Cerul �nstelat

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigationJump to search

Harta constela?iilor �n reprezentarea lui Frederik de Wit (sec. al XVII-lea)

Cerul �nstelat sau cerul nocturn desemneaz� cerul vizibil �n timpul nop?ii. �n
astronomie desemneaz� cerul lipsit de nori vizibil �n timpul nop?ii.

Constela?iile sunt aranjamente stelare vizibile pe cerul nocturn. Alte obiecte

nocturne str�lucitoare sunt planetele sistemului solar, cometele, nebuloasele,
galaxiile, supernovele. �n secolul al II-lea d.Hr. Ptolemeu a identificat 48 de
constela?ii, multe alte fiind identificate �nc� din perioada babilonian�.

�n prezent sunt identificate 88 constela?ii. Numele constela?iei se refer� at�t la

aranjamentul propriu-zis al stelelor din ea, c�t ?i la �ntreaga regiune de pe cer
pe care o ocup� aceste stele.

Bolta cereasc�, numit� ?i sfera cereasc�, este �mp�r?it� la fel ca ?i P�m�ntul �n

dou� emisfere.

Emisferele cere?ti sunt c�te o jum�tate de bolt� cereasc� care �nconjoar� P�m�ntul,
ele fiind desp�r?ite una de cealalt� prin ecuatorul ceresc care desparte emisfera
sudic� de cea nordic�; cupola cerului v�zut� de la un anumit punct de pe P�m�nt
este m�rginit de linia orizontului.
Galaxia noastr� "Calea Lactee" e situat� �n zona central� a bol?ii cere?ti ?i apare
ca un br�u des cu stele.
Bolta stelar� difer� dup� anotimp, cu excep?ia unor stele numite "stele fixe", care
servesc �n geodezie sau la orientare �n naviga?ia maritim�.
Constela?iile din emisfera nordic� cunoscute azi au fost �nregistrate de c�tre
Hevelius �n 1687.

Universum � C. Flammarion, Woodcut, Paris 1888, Kolorit: Heikenwaelder Hugo, Wien

1998
Cuprins
1 Cerul �n mi?care
2 Constela?ii
3 Constela?ii - recorduri ?i date
4 Alte priveli?ti pe cerul nocturn
5 Ursa Mare
6 Sclipirea stelelor
7 Steaua Polar�
8 Galerie de imagini a cerului cu stele �n cele patru anotimpuri
8.1 Legend�
9 Vezi ?i
10 Leg�turi externe
Cerul �n mi?care
�nc� de pe vremea vechilor greci astronomii au numit cerul nocturn "sfera celest�",
pentru c�, v�zut de pe P�m�nt, el arat� ca suprafa?a unei sfere v�zut� din interior
(bolta cereasc�), cu stelele prinse de ea. Ecuatorul ?i polii tere?tri sunt
proiectate pe sfer� pentru a forma un ecuator celest ?i un pol nord ?i sud celest,
figuri folosite la stabilirea pozi?iile stelelor pe cer.

Dat fiind c� P�m�ntul se rote?te, stelele ?i constela?iile par s� se roteasc� pe

cer �n decursul unei nop?i. Por?iunea din sfera celest� care poate fi v�zut� de un
observator depinde de pozi?ia P�m�ntului pe orbit�.

Cu toate c� stelele se �nv�rtesc permanent pe cer, pozi?ia lor relativ� (unele fa?�
de altele) r�m�ne aproape neschimbat� pe durata vie?ii unui om, ?i chiar ?i mai
mult. De aceea ele se mai numesc ?i �stele fixe�. �n realitate �ns�, ?i stelele a?
a-zise fixe �?i schimb� pozi?ia relativ� - dar aceste schimb�ri devin observabile
abia �n decursul mileniilor. Spre deosebire de �stelele fixe�, planetele sistemului
solar parcurg pe cer mi?c�ri aparent neregulate, �ntortocheate, aceasta datorit�
apropierii lor de P�m�nt ?i diversit�?ii lor de viteze ?i planuri de orbitare �n
jurul Soarelui.

De?i constela?iile par plane, stelele lor se afl� la distan?e diverse fa?� de
P�m�nt. De exemplu, stelele Betelgeuse ?i Mintaka din constela?ia Orion se afl� una
la 330 ?i cealalt� la 2.300 de ani-lumin�. �n timp, de-a lungul mileniilor,
constela?iile �?i schimb� treptat forma, pentru c� stelele �?i modific� pozi?ia
unele fa?� de celelalte.

Constela?ii
Articol principal: Constela?ie.
Majoritatea constela?iilor din emisfera nordic� pe care le cunoa?tem ast�zi au fost
denumite de vechii greci dup� personaje, creaturi sau figuri din mitologie.
Constela?iile din emisfera sudic� au fost identificate ?i denumite �n secolele 16-
18, mai ales de c�tre olandezi, �n timp ce navigatorii explorau coastele sudice. O
parte sunt numite dup� instrumente ?tiin?ifice, cum ar fi Antlia (Ma?ina
Pneumatic�), Telescopium ?i Orologiul (pendula).

Constela?ii - recorduri ?i date

Hydra este cea mai mare constela?ie.
Crux (Crucea Sudului) este cea mai mic�. Apare pe steagurile Australiei, Noii
Zeelande, Braziliei ?i Samoa de Vest.
Doar c�teva constela?ii sunt vizibile �n ambele emisfere - de exemplu Orion ?i
Aquila (vulturul). Centura lui Orion se afl� pe ecuatorul celest.
Pegasus e vizibil r�sturnat �n emisfera nordic�, toamna, iar primavara, �n emisfera
sudic�, �n pozi?ie normal�.
Cele 12 constela?ii zodiacale sunt intersectate de ecliptic� (planul sistemului
solar). Asta �nseamn� c�, v�zut de pe P�m�nt, Soare, Lun� ?i toate planetele �n
afar� de Pluton, ecliptica trece prin ele. Gravita?ia exercitat� de-a lungul
timpului de corpurile din galaxie asupra P�m�ntului au ca efect faptul c� ecliptica
trece acum printr-o a 13-a constela?ie, Ophiucus (Omul cu ?arpele).
Alte priveli?ti pe cerul nocturn
Pe cerul nocturn pot fi v�zute cu ochiul liber circa 2 000 de stele, dar cele mai
str�lucitoare obiecte sunt planetele Venus, Mercur ?i Jupiter. Dintre acestea,
Venus, numit� ?i Luceaf�r de sear� sau de diminea?�, e cea mai luminoas�. Alpha
Centauri, una din stelele cele mai apropiate de P�m�nt, este vizibil� doar din
emisfera sudic�. Panglica palid� care traverseaz� cerul e Calea Lactee v�zut�
dintr-o parte. E vizibil� ?i galaxia Andromeda, aflat� la 2,2 milioane de ani-
lumin�. Alte spectacole nocturne: supernovele - stele care explodeaz� - ?i
nebuloasele, locul de na?tere al stelelor, cum e Nebuloasa Crabului.

Racul este o constela?ie care seam�n� cu un crab. �n mitologia roman� acest crab ar
fi ajutat Hidra �n lupta cu Hercule. Legenda spune c� Hidra cu ?apte capete tr�ia
�n mla?tinile din apropierea ora?ului Lerna din Argos, Grecia. Hidra ar fi fost
ajutat� de un crab uria? cu cle?ti ascu?i?i care s-a ag�?at de picioarele lui
Hercule. �ncerc�rile lui Hercule de a t�ia capetele crabului cu un lemn �nro?it �n
foc s-au dovedit a fi inutile, acestea cre?teau la loc. Coada era singura care nu
mai putea s� creasc� la loc. Drept recompens�, zei?a Hera a ridicat crabul la cer,
transform�ndu-l �n constela?ie. Racul este cea mai modest� constela?ie zodiacal�,
neexpresiv�, din emisfera nordic� ?i se afl� la o distan?� de 500 ani-lumin�.
Constela?ia este vizibil� ?i din Rom�nia.

Ursa Mare
Numele constela?iei Ursa Mare sau ?i Ursa Major din emisfera nordic� �nseamn�
"marele urs". Potrivit legendei, nimfa Callisto a fost transformat� de Zeus �ntr-o
ursoaic� ?i plasat� pe cer. Cele mai str�lucitoare 7 stele ale constela?iei Ursa
Mare formeaz� asterismul Carul Mare (sau C�ru?a), �n func?ie de forma lor distinct�
pe cerul nop?ii.

Sclipirea stelelor
Stelele sclipesc deoarece lumina lor, p�n� a ajunge la noi, trece prin atmosfera
terestr�. Straturile acesteia au temperaturi diferite ?i se ?i deplaseaz�
permanent, refract�nd lumina �n mod instabil; ca rezultat nou� ni se pare c� steaua
se mi?c� (vibreaz�, sclipe?te) permanent.

Steaua Polar�
Steaua cea mai apropiat� de polul nord celest e cunoscut� ca Steaua Polar�. Mai e
numit� ?i Polaris, din constela?ia Ursa Minor. �n timp ce alte stele se mi?c� pe
cerul nop?ii, datorit� rota?iei P�m�ntului, Polaris r�m�ne �n acea?i pozi?ie. Nu
exist� o stea care s� marcheze polul sud celest, dar Crucea Sudului trece c�teodat�
prin el.

Galerie de imagini a cerului cu stele �n cele patru anotimpuri

Imagini ale cerului �nstelat �n Rom�nia, circa la ora 22, pe la mijlocul lunilor
aprilie, iulie, octombrie ?i ianuarie. Pe imagini sunt marcate ?i punctele
cardinale.

Prim�vara

Vara

Toamna

Iarna

Legend�
Bootes = Boarul; V�carul
Kl. Wagen = Carul Mic
Gr. Wagen = Carul Mare
Kl. Hund = C�inele Mic
Gr. Hund = C�inele Mare
Drache = Dragonul
Fische = Pe?tii
Fuhrmann = Vizitiul
Hase = Iepurele
Jungfrau = Fecioara
Krebs = Racul
L�we = Leul
Luchs = Linxul
Polarstern = Steaua Polar�
Rabe = Corbul
Schwan = Leb�da
Stier = Taurul
Walfisch = Balena
Wasserschlange = Hidra
Widder = Berbecul
Zwillinge = Gemenii