Bratislava

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigationJump to search
Bratislava
� Capitala Republicii Slovace �
Bratislava
Bratislava
Drapel
Drapel Stem�
Stem�
Porecl�: Micul mare ora?, Frumuse?ea de pe Dun�re
Bratislava se afl� �n SlovaciaBratislavaBratislava
Bratislava (Slovacia)
Pozi?ia geografic� �n Slovacia
Coordonate: 48�08'41�N 17�06'46�E
?ar� Flag of Slovakia.svg Slovacia
Regiune Bratislavsky vlajka.svg Regiunea Bratislava
Guvernare
- Primar Mat� Vallo[*] (2018)
Suprafa?�
- Total 367,59 km2
Altitudine 134 m.d.m.
Popula?ie (31 decembrie 2007)
- Capitala Republicii Slovace 428.672 locuitori
- Densitate 1.166 loc./km2
- Urban� 546,300
- Metropolitan� 606,753
Fus orar UTC+1
Cod po?tal 8XX
Prefix telefonic 421-2
Localit�?i �nfr�?ite
- 28 ora?e �nfr�?ite list�
Prezen?� online
Website al prim�riei
GeoNames Modifica?i la Wikidata
OpenStreetMap Modifica?i la Wikidata
facebook Modifica?i la Wikidata
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului
Bratislava (Despre acest sunet Pronun?at �n slovac� (ajutor�info): 'brac?slava; �n
slovac� p�n� �n 1919 Pre�porok, german� Pressburg, maghiar� Pozsony, �n rom�n� de
asemenea Pojon) este capitala ?i cel mai mare ora? din Slovacia ?i are o popula?ie
de aproximativ 430.000 locuitori.[1] Bratislava este situat� pe Dun�re, aproape de
grani?ele Slovaciei cu Austria ?i Ungaria ?i destul de aproape de grani?a cu
Republica Ceh�. Se afl� la doar 60 de km de Viena.[2] Mun?ii Carpa?i �ncep pe
teritoriul ora?ului Mal� Karpaty (�Carpa?ii Mici�).

Bratislava este sediul pre?edin?iei, parlamentului ?i guvernului slovac. �n ora? se

afl� c�teva universit�?i, muzee, teatre ?i alte institu?ii culturale, printre care
Slovensk� filharm�nia (Orchestra Filarmonic� Slovac�).[3] La nivelul tradi?iilor,
ora?ul slovac poart� ?i semnele influen?elor venite din Austria, Ungaria etc. �n
trecut a fost un ora? din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are ?i alte
nume, �n uz p�n� la finalul Primului R�zboi Mondial: Pressburg (german�, chiar ?i
ast�zi alternativa oficial�) ?i Pozsony (maghiar�).

Cuprins
1 Nume
2 Geografie
2.1 Clim�
3 Istorie
4 Panoram� ?i arhitectur�
4.1 Ora?ul
4.2 Castelul Bratislava
4.3 Castelul Dev�n
4.4 Rusovce
4.5 Parcuri ?i lacuri
5 Demografie
6 Guvern
7 Economie
8 Cultur�
8.1 Arte
8.2 Muzee ?i galerii
8.3 Media
8.4 Sport
9 Turism
10 Educa?ie ?i ?tiin?�
11 Transport
12 Cronologie
13 Ora?e �nfr�?ite
14 Note
15 Leg�turi externe
Nume
Prima atestare documentar� a localit�?ii (sub numele de Brezalauspurc, �cetatea lui
Brezalau�) este f�cut� de Analele de la Salzburg, �n care sunt descrise B�t�liile
de la Pojon, �ntre bavarezi ?i unguri, duse �n afara zidurilor Castelului
Bratislava, �n 907.[4] Castelul ?i-a primit probabil numele de la Predslav, al
treilea fiu al regelui Sv�topluk I, sau poate de la nobilul local Braslav.[5] Acest
nume vechi reapare sub forma Braslava sau Preslava, pe monezi emise de regele ?
tefan I al Ungariei, dat�nd din jurul anului 1000.[6] Mai t�rziu �n Evul Mediu, a
ajuns la forma final� a numelui �n german�, Pressburg, numele �n slovac�,
Pre�porok, deriv�nd de acolo.[6] De?i Pressburg a fost numele oficial p�n� �n 1919,
locuitorii slovaci ai ora?ului �l numeau adesea Pre�porok, ?i cei maghiari
Pozsony[7] (scris Posony �nainte de secolul al XIX-lea). Numele maghiar, �nc�
folosit de vorbitorii acestei limbi, este posibil s� fie derivat de la Bo�a�,
conduc�tor din secolul al XI-lea al Castelului Bratislava.[8] Pe l�ng� aceste nume,
�n documente din epoca Rena?terii ora?ul a fost numit Istropolis, �Ora?ul Dun�rii�
�n greaca veche.

Numele actual, Bratislava, dateaz� din 1837, c�nd eruditul slavist Pavel Jozef
�af�rik a reconstruit o variant� a lui (B�etislaw),[9] din nume mai vechi,
consider�nd c� erau derivate din numele conduc�torului Boemiei Bretislav I. Numele
a fost folosit ini?ial de c�tre membrii mi?c�rii na?ionale slovace �n 1844, ca
Bratislav.[9] Dup� primul r�zboi mondial, unii reprezentan?i non-slovaci ai ora?
ului au �ncercat s�-l redenumeasc� �Wilson City�, �n onoarea pre?edintelui american
Woodrow Wilson, ?i pentru a evita �ncorporarea acestuia �n Cehoslovacia. Propunerea
a fost respins�, ?i numele oficial al ora?ului a devenit Bratislava �n martie 1919,
dup� ce ora?ul a ajuns s� fac� parte din Cehoslovacia.

Geografie

Vedere din satelit a Bratislavei

Bratislava este situat� �n sudvestul Slovaciei, �n Regiunea Bratislava. Localizarea
sa aproape de frontierele cu Austria ?i Ungaria o transform� �n singura capital�
na?ional� care face grani?� cu dou� state. Este la numai 62 km de grani?a cu
Republica Ceh� ?i la 60 km de Viena.[10]

Ora?ul are o arie total� de 367,58 km2, fiind al doilea ora? din Slovacia ca arie
(dup� Vysok� Tatry).[11] Dun�rea traverseaz� ora?ul de la vest spre sud-est. Cursul
Dun�rii mijlocii �ncepe la Str�mtoarea Devin, situat� �n partea de vest a
Bratislavei. Alte r�uri sunt Morava, care formeaz� grani?a de nord-vest a ora?ului,
?i se vars� �n Dun�re la Dev�n, Dun�rea Mic� ?i Vydrica, care se vars� �n Dun�re �n
zona Karlova Ves.

Lan?ul Mun?ilor Carpa?i �ncepe pe teritoriul ora?ului prin masivul Carpa?ii Mici
(Mal� Karpaty). Zonele depresionare Z�horie ?i Depresiunea Dun�rean� se �ntind p�n�
�n Bratislava. Cel mai jos punct al ora?ului este pe suprafa?a Dun�rii, la 126
m.d.M., ?i cel mai �nalt este Dev�nska Kobyla, la 514 m. Altitudinea medie este de
140 m.[12]

Clim�
Bratislava este situat� �n zona temperat� nordic�, ?i are o clim� continental�, cu
patru anotimpuri. V�nturile sunt frecvente, ?i exist� un contrast puternic �ntre
verile calde ?i iernile reci ?i umede. Ora?ul reprezint� una dintre p�r?ile cele
mai calzi ?i uscate ale Slovaciei.[13] �n perioada recent�, tranzi?ia dinspre iarn�
spre var� ?i invers a fost mai brusc�, perioadele de prim�var� ?i toamn� fiind
reduse. Z�pada este mai pu?in prezent� ca �nainte.[14] Unele p�r?i ale Bratislavei,
�n special Dev�n ?i Dev�nska Nov� Ves, sunt vulnerabile la inunda?ii provocate de
Dun�re ?i r�ul Morava.[15] Pe ambele maluri se iau m�suri de protec?ie �mpotriva
inunda?iilor.[16]

Nuvola apps kweather.svg Temperaturile medii pentru Bratislava* Weather-rain-

thunderstorm.svg
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie (�C) 2 5 11 16 22 24 27 27 22 15 8
4 15
Minima medie (�C) -3 -2 1 5 10 13 15 14 11 6 1
-1 6
Precipita?ii (mm) 42 37 36 38 54 61 52 52 50 37 50
48 557
*Sursa: World Weather[17] 4 ianuarie 2009
Istorie

Un Biatec original ?i replica sa pe o moned� modern� de 5 koruna.

Primele a?ez�ri permanente �n area Bratislavei de ast�zi dateaz� din epoca Culturii
Ceramicii Lineare, �n jurul anului 5000 �.Hr., �n era neolitic�. �n jurul anului
200 �.Hr., tribul celt Boii a fondat prima a?ezare important�, un ora? fortificat
cunoscut ca oppidum, b�t�nd ?i monezi de argint cunoscute ca biatec.[18]

Zona a ajuns sub influen?� roman� din secolul I d.Hr. p�n� �n secolul IV, f�c�nd
parte din Limes Romanus, un sistem de ap�rare a grani?elor imperiului.[19] Romanii
au introdus viticultura �n regiune, �ncep�nd o tradi?ie a produc?iei de vin, care
continu� ?i �n prezent.[20]

Str�mo?ii slavi ai slovacilor moderni au ajuns �n regiune �n secolele al V-lea ?i

al VI-lea, �n timpul Epocii Migra?iei Popoarelor.[21] Ca reac?ie la m�celurile
perpetuate de avari, triburile locale slave s-au revoltat ?i au pus bazele
regatului lui Samo (623�658), cea mai veche entitate politic� slav�. �n secolul al
IX-lea, castelele de la Bratislava ?i Dev�n erau centre importante ale statelor
slave Principatul Nitrei ?i Moravia Mare.[22] Cel mai vechi document care atest�
existen?a ora?ului este din 907, ?i face referire la c�derea Moraviei Mari sub
presiunea atacurilor ungare.[23]

Bratislava (Pressburg) �n secolul al XVII-lea

Istoria apartenen?ei statale Modifica?i la Wikidata
Flag of Slovakia.svg Slovacia 1993�
Flag of the Czech Republic.svg Cehoslovacia 1945�1992
Flag of Slovakia (1939�1945).svg Republica Slovac� 1939�1945
Flag of the Czech Republic.svg Cehoslovacia 1918�1939
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria 1867�1918
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac 1804�1867
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Habsburgic 1538�1804
Flag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Regatul Ungariei 1000�1538
Flag of Hungary (895-1000).svg Principatul Ungariei 907 e.n.�1000
Moravia Mare �907 e.n.
�n secolul al X-lea, teritoriul Bratislavei de ast�zi a trecut sub st�p�nirea
regatului Ungariei ?i a devenit un centru economic ?i administrativ cheie la
frontiera regatului.[24] Din cauza acestei pozi?ii strategice, ora?ul a fost locul
a numeroase atacuri ?i b�t�lii. �n acela?i timp, tocmai din acest motiv, Bratislava
a devenit un centru economic ?i politic important. Primele privilegii or�?ene?ti i-
au fost acordate �n 1291, de c�tre Andrei al III-lea al Ungariei.[25] �n 1405,
Bratislava a fost declarat� ora? regal liber de c�tre regele Sigismund de
Luxemburg, care, �n 1436, i-a permis ora?ului s� foloseasc� stema proprie.[26]

Dup� B�t�lia de la Mohacs �n 1526, �n care Regatul Ungariei a fost �nfr�nt de

Imperiul Otoman, turcii au asediat ?i provocat daune Bratislavei, nereu?ind �ns� s�
o cucereasc�.[27] Datorit� �naint�rii otomane �n teritoriu ungar, Bratislava a fost
desemnat� capitala Ungariei �n 1536, f�c�nd parte din Imperiul Habsburgic, �n ceea
ce avea s� fie o nou� er�. Bratislava a devenit un ora? al �ncoron�rilor, sediu al
regilor, arhiepiscopilor (1543), nobilimii ?i organiza?iilor ?i breslelor majore.
�ntre 1536 ?i 1830, 11 regi ?i regine au fost �ncorona?i �n Catedrala Sf�ntului
Martin.[28] Cu toate acestea, secolul al XVII-lea a fost marcat de rebeliuni anti-
habsburgice, lupte cu turcii, inunda?ii, epidemii ?i alte dezastre.[29]

Reforma protestant� a ajuns la Bratislava �n a doua jum�tate a secolului al XVI-

lea, g�sind adep?i �n principal �n r�ndul or�?enilor. Ca rezultat al revoltelor
frecvente �mpotriva habsburgilor catolici, suburbiile au fost devastate. Ora?ul ?i
castelul au fost deseori capturate de insurgen?i, pentru a fi apoi recucerite de
trupele imperiale. Aceast� perioad� de revolte s-a terminat �n 1711, prin semnarea
P�cii de la Satu-Mare.[30]

Bratislava (Pressburg), �ntr-un desen din 1787

Bratislava a �nflorit �n timpul domniei Mariei Tereza a Austriei, din secolul al
XVIII-lea, devenind cel mai mare ?i mai important ora? de pe teritoriul statelor
actuale Slovacia ?i Ungaria.[31] Popula?ia s-a triplat; s-au construit numeroase
palate, m�n�stiri, conace ?i str�zi, iar Bratislava a fost centrul vie?ii sociale ?
i culturale a regiunii.[32] Cu toate acestea, ora?ul a �nceput s�-?i piard� din
importan?� �n timpul domniei fiului Mariei Tereza, Iosif al II-lea, �n special c�nd
bijuteriile coroanei au fost duse la Viena, �n 1783, cu scopul de a �nt�ri leg�tura
dintre Austria ?i Ungaria. Multe func?ii centrale au fost mutate la Buda, �mpreun�
cu o mare parte din nobilime.[33] Bratislava a devenit un centru al Mi?c�rii Na?
ionale Slovace: �n 1783, au fost publicate primul ziar �n slovac�, Presspurske
Nowiny, ?i primul roman �n slovac�.[34]

Istoria Bratislavei din secolul al XIX-lea a avut str�nse leg�turi cu evenimentele

majore din Europa. Pacea de la Pressburg �ntre Austria ?i Fran?a a fost semnat� la
Bratislava, �n 1805.[35] Castelul Dev�n a fost devastat de trupele lui Napoleon �n
1809, ?i Castelul Bratislava distrus de foc �n 1811.[36] Ca reac?ie la Revolu?ia
din 1848 pe teritoriul habsburgic, Ferdinand I al Austriei a semnat, �n palatul
arhiepiscopului primat din Bratislava, a?a-numitele Legi din Martie, care, �ntre
altele, prevedeau inclusiv abolirea ?erbiei.[37]

Industria s-a dezvoltat rapid �n secolul al XIX-lea. Prima cale ferat� cu locomo?ie
cabalin� de pe teritoriul Slovaciei ?i Ungariei actuale, de la Bratislava la Sv�t�
Jur, a fost construit� �n 1840.[38] O nou� linie, spre Viena, folosind o locomotiv�
cu aburi, a fost inaugurat� �n 1848.[39] Au fost �nfiin?ate multe institu?ii
industriale ?i financiare�prima banc� din Slovacia de ast�zi a fost fondat� �n
1842. Primul pod permanent al ora?ului peste Dun�re, Star� most, a fost construit
�n 1891.

Distrugeri cauzate de Alia?i Companiei industiale Apollo, �n septembrie 1944

�n urma primului r�zboi mondial ?i form�rii Cehoslovaciei pe 28 octombrie 1918,
Bratislava a fost �ncorporat� �n noul stat, �n ciuda unor mi?c�ri care se opuneau
acestei m�suri.[40] Popula?ia german� ?i maghiar� a �ncercat s� �mpiedice unirea ?i
a declarat Bratislava ora? liber. Cu toate acestea, Legiunile Cehoslovace au intrat
�n ora? �n ianuarie 1919, acesta devenind ora? cehoslovac.[40] Datorit� importan?ei
sale economice ?i pozi?iei sale strategice pe Dun�re, Bratislava a devenit �n scurt
timp sediul organelor politice ?i organiza?iilor slovace, fiind ales capital� �n
defavoarea ora?elor Martin ?i Nitra cu care era �n competi?ie.[41] La 27 martie
1919, a fost adoptat �n mod oficial numele de Bratislava.[42]

�n 1938, Germania a anexat Austria �n Anschluss; mai t�rziu �n acela?i an a anexat

Petr�alka ?i Dev�n pe criterii etnice.[43][44] Bratislava a fost declarat� capitala
Republicii Slovace pe 14 martie 1939, dar noul stat a c�zut sub influen?a
Germaniei. �n 1941-1942 ?i 1944-1945, guvernul slovac i-a expulzat pe cei
aproximativ 15.000 de evrei din Bratislava,[45] cei mai mul?i fiind trimi?i �n
lag�re de concentrare.[46] Bratislava a fost bombardat� de c�tre Alia?i, fiind
ocupat� de trupele germane �n 1944 ?i cucerit� de Armata Ro?ie pe 4 aprilie 1945.
[43][47] La sf�r?itul celui de-al doilea r�zboi mondial, majoritatea germanilor din
Bratislava au fost evacua?i de autorit�?ile germane; unii s-au �ntors dup� r�zboi,
dar au fost expulza?i prin Decretele Bene�.[48]

Podul Nov� Most ?i cartierul Petr�alka v�zute din Castelul Bratislava

�n perioada regimului socialist, dup� preluarea puterii �n Cehoslovacia de c�tre
Partidul Comunist Cehoslovac �n februarie 1948, ora?ul a anexat noi teritorii, ?i
popula?ia a crescut semnificativ. Propor?ia de etnici slovaci a atins 90% din
popula?ia ora?ului. S-au construit arii reziden?iale mari, consist�nd �n cl�diri
�nalte din prefabricate, precum cele din cartierul Petr�alka. Guvernul comunist a
construit c�teva edificii grandioase, precum podul Nov� Most ?i sediul Radioului
Slovac, afect�nd uneori �n mod negativ zona istoric� a ora?ului.

Dup� �ncercarea nereu?it� de a liberaliza regimul comunist, �n 1968, ora?ul a fost

ocupat de trupele Pactului de la Var?ovia. Cehoslovavia a fost declarat� stat
federal ?i ora?ul a devenit capitala Republicii Socialiste Slovace, unul din cele
dou� state ale federa?iei. Diziden?ii din Bratislava au anticipat c�derea
comunismului prin Demonstra?ia Lum�n�rii din Bratislava, �n 1988, ?i ora?ul a
devenit un centru important al Revolu?iei de Catifea din 1989.[49]

�n 1993, ora?ul a devenit capitala noii Republici Slovace, formate �n urma Divor?
ului de Catifea.[50] �n anii 1990 ?i la �nceputul secolului al XXI-lea, economia
ora?ului a �nflorit datorit� investi?iilor str�ine. Ora?ul a g�zduit evenimente
culturale ?i politice importante, inclusiv Summitul Slovacia 2005 �ntre George W.
Bush ?i Vladimir Putin.

Panoram� ?i arhitectur�

Imagine panoramic� a Bratislavei

Panorama urban� a Bratislavei este caracterizat� de turnuri medievale ?i cl�diri de
secol XX grandioase, dar �boom�-ul construc?iilor de la �nceputul secolului al XXI-
lea a adus cu sine multe schimb�ri.[51]

Ora?ul
Majoritatea cl�dirilor istorice sunt concentrate �n Ora?ul Vechi. Prim�ria
Bratislavei este un complex de cl�diri ridicate �n secolele al XIV-lea�al XIV-lea,
care acum reprezint� Muzeul Ora?ului. Poarta lui Mihail este singura poart� ce s-a
p�strat din fortifica?iile medievale, ?i este una din cele mai vechi cl�diri ale
ora?ului;[52] cea mai �ngust� cas� din Europa se afl� �n apropiere.[53] Cl�direa
Bibliotecii Universit�?ii, construit� �n 1756, a fost folosit� de Dieta
(parlamentul) Regatului Ungariei din 1802 p�n� �n 1848.[54] Mare parte din legisla?
ia important� din Era de Reformare Maghiar� (precum abolirea ?erbiei ?i fondarea
Academiei Ungare de ?tiin?e) a fost ratificat� aici.[54]

Vechea prim�rie, v�zut� din Pia?a principal�.

Centrul istoric prezint� numeroase palate de stil baroc. Palatul Grassalkovich,
construit �n jurul anului 1760, este acum re?edin?a pre?edintelui slovac, �n timp
ce guvernul slovac �?i are sediul �n fostul Palat Arhiepiscopal.[55] �n 1805,
�mp�ra?ii Napoleon I al Fran?ei ?i Francisc al II-lea au semnat a patra Pace de la
Pressburg �n Palatul Primatului.[56] Alte case mai mici sunt semnificative din
punct de vedere istoric; compozitorul Johann Nepomuk Hummel s-a n�scut �ntr-o cas�
din secolul XVIII, �n Ora?ul Vechi.

Catedrale ?i biserici notabile includ Catedrala �n stil gotic Sf�ntul Martin,

construit� �ntre secolele al XIII-lea ?i al XVI-lea, care a servit drept biserica
de �ncoronare a Regatului Ungariei �ntre 1563 ?i 1830.[57] Biserica Franciscan�,
dat�nd din secolul al XIII-lea, a fost un loc al ceremoniilor cavalere?ti.[58]
Biserica Sf�nta Elisabeta, cunoscut� mai degrab� ca Biserica Albastr�, este
construit� �n �ntregime conform stilului Art Nouveau.

O curiozitate este por?iunea subteran� (�nainte la nivelul p�m�ntului) restaurat� a

unui cimitir evreiesc �n care este �ngropat ?i rabinul din secolul al XIX-lea Moses
Sofer, aflat la poalele dealului castelului, aproape de intrarea �ntr-un tunel de
tramvai.[59] Singurul cimitir militar din Bratislava este Slav�n, inaugurat �n 1960
�n onoarea solda?ilor Armatei Sovietice care au c�zut lupt�nd pentru eliberarea
Bratislavei de ocupa?ia german�. Ofer� o panoram� excelent� a ora?ului, precum ?i a
Carpa?ilor Mici.[60][61]

Alte structuri proeminente din secolul al XX-lea includ (Podul Nou) Nov� Most pe
Dun�re, care prezint� un restaurant �n turn cu form� de OZN, sediul Radioului
Slovac �n form� de piramid� inversat�, precum ?i Turnul Kamz�k TV cu un design
unic, care are o punte de observa?ie ?i un restaurant rotitor. La �nceputul
secolului al XXI-lea, edificii noi au transformat panorama tradi?ional� a ora?ului.
Boom-ul construc?iilor[62] a �nsemnat construirea unor noi cl�diri publice, precum
Most Apollo ?i noua cl�dire a Teatrului Na?ional Slovac,[63] precum ?i dezvoltarea
unei pie?i imobiliare private.[64]

Castelul Bratislava
Articol principal: Castelul Bratislava.

Castelul Bratislava noaptea

Una din structurile cele mai impresionante ale ora?ului este Castelul Bratislava,
pe un teren aflat la 85 m deasupra nivelului Dun�rii. Situl dealului castelului a
fost locuit �nc� din perioada de tranzi?ie �ntre Epoca de Piatr� ?i Epoca de Bronz,
[65], ?i a reprezentat acropolisul unui ora? celtic, apoi a f�cut parte din Limesul
roman, a fost o mare a?ezare slav�, apoi un centru politic, militar ?i religios al
Moraviei Mari[66]. Un castel de piatr� nu s-a construit p�n� �n secolul X, pe c�nd
regiunea intra sub influen?a Regatului Ungariei. Castelul s-a transformat �ntr-o
fort�rea?� gotic� anti-husit� �n vremea lui Sigismund de Luxemburg, �n 1430,
devenind apoi castel renascentist �n 1562,[67] ?i a fost reconstruit �n 1649 �n
stilul baroc. �n timpul domniei Mariei Tereza, castelul a devenit un sediu regal
prestigios. �n 1811 castelul a fost distrus, r�m�n�nd �n ruin� p�n� �n anii 1950,
[68] c�nd a fost reconstruit �n mare parte �n stilul terezian.

Castelul Dev�n
Articol principal: Castelul Dev�n.
Ruinele Castelului Dev�n se afl� �n Dev�n, deasupra unei st�nci unde r�ul Morava,
care formeaz� grani?a �ntre Austria ?i Slovacia, se vars� �n Dun�re. Este unul din
cele mai importante situri arheologice slovace, ?i include un muzeu dedicat
istoriei sale.[69] Datorit� pozi?ion�rii sale strategice, Castelul Dev�n a fost un
castel important, la frontiera dintre Moravia Mare ?i statul ungar timpuriu. A fost
distrus de trupele lui Napoleon �n 1809, ?i este un simbol important al istoriei
slovace ?i slave �n general.[70]

Rusovce
Conacul Rusovce, cu parcul lui englezesc, se afl� �n cartierul Rusovce. Casa a fost
construit� ini?ial �n secolul al XVII-lea, ?i transformat� �ntr-un conac �n stil
neo-gotic englezesc, �ntre 1841 ?i 1844.[71] Cartierul este cunoscut de asemenea
pentru ruinele unui campament militar roman, Gerulata, parte a Limesului roman.
Gerulata a fost construit ?i folosit �ntre secolele I ?i al IV-lea d.Hr.[72]

Parcuri ?i lacuri

Sad Janka Kr�a �n Petr�alka, cel mai vechi parc public din Europa.
Datorit� localiz�rii sale la poalele Carpa?ilor Mici ?i vegeta?iei sale riverane,
pe terenuri udate de Dun�re, Bratislava are p�duri apropiate de centrul ora?ului.
Cantitatea total� de spa?iu verde public este de 46,8 km2 de locuitor.[73]

Cel mai mare parc este Parcul Horsk� (literalmente �Parcul Muntos�), �n cadrul Ora?
ului Vechi. Bratislavsk� lesn� park (Parcul Forestal Bratislava) este situat �n
Carpa?ii Mici ?i include multe localuri populare, precum �elezn� studienka ?i
Koliba. Parcul Forestal acoper� o suprafa?� de 27,3 km2, dintre care 96% este
acoperit� de p�duri, ?i con?ine flor� ?i faun� original� precum bursucii europeni,
vulpile ro?ii ?i muflonii. Pe malul drept al Dun�rii, �n cartierul Petr�alka, se
afl� Parcul Janko Kr�, primul parc public din Europa, fondat �ntre 1774 ?i 1776.
[74] Un nou parc al ora?ului este planificat �n Petr�alka, �ntre lacurile Mal�
Dra�diak ?i Ve�k� Dra�diak.[64]

Gr�dina Zoologic� din Bratislava este situat �n Mlynsk� dolina, aproape de sediul
Televiziunii Slovace. Gr�dina, fondat� �n 1960, g�zduie?te �n prezent 152 de specii
de animale, inclusiv foarte rarul leu alb. Gr�dinile Botanice, care ?in de
Universitatea Comenius, pot fi g�site pe malul Dun�rii, ?i g�zduiesc peste 120 de
specii de origine domestic�, str�in� sau exotic�.[75]

Ora?ul are mai multe lacuri naturale ?i artificiale, majoritatea folosite �n

scopuri recreative. Exemplele includ lacul �trkovec �n Ru�inov, Kuchajda �n Nov�
Mesto, Zlat� Piesky ?i lacurile Vajnory �n nord-est, ?i lacul Rusovce �n sud,
apreciat de nudi?ti.[76]

Demografie
Rezultatele recens�m�ntului din 2001[77][78]
District Popula?ie Grup etnic Popula?ie
Bratislava I�V 428,672 slovaci 391,767
Bratislava I 44,798 unguri 16,541
Bratislava II 108,139 cehi 7,972
Bratislava III 61,418 germani 1,200
Bratislava IV 93,058 moravi 635
Bratislava V 121,259 croa?i 614
De la �ntemeierea ora?ului ?i p�n� �n secolul al XIX-lea, germanii au fost grupul
etnic dominant.[7] Cu toate acestea, dup� Compromisul Austro-Ungar din 1867, a avut
loc maghiarizarea puternic� a popula?iei, ?i, c�tre sf�r?itul primului r�zboi
mondial, Bratislava era un ora? germano-maghiar, slovacii fiind minoritatea cea mai
important�[7]. Dup� formarea Republicii Cehoslovace �n 1918, Bratislava a r�mas un
ora? diversificat din punct de vedere etnic, dar cu tendin?e demografice distincte.
Procentajul de cehi ?i slovaci a crescut, �n timp ce procentajul de germani ?i
maghiari a sc�zut. �n 1938, 59% din popula?ie era format� din cehi ?i slovaci, �n
timp ce germanii reprezentau 22% ?i maghiarii, 13% din popula?ia ora?ului[79].
�nfiin?area Primei Republici Slovace �n 1939 a adus cu sine alte schimb�ri, cele
mai notabile fiind expulzarea multor cehi ?i evrei.[7] �n 1945, majoritatea
germanilor au fost evacua?i, sau, dup� reinstaurarea Cehoslovaciei, muta?i,
�mpreun� cu maghiarii acuza?i de colaborare cu nazi?tii.[46] Ora?ul ?i-a pierdut
astfel caracterul multicultural.[46] Sute de cet�?eni au fost expulza?i �n timpul
represiunii comuniste din anii 1950, cu scopul de a �nlocui �reac?ionarii� cu
proletariatul.[7][46] Din anii 1950, slovacii au reprezentat majoritatea etnic� a
ora?ului, cu un procentaj de aproximativ 90%.[7]

Guvern
Bratislava este sediul Parlamentului Slovac, ministerelor, Cur?ii Supreme ?i B�ncii
Na?ionale a Slovaciei. Este re?edin?a de jude? a Regiunii Bratislava, ?i, din 2002,
de asemenea a Regiunii Autonome Bratislava. Ora?ul are multe ambasade ?i consulate.

Palatul Primatului, sediul guvernului or�?enesc

Actuala structur� a guvernului local (Mestsk� samospr�va)[80] este neschimbat� din
1990.[81] Este compus dintr-un primar (prim�tor),[82] un board or�?enesc (Mestsk�
rada),[83] un consiliu or�?enesc (Mestsk� zastupite�stvo),[84] comisii or�?ene?ti
(Komisie mestsk�ho zastupite�stva),[85] ?i un birou de magistratur� a ora?ului[86]

Primarul, care lucreaz� �n Palatul Primatului, este principalul ofi?er executiv al

ora?ului ?i este ales pentru un mandat de patru ani. Actualul primar al Bratislavei
este Andrej �urkovsk�, care a c�?tigat alegerile din 2006 din partea coali?iei Mi?
carea Cre?tin-Democrat� (KDH) - Uniunea Cre?tin-Democrat� Slovac� (SKD�), ?i se
afl� �n prezent la al doilea mandat.[87] Consiliul or�?enesc este organul
legislativ al ora?ului, responsabil de buget, ordonan?e locale, planificarea ora?
ului, conservarea drumurilor, educa?ie ?i cultur�.[88] Consiliul se �ntrune?te de
obicei o dat� pe lun� ?i este format din 80 de membri, ale?i pentru mandate de
patru ani, pe aceea?i perioad� ca ?i primarul. Multe dintre func?iile executive ale
ora?ului sunt preluate de o comisie or�?eneasc�, dirijat� de consiliu.[85] Boardul
or�?enesc este format din 28 membri, anume primarul ?i adjunc?ii s�i, primarii de
cartier, precum ?i p�n� la zece membri ai consiliului or�?enesc. Boardul are
sarcini executive ?i de supraveghere din partea consiliului or�?enesc, ?i �l poate
de asemenea consilia pe primar.[83]

Din punct de vedere administrativ, Bratislava este divizat� �n cinci districte:

Bratislava I (centrul ora?ului), Bratislava II (p�r?ile estice), Bratislava III
(p�r?ile nord-estice), Bratislava IV (p�r?i vestice ?i nordice), ?i Bratislava V
(p�r?ile de sud, de pe malul drept al Dun�rii, inclusiv Petr�alka, aria reziden?
ial� cel mai dens populat� din Europa Central�).[89]

Cu scopul auto-guvern�rii, ora?ul este �mp�r?it �n 17 cartiere, fiecare cu propriul

primar (starosta) ?i consiliu. Num�rul de consilieri din fiecare depinde de m�rimea
?i densitatea cartierului.[90] Fiecare cartier coincide cu cele 20 de cadastre, cu
dou� excep?ii: Nov� Mesto este �mp�r?it la r�ndul s�u �n zonele cadastrale Nov�
Mesto ?i Vinohrad, �n timp ce Ru�inov este �mp�r?it �n Ru�inov, Nivy ?i Trn�vka.
Celelalte diviziuni sunt neoficiale.

Bratislava parts with states.png Diviziunile teritoriale ale Bratislavei

(districte ?i cartiere)
Bratislava I Bratislava II Bratislava III Bratislava IV Bratislava V
Star� Mesto Ru�inov Nov� Mesto Karlova Ves Petr�alka
 Vraku�a Ra�a D�bravka Jarovce
Podunajsk� Biskupice Vajnory Lama� Rusovce
Dev�n �unovo
Dev�nska Nov� Ves
Z�horsk� Bystrica
Economie

Cl�diri high-rise din Nivy, unul din principalele districte de afaceri din
Bratislava
Regiunea Bratislava este cea mai prosper� regiune a Slovaciei din punct de vedere
economic, de?i este cea mai redus� ca suprafa?� ?i penultima ca num�r de locuitori.
Contribuie cu aproximativ 26% din PIB.[91] PIBul pe cap de locuitor, evaluat la
27.802 � �n 2004, reprezint� 129,3% din media Uniunii Europene, afl�ndu-se pe locul
2 (�n urma Prag�i) �ntre regiunile noilor membre ale Uniunii Europene (din 2004).
[92]

Rata de ?omaj din Bratislava a fost de 1,84% �n iulie 2007.[93]

Multe institu?ii guvernamentale ?i companii private �?i au sediul �n Bratislava.

Peste 75% din popula?ia Bratislavei lucreaz� �n sectorul servicii, �n principal �n
comer?, sectorul bancar, IT, telecomunica?ii ?i turism.[94] Bursa din Bratislava
(BSSE), organizatoarea pie?ei de securitate public�, a fost fondat� pe 15 martie
1991.[95]

Produc�torul auto Volkswagen a construit o fabric� �n Bratislava �n 1991, ?i de

atunci s-a extins.[96] �n prezent �?i concentreaz� produc?ia pe vehicule SUV, care
reprezint� 68% din total. VW Touareg este produs �n Bratislava, iar Porsche Cayenne
?i Audi Q7 sunt par?ial construite acolo.[97]

�n anii recen?i, afacerile orientate pe sectorul servicii ?i �nalta tehnologie au

prosperat �n Bratislava. Multe companii globale, inclusiv IBM, Dell, Lenovo, AT&T,
SAP, ?i Accenture, au construit centre de outsourcing ?i servicii, sau inten?
ioneaz� s� o fac� �n cur�nd.[98] Motivele pentru influxul de corpora?ii multina?
ionale includ apropierea de Europa Vestic�, for?a de munc� abil� ?i densitatea mare
de universit�?i ?i centre de cercetare.[99]

Printre alte companii mari ?i angajatori cu sedii �n Bratislava se mai num�r�

Slovak Telekom, Orange Slovensko, Slovensk� sporite��a, Tatra banka, Doprastav,
Hewlett-Packard Slovakia, Slovnaft, Henkel Slovensko, Slovensk� plyn�rensk�
priemysel, Kraft Foods Slovakia, Whirlpool Slovakia, �eleznice Slovenskej
republiky, ?i Tesco Stores Slovak Republic.

Cre?terea puternic� a economiei Slovaciei din anii 2000 a dus la o explozie �n

industria construc?iilor, ?i mai multe proiecte majore au fost duse la c�pat sau se
discut� �n Bratislava.[100] Ariile care atrag investitorii includ malul Dun�rii,
unde se lucreaz� deja la dou� mari proiecte: River Park[101] �n Vechiul Ora?, ?i
Eurovea[102] l�ng� Podul Apollo. Alte zone �n dezvoltare sunt cele din jurul c�ilor
ferate ?i sta?iilor de autobuz principale,[103] din jurul fostei zone industriale
de l�ng� Ora?ul Vechi,[104] ?i �n cartierele Petr�alka,[105] Nov� Mesto ?i Ru�inov.
Este de a?teptat ca investitorii s� cheltuiasc� 1,2 miliarde de euro p�n� �n 2010,
pentru noile proiecte.[106]

Ora?ul are un buget echilibrat de aproape 6 miliarde de coroane slovace (182 de

milioane de euro, conform 2007), o cincime din acesta fiind folosit� pentru
investi?ii.[107] Bratislava de?ine �n mod direct ac?iuni �n 17 companii, de
exemplu, �n compania de transport public (Dopravn� podnik Bratislava), compania de
colectare ?i eliminare a de?eurilor, ?i compania de ap�.[108] Ora?ul de asemenea
dirijeaz� organiza?ii municipale precum Poli?ia (Mestsk� pol�cia), Muzeul Ora?ului
Bratislava ?i Gr�dina Zoologic� din Bratislava.[109]
Cultur�
Bratislava este inima cultural� a Slovaciei. Datorit� caracterului ei istoric
multicultural, cultura local� a fost influen?at� de grupuri etnice variate,
inclusiv germani, slovaci, maghiari ?i evrei.[110][111] Bratislava dispune de
numeroase teatre, muzee, galerii, s�li de concert, cinematografe, cluburi de
film, ?i institu?ii culturale str�ine.[112]

Cl�direa vechiului Teatru Na?ional Slovac, �n Pia?a Hviezdoslav

Arte
Bratislava este sediul Teatrului Na?ional Slovac, g�zduit �n dou� cl�diri. Primul
este un teatru neorenascentist, situat �n Ora?ul Vechi, la sf�r?itul Pie?ii
Hviezdoslav. Noua cl�dire, deschis� publicului �n 2007, este situat� pe malul
amenajat al r�ului.[63] Teatrul cuprinde trei ansamble: de oper�, de balet ?i de
dram�. Teatre mai mici includ Teatrul de P�pu?i din Bratislava, Teatrul Astorka
Korzo '90, Teatrul Arena, Studioul L+S ?i Teatrul Naiv din Rado�ina.

Muzica a �nflorit �n Bratislava secolului al XVIII-lea, �n str�ns� leg�tur� cu via?

a muzical� vienez�. Mozart a vizitat ora?ul pe c�nd avea ?ase ani. Printre al?i
compozitori de seam� care au vizitat ora?ul sunt Haydn, Liszt, Bart�k ?i Beethoven,
care a interpretat Missa Solemnis pentru prima dat� �n Bratislava.[57] Este de
asemenea locul de na?tere al compozitorului Johann Nepomuk Hummel. Bratislava
g�zduie?te Orchestra Filarmonic� Slovac�. Ora?ul g�zduie?te c�teva festivale
anuale, precum Festivalul Muzical din Bratislava ?i Zilele de Jazz din Bratislava.
[113] Festivalul Wilsonic, organizat anual din 2000, aduce �n ora? zeci de
muzicieni.[114] �n timpul verii, diferite evenimente muzicale au loc �n cadrul
Verii Culturale Bratislava. �n afar� de festivalurile de muzic�, este posibil�
ascultarea de muzic� variind de la cea underground la vedete pop bine cunoscute.
[115]

Muzee ?i galerii
Articol principal: Muzee ?i galerii din Bratislava.

Casa Bunului P�stor, �n stil rococo, g�zduie?te Muzeul Ceasurilor

Muzeul Na?ional Slovac (Slovensk� n�rodn� m�zeum), fondat �n 1961, �?i are sediul
�n Bratislava, pe malui Ora?ului Vechi, �mpreun� cu Muzeul de Istorie Natural�,
care este una din subdiviziunile sale. Este cel mai mare muzeu ?i cea mai mare
institu?ie cultural� din Slovacia. Muzeul se ocup� de 16 muzee specializate, din
Bratislava ?i din afara ei.[116] Muzeul Ora?ului Bratislava(M�zeum mesta
Bratislavy), fondat �n 1868, este cel mai vechi muzeu care a operat �n mod continuu
din Slovacia.[117] Scopul lui principal este s� ?in� eviden?a istoriei Bratislavei,
�n diferite moduri, din cele mai vechi perioade, folosind colec?ii arheologice ?i
istorice. Ofer� galerii permanente, �n opt muzee specializate.

Galeria Na?ional� Slovac�, fondat� �n 1948, ofer� cea mai extins� re?ea de galerii
din Slovacia. Dou� expozi?ii din Bratislava se afl� situate una l�ng� cealalt�, la
Palatul Esterh�zy (Esterh�zyho pal�c) ?i Bar�cile de Ap� (Vodn� kas�rne) de pe
malul Dun�rii, �n Ora?ul Vechi. Galeria Ora?ului Bratislava, fondat� �n 1961, este
a doua galerie de acest gen din Slovacia dup� m�rime. Ofer� expozi?ii permanente la
Palatul P�lffy (P�lffyho pal�c) ?i Palatul Mirbach (Mirbachov pal�c), �n Ora?ul
Vechi[118]. Muzeul de Art� Danubiana, unul din cele mai recente din Europa, se afl�
aproape de Uzinele de Ap� �unovo[119].

Media

Sediul Radioului Slovac

�n calitatea sa de capital� na?ional�, Bratislava este sediul a numeroase institu?
ii media locale ?i na?ionale. Printre sta?iile TV notabile din ora? se num�r�
Televiziunea Slovac� (Slovensk� telev�zia), Mark�za, JOJ ?i TA3. Radioul Slovac
(Slovensk� rozhlas) �?i are sediul �n centru, ?i multe alte posturi slovace de
radio �?i au sediul �n ora?. Printre ziarele na?ionale cu centrul �n Bratislava se
afl� SME, Pravda, Nov� �as, Hospod�rske noviny ?i ziarul �n limba englez� Slovak
Spectator. Dou� agen?ii de pres� �?i au sediul aici: Agen?ia de Pres� a Republicii
Slovace (TASR) ?i Agen?ia de Pres� Slovac� (SITA).

Sport
Exist� mai multe sporturi ?i echipe sportive cu o tradi?ie lung� �n Bratislava, cu
multe echipe ?i mul?i sportivi concur�nd �n ligi ?i competi?ii slovace ?i interna?
ionale.

Stadionul Teheln� pole �n Nov� Mesto, arena clubului de fotbal �K Slovan Bratislava
Fotbalul este reprezentat �n prezent de trei cluburi din prima lig� slovac� de
fotbal, �Corgo� Liga�. �K Slovan Bratislava, fondat� �n 1919, joac� meciurile de
acas� pe stadionul Teheln� pole. �K Slovan este cel mai de succes club din istoria
Slovaciei, fiind de altfel singurul club din vechea Cehoslovacie care a c�?tigat o
competi?ie european� de fotbal, Cupa Cupelor, �n 1969.[120] FK Inter Bratislava,
fondat �n 1945, �?i disput� meciurile de acas� pe �tadi�n Pasienky. FC Artmedia
Bratislava este cel mai vechi club de fotbal slovac, fiind fondat �n 1898, iar
arena sa este �tadi�n Petr�alka din Petr�alka.

Bratislava g�zduie?te trei arene de sporturi de iarn�: Stadionul de Sporturi de

Iarn� Ondrej Nepela, Stadionul de Sporturi de Iarn� Vladim�r Dzurilla, ?i Stadionul
de Sporturi de Iarn� D�bravka. Echipa de hochei HC Slovan Bratislava reprezint�
ora?ul �n prima lig� de hochei din Slovacia, Slovak Extraliga. Samsung Arena, parte
a Stadionului de Sporturi de Iarn� Ondrej Nepela, este arena lui HC Slovan.
Campionatul Mondial de Hochei s-a disputat �n Bratislava �n 1959 ?i 1992, iar
Campionatul Mondial de Hochei Masculin se va disputa �n Bratislava ?i �n Ko�ice,
unde se proiecteaz� o nou� aren�.[121]

Centrul de Sporturi pe Ap� �unovo este o zon� de slalom pe ape repezi (�whitewater
slalom�) ?i rafting, aproape de digul Gab��kovo - Nagymaros. Centrul g�zduie?te �n
mod anual mai multe competi?ii na?ionale ?i interna?ionale de canoe ?i caiac.

Centrul Na?ional de Tenis, care include Arena Sibamac, g�zduie?te diverse

evenimente culturale, sportive ?i sociale. Mai multe meciuri de Cup� Davis s-au
jucat acolo, inclusiv finala Cupei Davis 2005. Ora?ul este reprezentat �n primele
ligi slovace de baschet feminin ?i masculin, handbal ?i volei feminin, precum ?i
polo pe ap� masculin. Cursa Na?ional� Dev�n�Bratislava este cea mai veche competi?
ie atletic� din Slovacia,[122] iar Maratonul Ora?ului Bratislava s-a ?inut anual
din 2006. O pist� de atletism este situat� �n Petr�alka, unde curse de cai ?i de
c�ini, precum ?i spectacole canine, sunt organizate �n mod regulat.

Turism

Trenul de turi?ti Pre�por��ik

�n 2006, Bratislava avea 77 facilit�?i comerciale de cazare (dintre care 45 erau
hoteluri), cu o capacitate total� de 9.940 de paturi.[123] Un total de 686.201
vizitatori, dintre care 454.870 erau str�ini, au stat cel pu?in o noapte acolo. �n
total, vizitatorii au fost caza?i pentru 1.338.497 nop?i.[123] Cu toate acestea,
mare parte dintre turi?ti viziteaz� Bratislava o singur� zi, ?i num�rul lor exact
nu este cunoscut. Majoritatea turi?tilor str�ini provin din Republica Ceh�,
Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Austria, Fran?a, Statele Unite, Japonia ?i
Ungaria.[123] Pentru o list� a obiectivelor din ora?, vezi ?i Panoram� ?i
arhitectur� �n Bratislava mai sus.

Al�turi de al?i factori, cre?terea num�rului de zboruri ieftine cu avionul spre

Bratislava a dus la alegerea ora?ului ca loc pentru petreceri de burlac, �n special
de c�tre britanici. De?i industria turismului a beneficiat de pe urma lor, diferen?
ele culturale ?i vandalismele preocup� autorit�?ile locale.[124]

Educa?ie ?i ?tiin?�

Sediul Universit�?ii Comenius �n �af�rikovo n�mestie

Prima universitate din Bratislava ?i de pe teritoriul actualei Slovacii este
Universitas Istropolitana, fondat� �n 1465 de regele Matia Corvin. A fost �nchis�
�n 1490, dup� moartea acestuia.[125]

Bratislava este sediul celei mai mari universit�?i (Universitatea Comenius din
Bratislava), cea mai mare universitate tehnic� (Universitatea Slovac� de Tehnologie
din Bratislava), ?i celor mai vechi ?coli de art� (Academia de Arte Interpretative
din Bratislava ?i Academia de Belle Arte ?i Design din Bratislava) din Slovacia.
Alte institu?ii de educa?ie ter?iar� sunt Universitatea public� de Economie din
Bratislava ?i Colegiul Tehnic Bratislava, precum ?i primul colegiu privat din
Slovacia, Universitatea Seattle din Bratislava.[126]. �n total, exist� �n jur de
56.000 de studen?i �n Bratislava.[127]

Academia Slovac� de ?tiin?e �?i are ?i ea sediul �n Bratislava. Cu toate acestea,

ora?ul este una din pu?inele capitale europene f�r� un observator ?i un planetariu.
Cel mai apropiat observator se afl� �n Modra, la 30 km distan?�, ?i cel mai
apropiat planetariu �n Hlohovec, la 70 km. Se va construi Parcul Central European
pentru Tehnologii Inovatoare �n Vajnory. Acest parc al ?tiin?ei ?i tehnologiei va
combina institu?ii de educa?ie ?i cercetare publice ?i private.[128] Construc?ia va
�ncepe cel mai probabil �n 2008.[129]

Transport

Duobus (un troleibuz combinat cu un autobuz)

Pozi?ia geografic� a Bratislavei �n Europa Central� a transformat-o de mult �ntr-o
r�scruce natural� a traficului comercial interna?ional.[130]

De transportul public �n Bratislava se ocup� Dopravn� podnik Bratislava, o companie

apar?in�nd ora?ului. Sistemul de transport este cunoscut ca Mestsk� hromadn�
doprava ?i se bazeaz� pe autobuze, tramvaie ?i troleibuze.[131] Un serviciu adi?
ional, Bratislavsk� integrovan� doprava (Transportul Integrat Bratislava), face
leg�tura dintre rutele de tren ?i autobuz ale ora?ului cu puncte din exterior.

Ca nod feroviar, ora?ul are conexiuni directe cu Austria, Ungaria, Republica Ceh�,
precum ?i cu restul Slovaciei. Sistemul de autostr�zi ofer� acces direct spre Brno
�n Republica Ceh�, Trnava ?i alte localit�?i din Slovacia, ?i Budapesta �n Ungaria.
O autostrad� �ntre Bratislava ?i Viena a fost inaugurat� �n noiembrie 2007.[132]
Portul din Bratislava confer� acces direct la Marea Neagr� via Dun�rea, ?i la Marea
Nordic� prin intermediul Canalului Rin-Main-Dun�re. Aeroportul M. R. �tef�nik se
afl� la 9 km de centrul ora?ului. A oferit servicii unui num�r total de 1.937.462
pasageri �n 2006.[133]

Cronologie
400 �.Hr. - 50 �.Hr.: din 125 a. C. un important oppidum celtic
Secolul I � secolul al V-lea: grani?a Imperiului Roman (Limes Romanus) trece chiar
prin ora?ul de ast�zi
Secolul al VI-lea � secolul al VIII-lea: primii slavi ?i avari ajung �n regiune
623 � 658: apar?ine de Samo
833 � 907: parte a Regatului Moraviei Mari
907 � 1918: parte a Regatului Ungariei:
1536 � 1784: capitala Ungariei (al c�rei teritoriu a fost redus, �n urma ocupa?iei
turce?ti, �n principal la ?inutul de ast�zi al Slovaciei); coroana Ungariei a
trecut la Casa de Habsburg, care a f�cut importante eforturi militare pentru
alungarea Imperiului Otoman ?i restabilirea controlului asupra �ntregului teritoriu
al Ungariei
1542 � 1848: locul de adunare a Parlamentului Ungariei (Dieta)
1563 � 1830: domul Sf. Martin din Bratislava a fost locul de �ncoronare al regilor
Ungariei (totodat� �mp�ra?i romano-germani)
din secolul al XVIII-lea: un centru al miscarii nationale din Slovacia
1805: Pacea de la Pojon (�ntre Austria ?i Fran?a, �n urma B�t�liei de la
Austerlitz)
1919 � 1939: regiune componenta a Cehoslovaciei; 1919 redenumirea oficial� din
Pre�porok (�n slovac�), Pozsony (�n maghiar�), Pre�burg (�n germ.) �n noul nume
Bratislava
1939 � 1945: capitala Slovaciei
1945 � 1992: din nou parte din Cehoslovacia
1969 � 1992: capitala regiunii slovace din Cehoslovacia
din 1993 - capitala Slovaciei
Ora?e �nfr�?ite
Ora?ul Bratislava este �nfr�?it cu:[134]

Armenia Erevan, Armenia (2001)

Austria Viena, Austria
Bulgaria Ruse, Bulgaria
Cipru Larnaka, Cipru (1989)
Cehia Praga, Cehia
Egipt Alexandria, Egipt
Finlanda Turku, Finlanda (1976)
Germania Ulm, Germania
Germania Bremen, Germania (1989)
Grecia Salonic, Grecia (1986)
Ungaria Sz�kesfeh�rv�r, Ungaria
Italia Perugia, Italia (1962)
?�rile de Jos Rotterdam, Olanda (1991)
Polonia Cracovia, Polonia
Rusia Saratov, Rusia
Slovenia Ljubljana, Slovenia (1967)
Ucraina Kiev, Ucraina
Statele Unite ale Americii Cleveland, Ohio, Statele Unite
* Numerele din parantez� reprezint� anii stabilirii rela?iilor. Primul astfel de
acord a fost semnat cu ora?ul Perugia, Umbria din Italia la 18 iulie 1962.