>- cererea crescanda de educatie;

,.. exigentele care stau in fata procesului de invatamant;

,.. problematica tot mai cornplexa a procesului de predare si invatare;
,.. acumularile din stiintele educatiei;
,.. cresterea rolului stiintelor si acumularile inregistrate in domeniile stiintifics
» necesitatea de a apropia activitatea instructiv-educativa de cea de cerce,
tare stiintifica s.a.;
>"' necesitatea apropierii practicii scolare, a predarii, de procesul invaµrii s.a.
Una din directiile de baza ale perfectionarii metodologiei didactice o consti.
tuie accentuarea caracterului euristic, de activism si de creativitate al metodelor de
instruire si educare. Alte directii de modemizare si perfectionare a metodologiei
didactice ar putea fi urmatoarele:

V/1.4.1. Asigurarea caraeterului dinamic §i deschis al

metodologiei didaetice reprezinta o directie de perfectionare care subliniaza
necesitatea depa- sirii ideilor empirismului clasic, bazat pe psihologia asociationista,
care sustinea ca actul cunoasterii, independent de metoda de predare, este reductibil
la o sirnpla inregistrare prin simturi, la ,,lectura perceptiva a lucrurilor", la o colectare
de imagini despre obiecte (elevul fiind considerat receptor pasiv), la asocierea
imaginilor cu substitutele lor verbale si la evocarea, la reproducerea lor la cererea
profesorului. Cu alte cuvinte, ideile empirismului clasic s-au reflectat in procesul didactic
in practici educationale legate de imitatie, de exercitiul natural, de comunicarea
cunostintelor prin textul scris si pe cale orala,
Didactica traditionala considera ca procesul de predare-invatare se desfasoara
in conforrnitate cu urmatoarea ierarhie a obiectivelor educationale: cunostinte -
priceperi si obisnuinte - atitudini si capacitati intelectuale. Astazi, aceasta ierarhie
este din ce in ce mai contestata. Achizitiile din stiintele educatiei au demonstrat
importanta sintezelor, a atitudinilor si capacitatilor intelectuale, ceea ce conduce la
inversarea ierarhiei obiectivelor educationale: atitudini si capacitati intelectuale -
priceperi $i obisnuinte - cunostinte.
Schirnbarile inregistrate in Invatamant, mai ales in ultimele decenii, au fast
legate de cele mai multe ori de elaborarea unor noi metode de predare si invatare.
Pedagogii P. Janet, L.S. Vigotski, P.l. Galperin, J. Piaget s.a. considera ca la baza
insusirii cunostintelor se afla actiunea in dubla ei ipostaza, de actiune externa,
obiectuala si actiune mintala. Pe baza rezultatelor cercetarilor din domeniul psiho-
genezei cunostintelor si al stiintelor educatiei in general, s-a conturat o nous
didactica, o didactics a metodelor active, pentru care elevul nu mai este un simplu
receptor de informatii, ci un subiect al cunoasterii si actiunii, al propriei formari
(I. Radu, M. Ionescu, 1987, M. Ionescu, I. Radu (coord.), 2001, M. Ionescu, 2006,
V. Chi$, 2005).
in functie de noile exigente ale societatii si ale invatamantului, de achizitiile
inregistrate in stiintele despre invatare, de progresele teoriei si practicii instructiei
si educatiei, fiecare metoda didactics a suferit modificari. Metodologia didactics a
avut in permanenta caracter dinamic si a ramas deschisa cercetarii si experimentarii

230