Stea

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigationJump to search
Acest articol se refer� la un tip de corpuri cere?ti. Pentru alte sensuri, vede?i
steaua (dezambiguizare).

Steaua Pistol ?i nebuloasa

Sirius A ?i Sirius B

Norul Stelar S�get�tor �n Calea Lactee

O stea este �n general un anumit tip de corp ceresc din cosmos, masiv ?i
str�lucitor, deseori de form� aproximativ sferic�, alc�tuit din plasm� �n oarecare
echilibru hidrostatic, ?i care a produs �n trecut sau �nc� mai produce ?i azi
energie pe baza reac?iilor de fuziune atomic� din interiorul s�u

Stelele ��mpodobesc� cerul nocturn. Pentru un observator terestru ele apar ca

puncte de diverse culori, cu un diametru aparent egal dar cu fluctua?ii de
luminozitate. Ochiul uman distinge pe cerul nocturn p�n� la circa 6.000 de stele.
Distan?a p�n� la stele este m�surat� cu ajutorul paralaxei stelare, iar unghiul
rezultat este de ordinul sutelor de miimi dintr-o secund� de arc[necesit� citare].

Cuprins
1 Generalit�?i
2 Caracteristicile stelelor
2.1 Atmosfera stelar�
2.1.1 Magnitudinea stelelor
2.1.2 Luminozitatea stelelor
2.1.3 Spectrul stelar
2.1.4 Temperatura efectiv� a stelelor
2.1.5 M�rimea stelelor
2.2 Interiorul stelelor
2.2.1 Mas�
2.2.2 Compozi?ie chimic�
2.2.3 Mi?carea stelelor
2.3 Distan?a
3 Cataloage stelare
4 Clasificarea stelelor
4.1 Diagrama Hertzsprung-Russell
5 Cum produc stelele energie
6 Cum se nasc stelele
6.1 Nor molecular
6.2 Protostele
7 Sf�r?itul unei stele
7.1 Stelele neutronice
7.2 Gaur� neagr�
8 Stele cunoscute
9 Note
10 Bibliografie
11 Leg�turi externe
12 Vezi ?i
Generalit�?i
Multe stele se pot vedea ca puncte str�lucitoare pe cerul nop?ii. Ele tremur� sau
sclipesc, aceasta �ns� numai aparent, datorit� turbulen?elor din atmosfera
terestr�. Cea mai cunoscut� stea este desigur Soarele. El este o excep?ie notabil�,
fiind singura stea suficient de aproape de Terra pentru a fi vizibil� ca un disc, ?
i nu ca un punct.

Masa total� a unei stele este o caracteristic� important�, care decide asupra
evolu?iei ?i sor?ii ei finale.

Cu ochiul liber se pot observa aproape 6.000 de stele[necesit� citare]. Folosind un

telescop se pot observa deja sute de mii de stele din Calea Lactee (galaxia
noastr�). Cu un radiotelescop se pot cerceta chiar milioane de galaxii din univers
(num�rul stelelor fiind extrem de mare, circa 7�1022). �n Galaxia Noastr�, care
poart� numele de Calea Lactee sau Calea Laptelui, exist� aproximativ 300 de
miliarde de stele[necesit� citare]. Cele mai mari dintre ele sunt at�t de mari,
�nc�t, dac� ar putea fi pozi?ionate pe locul Soarelui, ar ocupa tot sistemul nostru
solar inclusiv orbita planetei pitice Pluton, cu tot cu P�m�ntul ?i celelalte
planete[necesit� citare]. Printre cele mai mici stele se num�r� a?a-numitele pitice
albe, de m�rimea planetei noastre. Exist� ?i stele ?i mai mici, anume stele de
neutroni, care pot avea un diametru de numai 20 de km. �n 1997, astronomii de la
Universitatea Astronomic� din California au descoperit cea mai mare ?i mai
str�lucitoare stea din univers (de p�n� acum), numit� steaua �Pistol�[necesit�
citare]. Ea se afl� �n zona central� a Galaxiei Noastre, ?i s-ar vedea ?i cu ochiul
liber, dac� n-ar fi acoperit� de c�tre nebuloasa cu acela?i nume. Distan?a dintre
P�m�nt ?i steaua Pistol este de aprox. 25.000 de ani-lumin�. Se mai apreciaz� c�
nebuloasa Pistol, care este format� dintr-o aglomerare enorm� de stele, ar avea un
diametru de aprox. 4 ani-lumin�[necesit� citare].

Stelele sunt compuse din plasm�, compozi?ia lor fiind format� �n mare parte din
nuclee de hidrogen ?i heliu. �n plasma stelar� se g�sesc de asemenea ?i cantit�?i
mici de oxigen, carbon, neon ?i azot. Stelele eman� ?i elemente �n form� gazoas�,
iar pe parcursul evolu?iei lor ?i din cauza fuziunilor atomice permanente apar �n
cosmos ?i cantit�?i mici de elemente mai grele ?i chiar metale.

Soarele este cea mai apropiat� stea de P�m�nt, afl�ndu-se la �doar� 150 de milioane
de km. El este de 250.000 de ori mai aproape de Terra dec�t cea mai apropiat�
urm�toare stea, Proxima Centauri, aflat� �n constela?ia Alpha Centauri la
aproximativ 37 de mii de miliarde de kilometri de P�m�nt. Dac� luminii Soarelui �i
sunt necesare �doar� 8 minute pentru a ajunge p�n� la noi, lumina celor mai
�ndep�rtate stele din Univers c�l�tore?te p�n� la P�m�nt milioane de ani.

Stelele sunt de culori diferite, de la ro?u intens cu toate nuan?ele de

portocaliu ?i galben p�n� la albastru ?i alb - aceasta depinz�nd direct de
temperatura lor. Cele mai reci stele au culoarea ro?ie, iar cele mai fierbin?i au
culoare albastr�, temperatura lor la suprafa?� dep�?ind uneori chiar 30.000 �C, �n
timp ce temperatura de suprafa?� a Soarelui nostru este de �numai� 6.000 �C.

Str�lucirea unei stele se nume?te �n astronomie magnitudine. Magnitudinea aparent�

este str�lucirea a?a cum o percepem cu ochiul liber. Magnitudinea absolut� exprim�
str�lucirea calculat� pentru o distan?� ipotetic� a privitorului de 32,6 ani-
lumin�. Magnitudinea depinde �n general de temperatura stelei. Aceast�
interdependen?� se reprezint� grafic prin diagrama �Hertzsprung-Russell�, numit� a?
a dup� autorii ei. Diagrama se poate folosi ?i la aprecierea v�rstei ?i evolu?iei
viitoare a unei stele.

Tipuri de transfer de c�ldur� pentru diferite stele

�n interiorul stelelor care produc lumin� au loc diverse tipuri de fuziuni
termonucleare, acestea fiind procese prin care nucleele de atomi din plasm� se
contopesc unii cu al?ii pentru a forma nuclee de elemente mai grele, eliber�nd
energie sub form� de unde radio, lumin�, c�ldur�, R�ntgen ?.a. Cea mai comun�
fuziune nuclear� stelar� const� �n combinarea a patru atomi de hidrogen cu un atom
de heliu, �nso?it� de eliberare de energie sub form� de c�ldur� ?i lumin�. Spre
deosebire de stele, care au prin acest fapt lumin� proprie, planetele din univers
nu produc lumin� proprie, ci doar reflect� lumina stelar� care le lumineaz�. Din
aceast� cauz� planetele sunt mult mai �ntunecate ?i ca atare extrem de greu de
descoperit. De aceea, pe l�ng� planetele sistemului nostru solar, care �n mod
excep?ional sunt u?or de v�zut (datorit� apropierii lor), p�n� acum (decembrie
2006) nu s-au descoperit dec�t circa 200 de alte planete[necesit� citare].

Exist� ?i sisteme stelare mai
apropiate, care �n general se
datorate interdependen?ei lor
stelar sunt foarte apropiate,
cu privire la evolu?ia lor.
complexe, compuse din 2 sau chiar mai multe stele
rotesc unele �n jurul altora, av�nd orbite stabile,
gravita?ionale. �n cazul c�nd stelele sistemului
for?ele de gravita?ie dintre ele pot fi hot�r�toare