Vitamina E

Autor: Paula Rotaru

Numită şi vitamina fertilităţii, datorită rolului pe care îl are în procesul fertilităţii, vitamina E face
parte dintre substanţele cu o importantă acţiune antioxidantă.Datorită acţiunilor sale ca antioxidant,
vitamina E se recomandă în tratarea a numeroase boli: scăderea imunităţii, lupus eritematos
diseminat, afecţiuni cardiovasculare, Zona Zoster, hemoroizi, ulcer gastric, litiază biliară,
dismenoree, fibrom uterin, astm bronşic, ascită şi altele. Prin acţiunea sa puternic antioxidantă
vitamina E este utilă şi în tratamentul epilepsiei.

Vitamina E reduce considerabil riscul apariţiei cataractei, a unor forme de cancer (gastrointestinal,
pulmonar), asigură protecţia organismului împotriva dioxidului de azot (smogul), a radiaţiilor,
chimioterapicelor şi a fumului de ţigară.
Vitamina E măreşte fecunditatea. Ea intervine în procesul fertilităţii, stimulând la bărbaţi formarea
spermatozoizilorşi asigurând buna desfăşurarea a sarcinii la femei.
Aportul corespunzător de vitamina E scade de patru ori riscul apariţiei bolii Parkinson. La bolnavii
deja afectaţi de această maladie, aportul alimentar crescut de vitamina E încetineşte procesul de
degradare a neuronilor şi evoluţia bolii.

Deficitul de vitamina E determină anemie hemolitică (datorită fragilităţii crescute a eritrocitelor şi

scăderii duratei de viaţă a acestora), afecţiuni neurologice cu evoluţie lent progresivă, caracterizate
prin ataxie, areflexie, pierderea sensibilităţii proprioceptive şi vibratorii (neuropatii motorii şi
senzoriale reversibile), distrofii musculare, creşterea cantităţii de colesterol în ser şi în muşchi,
precum şi instalarea aterosclerozei.
Carenţa de vitamina E se întâlneşte mai des la bătrâni şi la malnutriţi cu diferite boli cronice,
sindromul ameliorându-se la tratamentul parenteral cu vitamina E.
Carenţele de vitamina E pot apărea în caz de afecţiuni hepatice, renale, anumite tipuri de cancer etc
şi se manifestă prin: anemie, acne, greaţă, afecţiuni cardiovasculare, hepatice şi gastrointestinale,
diaree, impotenţă sexuală, leziuni ale aparatului genital feminin şi masculine, oboseală musculară şi
scăderea masei musculare, mers instabil, pierderea reflexelor.

Excesul de vitamina E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), putând conduce la
oligospermie, azoospermie în cazul bărbaţilor, iar la femei involuţie ovariană şi tulburări ale ciclului
menstrual. De asemenea, administrarea excesivă de vitamina E scade absorbţia de vitamina K şi
creşte astfel riscul producerii de hemoragii.
Necesarul zilnic de vitamina E este direct proporţional cu vârsta şi cantitatea de acizi
polinesaturaţi din alimentele consumate, putând fi asigurat în general de o dietă echilibrată. Bătrânii,
femeile însărcinate şi cele care alăpteaza au nevoie de un aport suplimentar de vitamina E.

Nou-născuţilor trebuie să li se administreze tocoferol până la apariţia propriei flore intestinale,

deoarece laptele matern este sărac în această vitamină.
Doza recomandată zilnică pentru femei este de 8-10 mg pe zi şi 11-12 mg în perioada de alăptare
iar pentru bărbaţi este de 10 mg pe zi

Cele mai bogate surse naturale de vitamina E se pot găsi în: germeni de grâu, uleiuri vegetale şi
margarină, avocado, produse din cereale integrale, gălbenuş de ou, fructe cu coaja lemnoasă (nuci,
arahide, alune, migdale), ficat, unt de arahide.