mai este un diagnostic atat
de blamat ca acum un veac, insa el reprezinta totusi un proces
inconfortabil pentru unii bebelusi si poate creste putin temperatura
corpului, poate mari secretia de
mucus si saliva, pot aparea
simptome conexe. Majoritatea
parintilor stiu ca aceste simptome
exista cu adevarat, intrucat le-au
experimentat in cazul iesirii
dintisorilor copiilor lor.
DEZVOLTAREA DINTILOR TEMPORARI
Mugurii acestor dinţi încep să se formeze încă din timpul sarcinii,
din a 6-a săptămână a embrionului. Procesul debutează cu zona frontală
(incisivii) şi apoi zona laterală (molarii).
Dinţii continuă să se dezvolte până în momentul erupţiei în cavitatea
orală. În acel moment ei prezintă aceeaşi structură precum cei
definitivi: sunt formaţi din coroană şi rădăcină completă şi au nerv
(pulpă dentară) .

IMPORTANTA DINTILOR TEMPORARI

Aceşti dinţi sunt consideraţi esenţiali în dezvoltarea cavităţii
bucale şi implicit a copilului. Sunt foarte importanţi în menţinerea
spaţiului pentru dinţii definitivi dar şi în ghidarea erupţiei acestora.
O dezvoltare normală şi armonioasă a dinţilor temporari înseamnă o
masticaţie adecvată a alimentelor şi ajută foarte mult în pronunţia
corectă a cuvintelor (fonaţie).
Oasele maxilar şi mandibular, dar şi musculatura ataşată lor depind
foarte mult de erupţia dinţilor de lapte.

PERIAJUL DE DINTILOR DE LAPTE SI PASTA DE DINTI

Periajul trebuie început încă de când au apărut pe arcadă, iniţial
cu periuţa umedă fără pastă de dinţi.
La început periajul trebuie efectuat de către părinţi, urmând ca încet-
încet copilul să-şi însuşească singur mişcările corecte de periaj, asistat în
continuare până în jurul vârstei de 6-7 ani.
În momentul în care copilul a învăţat să clătească fără a înghiţi puteţi
deja introduce şi pasta de dinţi creată special pentru copii (2-3 ani).
Diferenţa între pasta de dinţi pentru adulţi şi cea pentru copii este doza
de fluor mai mică în cazul celei de copii şi gustul mai plăcut, mai blând,
mai uşor de acceptat.

TRATAMENTELE DE DINTI DE LAPTE

Chiar dacă aceşti dinţi vor exista în cavitatea bucală o perioadă mai
scurtă de timp decât dinţii definitivi, şi ei prezintă afecţiuni şi simptome
similare dinţilor definitivi şi necesită tratament. Pot prezenta carii,
fracturi, inflamări ale gingiei interdentare sau chiar abcese dentare
(infecţii).
Trebuie avut în vedere proximitatea dinţilor temporari cu mugurii
dinţilor definitivi, aşadar e preferabil tratamentul care afectează dinţii
definitivi de dedesubt în cea mai mică masură.
De multe ori, tratamentele pe dinţii de lapte nu sunt definitive, prin
faptul că substanţele sunt resorbabile şi îşi pierd eficacitatea în timp şi
abcesele dentare pot recidiva după o perioadă.
Cel mai important este ca simptomele să dispară, funcţia masticatorie să
fie nemodificată şi ei să rămână pe arcadă până aproape de vârsta
erupţiei următorilor dinţi pentru a le păstra acestora spaţiul, chiar dacă
uneori nu au un aspect estetic plăcut (sunt rupţi, au o culoare închisă
etc).

EXFOLIEREA DINTILOR (CADEREA DINTILOR TEMPORARI)

În jurul vârstei de 6 ani dezvoltarea în interiorul osului a dinţilor
definitivi determină resorbţia rădăcinii dinţilor temporari până în
momentul în care aceştia încep să devină mobili, sunt exfoliaţi şi
înlocuiţi unul câte unul de către dinţii definitivi similari, mai puţin
molarii care sunt înlocuiţi de premolari.

În această perioadă copilul prezintă dentiţie mixtă (dinţi temporari şi

definitivi prezenţi pe arcadă). Această exfoliere durează până în jurul
vârstei de 12 ani, când ultimul dinte de lapte a dispărut şi putem vorbi
de o dentiţie definitivă.
 DINTII PERMANENTI

CUM NE DAM SEAMA CARE SUNT DINTII PERMANENTI ?

Este foarte important ca părinții să examineze periodic gurița

copilului, mai ales în perioada de dentiție mixtă. Dar cum ne dăm seama
ce dinți urmează să cadă și ce dinți au fost deja înlocuiți? Trebuie să
știm câteva diferențe dintre cele două tipuri de dinți.
În primul rând, dinții permanenți sunt mai mari și mai globuloși decât
cei de lapte, iar cei din urmă prezintă de cele mai multe ori semne de
atriție (sunt mai tociți).
De asemenea, din moment ce dentina este galbenă (stratul interior),
iar smalțul dinților permanenți (stratul exterior) este mai transparent
decât cel al dinților de lapte, culoarea dinților noi ce urmează să crească
va fi mai gălbuie decât a celor temporari. Pe măsură ce grosimea
dentinei crește odată cu vârsta, dinții vor deveni din ce în ce mai
galbeni.

VARSTA DE ERUPTIE – CAND CRESC DINTII PERMANENTI ?

În cele mai multe cazuri, dinții de lapte se vor exfolia de la sine.
Nu e recomandat să fie extrași înainte de vârsta de exfoliere a
acestora pentru că pierderea prematură a dinților temporari va duce
la erupția neregulată a dinților permanenți, așa că e nevoie să rămână
pe loc până în momentul în care devin mobili, pentru a păstra spațiul
pe arcada dentară. Atunci când aceștia încep să se miște, poate exista
o sângerare ușoară în timpul periajului, însă este recomandat a păstra
o igienă orală bună, inclusiv în zona din jurul dinților de lapte mobili,
pentru a evita inflamarea gingiilor.
În total, dentiția definitivă conține 32 de dinți. Excluzând molarii
de minte, ai căror muguri dentari pot sau nu să existe și care pot erupe
oricând după vârsta de 18 ani, chiar și la vârste mai înaintate, dinții
permanenți erup în următoarele perioade:
Arcada superioară:
• Incisivii centrali - 7-8 ani
• Incisivii laterali - 8-9 ani
• Caninii - 11-12 ani
• Primii premolari - 10-11 ani
• Premolarii secunzi - 10-12 ani
• Primii molari - 6-7 ani
• Molarii secunzi - 12-13 ani
Arcada inferioară:
• Incisivii centrali - 6-7 ani
• Incisivii laterali - 7-8 ani
• Caninii - 9-10 ani
• Primii premolari - 10-12 ani
• Premolarii secunzi - 11-12 ani
• Primii molari - 6-7 ani
• Molarii secunzi - 11-13 ani

DIFERENȚELE ÎNTRE DINȚII DE LAPTE ȘI CEI PERMANENȚI

1.Numărul lor: dinţii temporari sunt în număr de 20, iar permanenţii sunt
în număr de 32. Acest lucru se datorează faptului că dentiţia de lapte nu
prezintă premolari şi nici molari de minte, care sunt prezenţi la dentiţia
permanentă.
2.Dinţii de lapte au smalţul mai deschis la culoare şi mai lucios decât
dinţii definitivi proaspăt erupţi, unde smalţul, fiind mai dens şi de
grosime mai mare, pare mai mat sau mai închis la culoare. Părinţii se
alarmează văzând dinţii definitivi mai galbeni. Însă după schimbarea
tuturor dinţilor de lapte nu mai există diferenţe de culoare, aspectul
estetic nemaiavând de suferit.
3.Dinţii definitivi au dimensiuni mai mari decât dinţii de lapte, fiind încă
un motiv de îngrijorare pentru părinţi, şi anume că „dinţii cresc foarte
mari”. Este normal să pară mai mari decât dinţii de lapte, având în
vedere că dinţii definitivi sunt dinţi pe care copilul îi va avea când va fi
adult, pe când dinţii de lapte persistă pe arcadă doar în primii ani de
viaţă ai copilului, când şi maxilarele sunt de dimensiuni mult mai mici
decât ale unui adult.
4.Rădăcinile dinţilor de lapte, care în momentul extracţiei lor nu mai
există, sunt complet resorbite, în urma procesului de rizaliză. Dinţii
definitivi nu prezintă fenomen de rizaliză, extracţia unui dinte definitiv
fiind mai dificilă si mult mai traumatizantă.
ASEMĂNĂRI ÎNTRE DINŢII TEMPORARI ŞI CEI DEFINITIVI :
1.Unii părinţi se întreabă dacă „şi dinţii de lapte au nerv”. Dinţii
temporari, chiar dacă sunt mai mici, au exact anatomia dinţilor
definitivi, cu rădăcină unică la incisivi şi canini şi rădăcini şi canale
radiculare multiple la molari.
2.Au, de asemenea, pulpă dentară, deci şi nerv exact ca şi dinţii
definitivi, pulpă care poate fi afectată uşor în urma cariilor. Exact ca în
cazul dinţilor definitivi, pot apărea dureri la rece, cald, ulterior cu
necroza şi gangrena pulpei, apariţia puroiului şi a abcesului dentar la
copii.

Bibliografie:
http://www.evenimenteoradea.ro
https://www.sorident.ro
https://www.infodentis.com
http://www.romedic.ro
 FACULTATEA DE MEDICINA ,FARMACIE
SI MEDICINA DENTARA
ARAD

Diferenta dintre dentitia temporara si cea

permanenta

COORDONATOR: dr. ADELINA BERARI

STUDENT: DAMARIS BURIAN

AN: 1 MD
GRUPA 2