Constela?

ie
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Jump to navigationJump to search
Question book-4.svg
Acest articol sau aceast� sec?iune are bibliografia incomplet� sau inexistent�.
Pute?i contribui prin ad�ugarea de referin?e �n vederea sus?inerii bibliografice a
afirma?iilor pe care le con?ine.

O reprezentare a cerului austral din 1661

O constela?ie este una dintre cele 88 de zone �n care este �mp�r?it� bolta sau
sfera cereasc�, uneori f�c�ndu-se referire doar la o grupare aparent� de stele,
care, unite printr-o linie imaginar�, se aseam�n� cu un anumit obiect, animal, zeu
etc. Pentru majoritatea constela?iilor vizibile din emisfera nordic� a P�m�ntului,
denumirile exist� deja din antichitate. Pentru cele din emisfera sudic�, denumirile
provin de la navigatori ?i astronomi din epoca Marilor descoperiri geografice, ?i
de aceea aceste constela?ii poart� denumiri ca de exemplu Microscopul, Ma?ina
Pneumatic� etc.

�n astronomia modern� constela?ia este o anumit� por?iune din sfera cereasc� exact
delimitat�, �n jurul figurii imaginare ini?iale, astfel �nc�t fiecare obiect ceresc
fix (chiar invizibil ochiului omenesc) poate fi atribuit unei constela?ii.
Obiectele cere?ti fugare, ca de exemplu cele din Sistemul Solar sau ?i unele din
apropierea sa, fiind relativ aproape de P�m�nt, pot trece �n scurt timp dintr-o
constela?ie �n alta. Spre exemplu, cometa Lovejoy a trecut �n decurs de c�teva zile
prin constela?iile Orion, Taurul ?i Andromeda.

Spre deosebire de galaxii, constela?iile nu sunt grup�ri spa?iale reale de stele,

ci doar aparente.

De?i �n general se vorbe?te despre �stele fixe�, pozi?ia relativ� a stelelor pe cer
nu este chiar fix�: ea se schimb� sim?itor �n decursul mileniilor. De aceea,
grup�rile aparente de stele de pe cer se deformeaz� �ncet dar permanent, devenind
cu timpul de nerecunoscut.

Din numele constela?iilor se formeaz� ?i numele stelelor lor, conform urm�toarei

sistematici:

o liter� greac�, de ex. alpha, beta, gamma,... care desemneaz� luminozitatea

stelei, alpha desemn�nd steaua cea mai luminoas� a constela?iei,
urmat� de numele constela?iei respective �n latin�, la genitiv.
Exemplu: cea mai luminoas� stea din Centaurul a fost numit� ? Centauri, scris ?i
Alpha Centauri (steaua ? a lui Centaurus).

Cuprins
1 Constela?iile sunt grup�ri doar aparente de stele
2 Istoric
3 Constela?iile �n prezent
4 Bibliografie
5 Vezi ?i
6 Leg�turi externe
Constela?iile sunt grup�ri doar aparente de stele
Vederea omeneasc� nu permite aprecierea adev�ratelor distan?e dintre stelele
vizibile de pe cer. Ele ne apar ca ?i c�nd s-ar afla toate la aceea?i distan?� fa?�
de noi, fixate cumva pe o �bolt� cereasc�" sferic� (�ns� doar imaginar�). Astfel,
stelele unei constela?ii ne pot ap�rea ca fiind apropiate unele de altele, duc�nd
la percep?ia unei anumite figuri pe cer (?arpele, Microscopul ?.a.m.d.). Totu?i, �n
realitate, fiecare din acestea se afl� la o alt� dep�rtare fa?� de P�m�nt: stelele
oric�rei constela?ii sunt dispersate pe ad�ncurile imense ale Universului la cele
mai diverse distan?e �ntre ele, nefiind grupate spa?ial �n niciun fel.

Istoric
Sistemul de constela?ii pe care �l folosim �n prezent se bazeaz� pe cele 48 de
constela?ii descrise de renumitul astronom grec din Alexandria, Ptolemeu, �n
lucrarea sa cunoscut� mai ales sub titlul ei arab Almagest. �n aceast� lucrare
ap�rut� �n anul circa 150 �.H., Ptolemeu face o sintez� a cuno?tin?elor din
domeniul astronomiei din acea vreme, majoritatea datelor provenind de la observa?
iile f�cute de c�tre Hiparh cu 300 de ani mai devreme. Catalogul cuprinde 1.022 de
stele care sunt grupate �n 48 de constela?ii, dintre care 47 mai exist� ?i azi; a
48-a, Nava Argonau?ilor (Argo Navis ), a fost �mp�r?it� �n 4 constela?ii: Carina,
Puppis, Pyxis, Vela. Nu este cunoscut exact locul unde s-au aflat pe cer aceste
figuri, �ns� exist� o particularitate a reprezent�rilor care ne ajut�: por?iunea de
forma unui cerc �n jurul polului sud ceresc, �n care nu au existat constela?ii. De
aici se poate deduce c� locul trebuie s� se afle undeva pe la 36 � latitudine
nordic�. De asemenea, pozi?ia centrului acestui cerc fa?� de polul sud de ast�zi s-
a schimbat datorit� precesiei; acest fapt ne indic� timpul care a trecut de atunci:
circa 4.500 ani. �n acea perioad� existau civiliza?ii �naintate at�t �n Babilonia
c�t ?i pe insula Creta. �n favoarea insulei Creta ar fi observarea constela?iilor
pentru scopurile naviga?iei pe mare, �ns� pentru aceasta nu exist� nici o dovad�,
poate ?i din cauza catastrofei declan?ate de erup?ia vulcanului de pe insula Thera
(Santorini) acum aproape 4.000 de ani, care a avut un efect dezastruos asupra
civiliza?iei minoice.

Constela?iile �n prezent
La congresul Uniunii Astronomice Interna?ionale din 1922 s-a stabilit ca cerul s�
fie �mp�r?it �n 88 de constela?ii. Una dintre ele, constela?ia ?arpele (Serpens),
este alc�tuit� din dou� p�r?i separate pe cer: Capul ?i Coada ?arpelui (Serpens
Caput ?i Serpens Cauda).

Bibliografie
Ian Ridpath, Star Tales, Lutterworth Press, Cambridge, 1988: �n traducere german�:
Die gro�en Sternbilder - 88 Konstellationen und ihre Geschichte (Marile constela?ii
- 88 de constela?ii ?i istoria lor), Patmos, D�sseldorf, 2004, ISBN 3-491-69112-5
Gerhard Fasching, Sternbilder und ihre Mythen (Constela?iile ?i miturile lor),
Editura Springer, Viena; New York, 1994, ISBN 3-211-82552-5
Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, coordonator [...], Traducere din limba
englez� de Ana-Maria Negril�-Chisega, Liana Stan, Enciclopedia RAO 2008, Bucure?ti,
512 de pagini. ISBN 978-973-717-319-5
Marcel Jinca, Aurelia Idita, Stele ?i constela?ii, Ghid pentru observarea
stelelor ?i a corpurilor de cer profund, Bumbe?ti-Jiu, 2014, 216 pagini + Atlas
stelar + CD ISBN 978-973-0-16848-8
Vezi ?i
Lista constela?iilor
Constela?ii disp�rute
Cerul �nstelat
Asterisme chineze?ti
Denumirea stelelor
Reperarea stelelor
Leg�turi externe
Constela?ii
Despre Constela?ii
Constellations disparues
Constellations Automne, Hiver, Printemps, Et�, sur Astronoo
Storia della cartografia celeste