Soare

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigationJump to search
Soare
Soarele
Soarele
Denumire Bayer f�r�
Denumire Flamsteed f�r�
Date de observa?ie
Constela?ie -(Face parte din Sistemul Solar
Magnitudine aparent� -26,832 Modifica?i la Wikidata
Magnitudine absolut� (Mv) 4,8m
Clasificare spectral� G2V
Astrometrie
Distan?a fa?� de Terra 1,496�108 km (8,31 minute lumin�) al
( pc)
Orbit�
�nclinare 7,25� (fa?� de elips�); 67,23� (fa?� de planul galaxiei)
Detalii
Mas� 1,9891�1030 kg (332 950 ori mai mult dec�t P�m�ntul) M?
Raz� 695.700 kilometru Modifica?i la Wikidata
Luminozitate -26,8m L?
Rota?ie stelar� 25,3800 zile (25 z9h 7m 13s)
Temperatur� 5780 K
Diametru 1,392�106 km (de 109 ori diametrul P�m�ntului) D?
Alte denumiri
Unit�?ile SI ?i condi?ii de temperatur� ?i presiune normale dac� nu s-a specificat
altfel.
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Soarele este steaua aflat� �n centrul Sistemului nostru Solar. Masa total� a
P�m�ntului, a tuturor celorlalte planete, asteroizi, meteoroizi, comete precum ?i a
prafului interplanetar care orbiteaz� �n jurul Soarelui, reprezint� abia 0,14% din
masa �ntregului Sistem Solar, �n timp ce masa Soarelui reprezint� 99,86%. Energia
provenit� de la Soare (sub forma luminii, c�ldurii ?.a.) face posibil� �ntreaga
via?� de pe P�m�nt, de exemplu prin fotosintez�, iar prin intermediul c�ldurii ?i
clima favorabil�.

�n cadrul discu?iilor dintre cercet�tori, Soarele este desemnat uneori ?i prin

numele s�u latin Sol, sau grecesc Helios. Simbolul s�u astronomic este un cerc cu
un punct �n centru: {\displaystyle \bigodot } {\displaystyle \bigodot } Unele
popoare din Antichitate �l considerau ca fiind o planet�.

Cuprins
1 Istoria ?i viitorul Soarelui
2 Informa?ii generale
3 Fotosfera
4 Cromosfera ?i coroana
5 Nucleul
6 Activitatea solar�
7 Observatoare
8 Eclips� de Soare
9 Radia?ia Soarelui
10 Forma?iuni solare
10.1 Pete solare
10.2 Spicule
10.3 Facule
10.4 Protuberan?e
10.5 Explozii solare
11 Sistemul Solar
11.1 V�ntul solar
12 Mitologie
13 Referin?e ?i note
14 Lectur� suplimentar�
15 Leg�turi externe
16 Vezi ?i
Istoria ?i viitorul Soarelui
Conform cercet�rilor actuale, v�rsta Soarelui este de aproximativ 4,6 miliarde de
ani, ?i el se afl� pe la jum�tatea ciclului principal al evolu?iei, �n care �n
miezul s�u hidrogenul se transform� �n heliu prin fuziune nuclear�. �n fiecare
secund�, peste patru milioane de tone de materie sunt convertite �n energie �n
nucleul soarelui, gener�ndu-se astfel neutrino ?i radia?ie solar�.

Ciclul de via?� al Soarelui

Conform cuno?tin?elor actuale, �n decursul urm�torilor aproximativ 5 miliarde de
ani Soarele se va transforma �ntr-o gigant� ro?ie ?i apoi �ntr-o pitic� alb�, �n
cursul acestui proces d�nd na?tere la o nebuloas� planetar�. �n cele din urm� �?i
va epuiza hidrogenul ?i atunci va trece prin schimb�ri radicale, �nt�lnite des �n
lumea stelelor, care vor conduce printre altele ?i la distrugerea total� a
P�m�ntului. Activitatea magnetic� a Soarelui genereaz� o serie de efecte cunoscute
sub numele generic de activitate solar�, incluz�nd petele pe suprafa?a acestuia,
erup?iile solare ?i varia?ii ale v�ntului solar, care disperseaz� materie din
componen?a Soarelui �n tot sistemul solar ?i chiar ?i dincolo de el. Efectele
activit�?ii solare asupra P�m�ntului includ formarea aurorelor polare, la
latitudini nordice medii spre mari, precum ?i afectarea comunica?iilor radio ?i a
re?elelor de energie electric�. Se consider� c� activitatea solar� a jucat un rol
foarte important �n evolu?ia sistemului solar ?i c� ea influen?eaz� puternic
structura atmosferei exterioare a P�m�ntului.

De?i este cea mai apropiat� stea de P�m�nt ?i a fost intens studiat�, multe
�ntreb�ri legate de Soare nu ?i-au g�sit �nc� r�spuns; ca de exemplu, de ce
atmosfera exterioar� a Soarelui are o temperatur� de peste un milion Kelvin, �n
timp ce suprafa?a vizibil� (fotosfera) are o temperatur� de �doar� aproximativ
5.780 K.

Investiga?iile curente legate de activitatea Soarelui includ cercet�ri asupra

ciclului regulat al petelor solare, originea ?i natura fizic� a protuberan?elor
solare, interac?iunea magnetic� dintre cromosfer� ?i coroan�, precum ?i originea
v�ntului solar.