Observatoare

Pe tot cuprinsul P�m�ntului exist� observatoare astronomice pentru studierea

Soarelui: �n Statele Unite ale Americii (Kitt Peak, Sacramento Peak, Big Bear), �n
Spania (pe insula canar� La Palma), �n Fran?a (Meudon), �n Cehia (Ondrejov), �n
Ucraina (Crimeea), �n Japonia (Mitaka, Norikura, Toyokawa), �n Australia (Culgoora)
etc. Ele sunt echipate (printre altele) cu instrumente concepute pentru
observarea ?i analizarea luminii Soarelui. Telescoapele destinate studierii
Soarelui au o distan?� focal� foarte mare, put�nd atinge chiar 100 de metri, pentru
a furniza imagini ale Soarelui cu un diametru de zeci de centimetri. Ele sunt
instalate �n interiorul unor turnuri solare care permit captarea luminii Soarelui
la zeci de metri deasupra solului. De fapt, �n apropierea solului, c�ldura solului
provoac� o agita?ie dezordonat� a aerului care bruiaz� imaginile. Un sistem de
oglinzi permite urm�rirea Soarelui pe cer ?i transmiterea �n permanen?� a luminii
acestuia prin telescop.

Cu ajutorul spectroheliografului se ob?in imagini ale Soarelui �ntr-o singur�

culoare. Adeseori, lumina aleas� este cea a unei radia?ii ro?ii de hidrogen.
Coronograful este o lunet� special� care permite acoperirea discului orbitor al
Soarelui. Astfel se poate urm�ri coroana ca ?i �n timpul eclipselor totale de
Soare. Pentru a profita de avantajele acestui instrument el trebuie instalat pe un
munte, acolo unde atmosfera este de obicei foarte curat�. Anumite radiotelescoape ?
i radioheliografe sunt folosite la �nregistrarea undelor radio emise de Soare.
Celelalte raze invizibile ale Soarelui (raze ultraviolete, raze X etc.) sunt
studiate cu ajutorul unor instrumente instalate la bordul unor vehicule spa?iale.

Eclips� de Soare

Soarele �n faza de eclips� (Eclipsa total� din 11 august 1999, fotografiat� �n

Fran?a, de Luc Viatour)
O eclips� de Soare are loc ori de c�te ori Luna trece �ntre Soare ?i P�m�nt,
umbrind o parte a suprafe?ei P�m�ntului. Cea mai recent� eclips� total� de Soare a
avut loc la 20 martie 2015, �n Rom�nia fiind vizibil� ca eclips� par?ial�.

Radia?ia Soarelui
Majoritatea radia?iilor solare se afl� �n spectrul luminii ultraviolete, vizibile ?
i infraro?ii.
Lumina solar� este necesar� la fotosinteza plantelor.
C�ldura, sub form� de radia?ie infraro?ie, creeaz� pe P�m�nt temperatura medie
global� necesar� vie?ii ?i asigur� energia necesar� circula?iei oceanice ?i
atmosferice.
O mare parte din radia?iile nocive ultraviolete este blocat� de stratul de ozon din
atmosfera P�m�ntului. Restul de UV neblocate care ajung p�n� la suprafa?a
P�m�ntului pot provoca arsuri grave de piele, cataracte ?i chiar cancer.
Soarele are culoarea alb-argintie.[6][7] Din cauza fenomenelor optice din atmosfera
P�m�ntului, el pare ro?u-g�lbui.
Forma?iuni solare
Pete solare
Articol principal: Pat� solar�.
Zone �ntunecate de pe suprafa?� ce pot atinge lungimi ?i de 100.000 km. C�mpurile
magnetice puternice din aceste zone inhib� transportul energiei spre suprafa?�,
deci petele solare sunt mai reci dec�t zonele �nvecinate. Petele solare dureaz�
�ntre o or� ?i o lun�. Au temperatura de 4500 �C.

Spicule
Articol principal: Spicule solare.
Coloane de gaz cu aspect de fl�c�ri; se �nal?� p�n� la 10.000 km de la suprafa?�.

Facule
Articol principal: Facul� solar�.
Pete luminoase temporare ce apar pe suprafa?a Soarelui.

Protuberan?e
Articol principal: Protuberan?� solar�.
Arcuri �n form� de fl�c�ri, sus?inute de c�mpul magnetic solar, se ridic� p�n� la
zeci de mii de km. C�nd sunt observate pe fundalul suprafe?ei solare, par
�ntunecate ?i se numesc filamente.

Explozii solare
Eliber�ri explozive de energie care arunc� �n spa?iu nori de particule atomice,
provoc�nd radia?ii de microunde ?i unde radio. Acestea pot provoca pe P�m�nt
interferen?e electrice, afect�nd ecranele TV ?i calculatoarele ?i cre�nd salturi de
tensiune �n re?elele ?i aparatele electrice.

Sistemul Solar