�dure de molid

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigationJump to search
[[wiki]]
Acest articol sau aceast� sec?iune nu este �n formatul standard.
?terge?i eticheta la �ncheierea standardiz�rii.
Acest articol a fost etichetat �n septembrie 2007

Calitatea informa?iilor sau a exprim�rii din acest articol sau sec?iune trebuie
�mbun�t�?it�.
Consulta?i manualul de stil ?i �ndrumarul, apoi da?i o m�n� de ajutor.
Acest articol a fost etichetat �n septembrie 2007
Mixed Picea (Spruce) forest from Vestfold county in Norway.jpg

P�dure de molid
(�n nordul Angliei)
Gimnospermele, reprezentate de cca. 600 de specii actuale, (dar fiind cunoscute
peste 50.000 specii fosile), sunt un grup care dup� domina?ia din mezozoic au
pierdut lupta �n fa?a angiospermelor, men?in�ndu-se �n arii cu condi?ii de via?�
mai dificile.

Molidul (Picea abies) este o specie cu r�sp�ndire boreal�, arealul sau ocup�nd
Peninsula Scandinav�, nordul Europei, iar mai la sud, numai etajele mai �nalte ale
mun?ilor Alpi, Carpa?i, ?i Balcani. Analiz�nd dinamica cre?terii molizilor, s-a
constatat c� maximele cre?terii la inelele anuale se produc �n anii reci ?i ploio?
i, iar cre?terile minime �n anii calzi ?i seceto?i.

Cuprins
1 Molidi?uri
1.1 Molidi? montan
1.2 Molidi? de limit�
2 Gestionarea molidi?urilor
3 Vezi ?i
Molidi?uri
�n Carpa?i, etajul p�durilor boreale de molid se instaleaz� �ntre 1.200-1600
(1.700) m altitudine. Limitele altitudinale sunt dependente at�t de microclimatul
locului, de orientarea versantului, pozi?ionarea latitudinal� mai sudic� sau mai
nordic�, c�t ?i de impactul interven?iilor umane care au modificat compozi?ia
natural� a p�durilor. �n mod natural, �n partea mijlocie a acestui etaj se
p�streaz� puritatea molidi?urilor, iar c�tre limitele superioare ?i cele inferioare
apar ?i alte specii de arbori. Molidi?urile sunt delimitate �n partea inferioar� de
p�duri de amestec (molid/brad/fag), iar �n partea lor superioar� molidi?urile de
limit� trec �n jnepeni?uri. Spre deosebire de alte tipuri de vegeta?ie, molidi?
urile se caracterizeaz� prin marea lor uniformitate, cu predominarea molidului.

R�d�cinile superficiale ale molizilor fixeaz� stratul sub?ire de sol. Un molid

r�sturnat de v�nt, ne convinge c�t de pu?in profund este stratul de sol ?i c�t de
pu?in ad�nc p�trund r�d�cinile �ntre pietre: se extind orizontal �n toate direc?
iile, se �ntrep�trund ?i men?in molidul "ata?at de munte". Exist� ?i situa?ii c�nd
r�d�cinile fixeaz� at�t de puternic arborele, �nc�t v�nturile puternice fr�ng
trunchiul, f�r� ca baza molidului s� fie clintit� din loc.

Molidi? montan
Molidi?ul montan este �o p�dure mai deas� dec�t molidi?ul de limit�, de aceea aici
coronamentul(coroana copacului) arborilor prezint� o mai slab� dezvoltare, cu
ramuri vii numai �n zona superioar� a arborelui. Nefiind lumin� destul� pentru
fotosintez�, pe sub stratul des al frunzelor dinspre v�rfuri, trunchiurile de?i au
crengi �n partea lor inferioar�, acestea sunt uscate ?i lipsite de ace. Trunchiuri
mai sub?iri sau mai groase, se ridic� toate vertical, drepte ?i hot�r�te. �n
molidi?ul montan exist� licheni epifi?i ?i tericoli. Puie?ii de molid se dezvolt�
pe trunchiurile c�zute la p�m�nt ale unor molizi ai trecutului, colo?i intra?i �n
destr�mare natural�.

Molidi?ul prezint� o structur� vertical� pe mai multe straturi distincte. Stratul

arborescent are �n�l?imea medie de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95% ?i este
constituit aproape exclusiv din molizi Picea abies, rar ap�r�nd exemplare de brad
Abies alba, sorb Sorbus aucuparia, paltin Acer pseudoplatanus, fag Fagus
sylvatica ?i altele. Stratul arbustiv al p�durii de molid este slab dezvoltat,
acoperind 5% din suprafa?�, ?i fiind format din exemplare tinere ale speciilor men?
ionate anterior, mai cu seam� molid Picea abies, precum ?i exemplare rare de Sorbus
aucuparia. Stratul ierbos are o acoperire neuniform�, ap�r�nd mai pregnant �n
lumini?uri, unde putem vedea o acoperire mai mare spre exemplu cu macri?ul
iepurelui Oxalis acetosella, afin Vaccinium myrtillus etc. Stratul muscinal este
reprezentat de specii de mu?chi care se instaleaz� pe trunchiurile de arbori sau pe
pietre.

Molidi?ul �?i tr�ie?te lini?tea. Se-aude doar strig�tul metalic de forfecu?e (Loxia
curvirostra), ciudatele p�s�ri cu ciocul �n foarfec�, specializate pe consumul
semin?elor din conuride molid; masculul este ro?iatic, iar femela verzui-cenu?ie.
De-a lungul plimb�rii consta?i cum un uria? trunchi de molid este �bine lucrat�,
ciop�r?it, scobit de cioc�nitoarea neagr� (Dryocopus martius); aceasta, cu penaj
negru cu o pat� ro?ie pe cre?tet, este cea mai mare dintre cioc�nitorile din
Europa; este o pas�re care cuib�re?te �n scorburi s�pate �n trunchiuri de arbori cu
lemn moale, molidul din �n�l?imile montane ?i salciile b�tr�ne de-a lungul apelor
deltei. Avifauna p�durilor de molid prezint� popula?ii de p�s�ri cuib�ritoare
relative uniform r�sp�ndite �n molidi?ul cu o accentuat� uniformitate. Unele specii
sunt euribionte cintez� (Fringilla coelebs), sturzul c�nt�tor (Turdus philomelos),
iar altele de taig�: coco?ul de mesteac�n (Bonasa bonasia), coco?ul de munte
(Tetrao urogallus), cioc�nitoarea neagr� (Dryocopus martius), cioc�nitoarea cu trei
degete (Picoides tridactylus), au?el cu cap galben (Regulus regulus), pi?igoiul de
munte (Parus montanus), pi?igoi mo?at (Parus cristatus), pi?igoi de br�det (Parus
ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) etc. Pe l�ng� p�raie se poate vedea pesc�relul
negru (Cinclus cinclus). Coco?ul de munte (Tetrao urogallus) este o pas�re
caracteristic� p�durilor b�tr�ne de molid ?i zonelor marginale ale acestora. Ur?i
(Ursus arctos) b�tr�ni ce se odihnesc prin v�g�uni, r�?i (Lynx lynx) tiptili ce se
furi?eaz� �n urm�rirea coco?ului de munte�

�n molidi? condi?iile ecologice caracterizate prin temperaturi sc�zute, insola?ie

sc�zut� �n interiorul p�durii, umiditatea ridicat� ?i permanen?a nu favorizeaz�
reptilele, care lipsesc cvasi-total din p�durea compact� de molid. Pe l�ng� p�r�u
este mai mult� exuberan?� de via?�, perne de mu?chi umezi, insecte pe ierburi, tufe
cu flori, miresme de plante. Amfibienii, lega?i de ap� stagnant� ?i umezeal�
ridicat�, suport� cu mai mult succes temperaturile sc�zute din molidi?. Aici putem
�nt�lni mai rar salamandra (Salamandra salamandra) ?i mai frecvent tritonul alpin
(Triturus alpestris), ivora? cu burta galben� (Bombina variegata), broasca ro?ie de
munte (Rana temporaria).

�n Carpa?i, un hectar de p�dure de molid are cca 760 exemplare de arbori, cu

diametrul la sol �ntre 3 ?i 70 cm, ceea ce reprezint� o biomas� vegetal� uscat� de
cca 280 tone, pe l�ng� care mai sunt cca 5 tone de ierburi, mu?chi, arbu?ti la
fiecare hectar; comparativ cu asta, biomasa vegetal� uscat� a jnepeni?ului este de
cca 200 tone la hectar, ceea ce este totu?i destul de mult, c�nd vedem c� raportul
este de 280 la 200 t/ ha �ntre p�durea de molid ?i jnepeni?.

Molidi? de limit�
Molidi?urile de limit�, la zona de �ntrep�trundere a molidi?ului cu jnepeni?ul, au
stratul arborescent cu o acoperire din ce �n ce mai redus� odat� cu altitudinea.
�n�l?imea maxim� a arborilor este de cca. 15�18 m. Stratul arbustiv este format din
exemplare de Pinus mugo, Juniperus commmunis nana, Rubus idaeus, Salix caprea,
precum ?i exemplare scunde de Picea abies ?i Pinus cembra. Diversitatea speciilor
precum ?i diversitatea intraspecific� (subspecii, variet�?i, forme, ecotipuri,
idiotipuri) cu diferite caracteristici genetice, implicit adapt�ri diferite la
condi?iile sta?ionare variate, duc la cre?terea stabilit�?ii acestor ecosisteme.
Datorit� �ncheg�rii mai slabe a coronamentului arborilor, aici stratul ierbos ?i
muscinal este mai dezvoltat. S-a constatat c� diversitatea floristic� este mai mare
�n molidi?ul de limit�, �n compara?ie cu molidi?ul compact, dar mai apoi se
reduce ?i mai mult dec�t �n molidi?, odat� ce jnepeni?urile devin �nchegate.
Desigur, diversitatea floristic� �nseamn� ?i o mare diversitate de insecte.

�n molidi?urile de limit�, flora de licheni este mai bogat� dec�t �n molidi?ul

compact; �n unele locuri, speciile tericole sunt masiv prezente. Precipita?iile
abundente ridic� umiditatea atmosferic�. Norii frecven?i din timpul verii, precum ?
i marea cantitate de z�pad� din timpul iernii, constituie rezerve de ap� care
favorizeaz� dezvoltarea lichenilor. Exist� multe specii aerofile care �?i acoper�
necesit�?ile de ap� numai din aer, din cea?a frecvent� �n aceast� regiune. Rata
acoperirii molizilor este mai slab� �n partea inferioar�, cresc�nd spre partea
superioar�, dar biomasa maxim� este atins� spre mijlocul arborilor. Studii din
Carpa?i au ar�tat c� biomasa lichenilor epifi?i este localizat� �n propor?ie de cca
80 % pe crengile molizilor.

Molidi?urile de limit� prezint� condi?ii de via?� mai favorabile pentru

herpetofauna dec�t molidi?ul compact. �n zona de lizier� a p�durii (ecotonul
molidi?-jnepeni?-paji?te subalpin�) pot fi observate pe l�ng� specii de amfibieni
cum sunt tritonul alpin (Triturus alpestris), ivora? cu burta galben� (Bombina
variegat�) broasca ro?ie de munte (Rana temporaria) ?i specii de reptile cum sunt
naparca/ ?op�rla f�r� membre (Anguis fragilis), ?op�rla de munte (Lacerta
vivipara), ?op�rla de c�mp (Lacerta agilis), vipera (Vipera berus).

Avifauna molidi?urilor de limit� este relativ s�rac� at�t ca num�r de specii c�t ?i
ca num�r de indivizi, dintre speciile cuib�ritoare mai reprezentative fiind mierla
gulerat� (Turdus torquatus), brum�ri?a de p�dure (Prunella modularis), mugurarul
(Pyrrhula pyrrhula), alunarul (Nucifraga caryocatactes) etc. Corbii (Corvus corax)
pot s� zboare chiar ?i cu partea dorsal� orientat� �n jos. Pas�rea emblematic� a
Corvinilor, cronc�itul corbilor str�bate atmosfera mun?ilor, ce?urile ?i p�durile.
Corbul tr�ie?te �n perechi trainice, care r�m�n �mpreun� ?i pe timp de iarn�, ?i �?
i ap�r� teritoriul de cuib�rit. Cuibul este construit pe arbori uria?i, sau pe
st�nci, �n locuri greu accesibile. Suprafa?a cuibului prezint� pe la margini crengi
groase, spre interior fiind din ce �n ce mai fine, pentru c� la mijloc s� fie o
ad�ncitur� c�ptu?it� fin, cu fire de bl�nuri de animale. Ou�le sunt albastru-
verzui, cu puncte cafenii-brune. Ponta are 4-6 ou�. Puii eclozeaz� dup� cca 3
s�pt�m�ni de clocit. C�t sunt mici, �n primele dou� s�pt�m�ni, puii sunt cvasi-
permanent �ngriji?i de femel�, care �i p�ze?te, �i ap�r� de frig, �i hr�ne?te cu
hrana adus� de c�tre mascul la cuib. C�nd puii devin mai mari, hrana este adus� de
ambii p�rin?i. Corbul este o pas�re omnivor�, consum� roz�toare, hran� vegetal�,
dar ?i hoituri. Iarna, mai cu seam� exemplarele tinere se adun� �n carduri pe l�ng�
c�te-un hoit g�sit �n peregrin�rile lor haotice!

Gestionarea molidi?urilor
P�durile au un important rol de modelare a climatului, realiz�nd o termoreglare
prin reducerea extremelor termice. Temperatura din molidi? este mai pu?in
fluctuant� ?i cu extreme mai reduse dec�t cea din exterior. Terenul deschis se
caracterizeaz� printr-o umiditate mai redus� dec�t p�durea �nchegat�. �n mun?ii
�nal?i care �nconjoar� Maramure?ul, cele 13.000-14.000 tone de ap� la hectar pe an
(1.300-1.400 mm pe an) reprezint� un poten?ial hidrologic important. P�durea reduce
eroziunea care de altfel ar avea efecte dramatice.
Privind unele dintre p�durile Maramure?ului, avem tendin?a de a sim?i c� suntem �n
mijlocul imperiului naturii nepervertite, pure. De multe ori ne �n?el�m. Arboretele
sunt �conduse� spre structuri care convin omului pe baz� considerentelor economice.
Ace?ti arbori apar?in speciilor care dau lemn de calitatea dorit� pentru diverse
prelucr�ri, sau unor specii rapid cresc�toare, care dau lemn mult. Selec?ia
intraspecific� continu�, prin plantarea de puie?i care provin din semin?ele asa-zi?
ilor �arbori-plus�, cu caractere considerate necesare arborilor din viitor, normal,
tot pentru utilizarea lor economic�. Restul arborilor sunt �sorti?i pieirii�, t�ia?
i, iar astfel diversitatea genetic� scade. Multe gene ?i combina?ii de gene se
pierd definitiv, iar popula?iile de arbori din p�duri devin mai vulnerabile la
diverse schimb�ri ale factorilor de mediu. A?a-zisa ameliorare a calit�?ii
arborilor este un atentat la diversitatea biologic� natural�. Se ajunge la o
domesticire ?i la o direc?ionare a genotipurilor (?i �n consecin?� a fenotipurilor)
spre �nt�rirea caracterelor necesare din punctul de vedere al specialistului din
silvicultur�, intervenindu-se grav �n evolu?ia natural� a speciilor. Astfel,
�speciile cultivate�, deci speciile de arbori care formeaz� �p�durea�, sunt direc?
ionate �n conformitate cu interesele economice momentane ?i de ideile oricum
discutabile ale �speciali?tilor�.

P�durile de molid Picea abies, �ntinse �n zone montane cu climat rece ?i umed, dup�
ce au fost exterminate prin t�ieri rase spre exemplu pe tot versantul maramure?ean
al Mun?ilor Rodnei, au fost �nlocuite de monoculturi de molid cu arbori de aceea?i
v�rst�. Dobor�turile de v�nt ?i rupturile de z�pad� produc distrugeri majore �n
monoculturile de molid. Acestea sunt planta?ii pure, uniformizate, realizate uneori
cu puie?i "genetic ameliora?i", cu diversitate genetic� redus�, deci cu
adaptabilitate la fel de sc�zut�: aceste interven?ii silviculturale reprezint� un
mod de subminare a ecosistemului. Sunt cunoscute ac?iunile silviculturale de
"poluare" genetic� prin care se hibridizeaz� popula?ii locale bine adaptate condi?
iilor sta?ionare, cu diverse alte materiale genetice de provenien?� alohton�.
Consecin?ele sunt imprevizibile pe termen lung, dar oricum duc la modificerea
constela?iei genetice a popula?iei ancestrale, bine adaptate condi?iilor locale.
Uniformizarea arborilor care formeaz� p�durile, a dus la sc�derea diversit�?ii
celorlalte grupe de organisme din p�duri, de la insecte la p�s�ri ?i mamifere.
Silvicultorul clasic nu a �n?eles c� �n p�dure trebuie s� r�m�n� ?i arbori �n
putrefac?ie c�zu?i pe sol sau ��n picioare�, cu scorburi etc. pentru a asigura
mediul de via?� al speciilor care tr�iesc �n astfel de medii.

"Silvicultorul, efectu�nd interven?ii nechibzuite, decise fie din necuno?tin?� de

cauz�, fie chiar din nesocotirea flagrant� a legilor naturii, a �ngustat
diversitatea biologic� a p�durilor, peste limitele suportabilit�?ii. Ecosistemele
naturale, pluriene ?i amestecate, de o excep?ional� stabilitate, au fost brutal
distruse �n numele principiilor �domesticirii� p�durii ?i �moderniz�rii�
silviculturii. Astfel, �n urma aplic�rii de t�ieri rase urmate de planta?ii au
rezultat monoculturi sau arborete aproape pure de r�?inoase... f�r� o e?alonare
etajat�, a coroanelor ?i a sistemului de �nr�d�cinare a arborilor. Prin
artificializarea arboretelor... silvicultorul a subminat rezisten?a natural� a
ecosistemelor forestiere... (Giurgiu V., 1995)".

Gestionarea durabil� �nseamn� administrarea ?i utilizarea ecosistemelor, astfel

�nc�t s� nu scad� diversitatea lor biologic�, astfel �nc�t capacitatea lor de
regenerare s� fie men?inut�, iar asigurarea de c�tre ele a func?iilor ecologice ?i
economico-sociale s� se poata men?ine pe termen lung. �ntrebarea este dac� hrapare?
ia omului ?i gestionarea durabil� pot s� �ncap� pe o m�runt� planet� numit� Terra.

Vezi ?i
Ecosistem terestru
P�dure
P�dure de conifere
P�dure de foioase
P�dure mixt�
P�dure tropical�
P�dure de cactu?i
Format:P�duri