Electrotehnică

Conf. dr. ing. ec. Adina RĂCĂŞAN

http://users.utcluj.ro/~adina/
Facultatea de Inginerie Electrică / Departamentul de Electrotehnică şi Măsurări
Tel.: 0264 401 468, Email: Adina.Racasan@et.utcluj.ro
1 /27 Curs 1 Electrotehnică
 Disciplina Electrotehnică:

 analizează fenomenele electrice, magnetice și

electromagnetice folosind caracterizările lor cantitative, și
implicit modelarea matematică a acestor fenomene, în
vederea aplicațiilor lor tehnice.

 cuprinde două mari părți:

 Teoria câmpului electromagnetic;

 Teoria circuitelor electrice.

2 /27 Curs 1 Electrotehnică

 Teoria câmpului electromagnetic:

 analizează fenomenele electromagnetice, în regimuri staționare

sau variabile, acordând o atenție deosebită repartiției spațiale a
acestor fenomene.

 conceptul principal al acestei teorii este câmpul

electromagnetic, caracterizat de vectori variabili în spațiu și
eventual în timp, deci de funcții vectoriale de mai multe variabile
scalare.

 fenomenele electromagnetice sunt descrise în această teorie

prin intermediul unor sisteme de ecuații integrale, diferențiale
sau integro-diferențiale care se referă la componentele
câmpurilor vectoriale.

3 /27 Curs 1 Electrotehnică

 Teoria circuitelor electrice:

 în anumite situații simplificatoare, sistemele fizice

electromagnetice pot fi caracterizate printr-un număr finit de
mărimi scalare variabile sau constante în timp.

 teoria asociată acestor sisteme, numite circuite electrice, se

bazează pe ecuații diferențiale ordinare sau chiar algebrice,
deci este mult mai simplă. Din acest motiv este foarte des
folosită în partea practică.

4 /27 Curs 1 Electrotehnică

 FIȘA DISCIPLINEI = ELECTROTEHNICĂ =

Cursul 1
Introducere în teoria câmpului electromagnetic.
Legi specifice câmpului electrostatic
Cursul 2
Capacitatea electrică, metode de calcul.
Energii și forțe în câmp electostatic
TEORIA Cursul 3
Legi specifice regimului electrocinetic.
CÂMPULUI Calculul rezistenței.
Conexiunile rezistoarelor
ELECTROMAGNETIC Cursul 4
Legi specifice câmpului magnetic
Cursul 5
Inductivități, metode de calcul.
Energii și forțe în câmp magnetic
Cursul 6
Legea circuitului magnetic.
Legea inductiei electromagnetice

5 /27 Curs 1 Electrotehnică

 FIȘA DISCIPLINEI = ELECTROTEHNICĂ =

Cursul 7
Introducere în teoria circuitelor electrice liniare.
Circuite în regim armonic.
Metode de reprezentare (analitică, geometrică)
Cursul 8
Puteri în regim armonic.
Impedanțe echivalente cu și fără cuplaj
TEORIA Cursul 9
Metode de rezolvare a circuitelor electrice în regim
CIRCUITELOR armonic I
Cursul 10
Metode de rezolvare a circuitelor electrice în regim
ELECTRICE
armonic II
Cursul 11
Rezonanța în circuite electrice (serie, paralel, mixt)
Cursul 12
Teoria cuadripolului electric
Cursul 13
Studiul circuitelor electrice liniare în regim tranzitoriu I
Cursul 14
Studiul circuitelor electrice liniare în regim tranzitoriu II
Circuite liniare în regim nesinusoidal.
6 /27 Curs 1 Electrotehnică
 1. Introducere în teoria câmpului electromagnetic

2. Legi specifice câmpului electrostatic

7 /27 Curs 1 Electrotehnică

 1. Introducere în teoria câmpului

electromagnetic

8 /27 Curs 1 Electrotehnică

 Fenomenele întâlnite în Teoria câmpului electromagnetic se
pot clasifica în:

 fenomene electrice;
 fenomene magnetice;
 fenomene galvanice,
corespunzător stărilor de electrizare, magnetizare, respectiv
electrocinetică a corpurilor;

 fenomene electromagnetice.

9 /27 Curs 1 Electrotehnică

 Starea de electrizare.Sarcina electrică.Intensitatea câmpului electric

Starea de electrizare, deci încărcarea unui corp cu electricitate se

poate obține:

 prin frecare;
 prin încălzire;
 prin efecte chimice;
 prin deformarea
unor cristale;

 prin iradiere cu raze

X sau ultraviolete.

10 /27 Curs 1 Electrotehnică

 Starea de electrizare. Sarcina electrică

Experiment

- presupunem că avem o bobiță de soc și o

baghetă de sticlă,
- frecăm bagheta de un material (mătase) și
astfel aceasta se încarcă cu sarcini electrice.
- apropiem bagheta de bobița de soc și observăm
că bobița este atrasă de baghetă, adică se crează
mișcarea bobiței de soc starea de electrizare.

Starea de electrizare = starea în care, în vecinătatea corpurilor

încărcate electric, apar forțe și momente asupra corpurilor învecinate.

Mărimea fizică prin care se caracterizează starea de electrizare se

numește sarcină electrică. Aceasta este o mărime scalară, primitivă,
cu proprietăți ireductibile la alte mărimi.

11 /27 Curs 1 Electrotehnică

 Obs.
1. sarcina electrică:
o poate fi pozitivă sau negativă;
o notație: q;
o unitate de măsură: Coulomb, [C] ;
2. materialul poate fi:
o conductor – permite trecerea sarcinilor electrice;
o izolator – nu permite trecerea sarcinilor electrice, se mai
numesc dielectrici;
o semiconductor.

Sarcina electrică poate fi punctiformă sau distribuită:

a) sarcini electrice punctiforme:

n
q   qn
k 1

12 /27 Curs 1 Electrotehnică

 b) corpuri încărcate cu sarcină distribuită în întreg volumul
densitate de sarcină volumică:

q dq  C  dq  V dV
V  lim  ,  3 q   V dV
V  0 V dV  m  V
Obs: densitatea volumică de sarcină se întâlnește în materialelor izolante (dielectrici).
c) dacă sarcina este repartizată pe suprafața unui conductor sau a unui
izolant se definește densitate de sarcină superficială:

S  lim
q dq  C 
 , 2 q    S dA
A0 A dA  m  A
Obs: densitatea de suprafață a sarcinii prezintă importanță în special pentru conductori.
d) dacă sarcina este repartizată pe conductoare filiforme se definește
densitatea de sarcină lineică:

 l  lim
q dq
 ,
C  q    S dl
l  0  l dl m
  l
13 /27 Curs 1 Electrotehnică
 Intensitatea câmpului electric
Zona din spațiu în care se manifestă forțe și cupluri datorită stării de
electrizare a unui corp (forțe/cupluri de natură electrică) se numește
zonă în care există câmp electric. Câmpul electric este caracterizat de
vectorul intensitate a câmpului electric, .
Câmpul electric îl testăm prin intermediul unui corp de probă foarte mic
dimensional (punctiform), o sarcină de valoare q0, constantă în timp.
Dacă într-un punct P din spațiu avem un corp de
probă q0 și asupra lui acționează o forță , prin
definiție: def F Obs: nu este o metodă de calcul
E  a lui , ci este o definiție.
q0

N 
def V 
E     E SI   
C  m 
Prin definiție numim intensitatea câmpului electric, într-un punct P din
vecinătatea unui corp încărcat cu sarcină electrică, raportul dintre forța
care acționează asupra corpului de probă pus în punctul P și valoarea q0
a sarcinii corpului de probă.
14 /27 Curs 1 Electrotehnică
 Spectrul câmpului electric
Sarcina electrică produce un câmp electric.

Spectrul câmpului electric reprezintă

totalitatea liniilor de câmp electric.

Linia de câmp reprezintă traiectoria pe care o urmează un corp de

probă lăsat liber în câmp.
Obs.
o 2 linii de câmp nu se intersectează niciodată;
o vectorul este tangent, în orice punct, la linia de câmp;
o valoarea intensității câmpului electric scade de la sursă spre capăt.
15 /27 Curs 1 Electrotehnică
 Tensiunea electrică. Potențialul electric

Presupunem că avem un corp de probă q0 într-o zonă în care există

câmp electric.
 asupra corpului de
def F (1)
probă q0 acționează E 
o forță: q0
?!?!?! Ce s-ar întâmpla dacă ne-am
propune să deplasăm corpului de
probă q0 între punctele A și B ?! ?!
 a deplasa sarcina înseamnă a
efectua un lucru mecanic;
 pentru o porțiune mică: dL  F  ds că lucrul mecanic total:
B B B
(1) q0 = ct
LAB   F  ds LAB   q0  E  ds LAB  q0  E  ds
A A A
B
LAB LAB
Raportul s.n. tensiune electrică: U AB    E  ds
q0 q0 A

16 /27 Curs 1 Electrotehnică

 Prin definiție, numim tensiune electrică între 2 puncte
B
din câmp raportul dintre lucrul mecanic necesar
efectuării deplasării corpului de probă pe o U AB   E  ds
traiectorie, între cele 2 puncte (A și B) și sarcina A
corpului de probă.
Potențialul electric  fie P0 un punct de referință.
Prin definiție, numim potențialul punctului A, VA, P0
tensiunea punctului curent în raport cu punctul de
referință ales.
VA   E  ds
A

P0 B
U AB   E  ds   E  ds V
A P0
A  V AB

P0

 potențialul punctului P0 este zero, deoarece:  E  ds  0

P0

17 /27 Curs 1 Electrotehnică

 Spectrul câmpului electric. Suprafețe echipotențiale
Locul geometric al punctelor care au acelaşi potenţial se numește
suprafaţă echipotenţială. Liniile de câmp electric şi implicit intensităţile
câmpului electric sunt perpendiculare pe suprafaţa echipotenţială. În
electrostatică suprafeţele metalice sunt suprafeţe echipotenţiale.

Pentru o sarcină punctiformă suprafeţele

echipotenţiale sunt sfere concentrice cu
centrul pe sarcina electrică.
18 /27 Curs 1 Electrotehnică
 2. Legi specifice câmpului
electrostatic

19 /27 Curs 1 Electrotehnică

 1) Legea polarizaţiei temporare (LPT)

componentă permanentă, Pp , independentă de valoarea E ;

Polarizaţia
componentă temporară, Pt , dependentă de valoarea E .

P =Pp  Pt
Enunţ

în orice moment și în orice punct în dielectric, polarizaţia

temporară Pt este funcţie de intensitatea câmpului electric E :

Pt = f (E )
– în dielectrici izotropi, liniari şi fără polarizaţie permanentă:

Pt =ε 0 e E
unde:
o e - susceptivitatea electrică;
o E - intensitatea câmpului electric [V/m];
1
o ε0 - permitivitatea absolută a vidului, ε0  9
[F / m ]
4  9  10
20 /27 Curs 1 Electrotehnică
 2) Legea dependenţei dintre D , E şi P în câmp electric

Enunţ
D=ε 0 E +P
suma vectorială dintre polarizaţia P şi intensitatea câmpului
electric E , multiplicată cu permitivitatea vidului Ɛ0 este egală
în orice moment şi în orice punct cu inducţia electrică D .

Obs.
o în medii dielectrice izotrope vectorii D , E şi P sunt coliniari

o în medii dielectrice anizotrope vectorii D , E şi P nu sunt coliniari

o D - inducția electrică [C/m2];

o P - polarizația electrică [C/m2].
21 /27 Curs 1 Electrotehnică
 3) Legea fluxului electric

 Forma generală (globală) a legii fluxului electric:

 = 
 D  dA = q (1)


Enunţ
fluxul inducţiei electrice D , pe orice suprafaţă închisă Σ,
este egal cu cantitatea de sarcină q conţinută în interiorul
suprafeţei Σ.

Obs.
o această lege poate fi aplicată în orice mediu;
o legea fluxului electric este utilă, în special, în determinarea inducţiei
electrice D; suprafaţa de integrare, Σ, se alege convenabil pentru a putea
efectua uşor produsul scalar D  dA . Se poate astfel determina modulul
inducţiei electrice D; vectorul D se determină pe baza simetriei câmpului.
22 /27 Curs 1 Electrotehnică
  Forma locală a legii fluxului electric:
● se deduce din forma globală;
● dacă sarcina q se distribuie volumetric cu densitatea ρV:

q = V ρV dV (2)

● introducem (2) în (1):


 D dA =  ρ dV

V V
(3)

 ● se aplică transformata Gauss-Ostrogradski şi rezultă:


 D dA = V div D dV (4)


● introducem (4) în (3):

 div D dV =  ρ dV

V V V

23 /27 Curs 1 Electrotehnică

 forma locală a legii: div D = ρV
Enunţ
În fiecare punct din câmp divergența inducţiei electrice
instantanee este egală cu densitatea de volum a sarcinii
instantanee.

● dacă sarcina q se distribuie superficial (nu volumetric) cu densitatea

ρS, atunci forma locală a legii devine:

respectiv,
div SD=ρS
● dacă sarcina q se distribuie lineic, cu densitatea ρl, atunci forma
locală a legii devine:
div l D=ρl
Dx Dy Dz
 Recapitulare matematică: div D=  
x y z
• unde Dx, Dy, Dz – componentele după cele trei direcţii ale lui D :
D= Dx i  Dy j  Dz k
24 /27 Curs 1 Electrotehnică
 Consecință
Conservarea componentei normale a inducţiei
electrice la suprafaţa de separaţie dintre 2 medii:

Dacă S este o suprafaţă suficient de netedă ce separă domeniile 1 și 2

în care dielectricii sunt izotropi iar D1 și D2 sunt funcţii continue de
punct, iar densitatea ρS = 0 pe suprafaţa S, din anularea divergenței
superficiale, div SD=0 , rezultă:

n12 D2 -D1  =0

D1n = D2n
pe suprafeţe neîncărcate electric se conservă componenta normală a
inducţiei electrice.
25 /27 Curs 1 Electrotehnică
  dacă ρS ≠ 0

D2n  D1n  S

în câmp electric staţionar

Teorema fundamentală a electrostaticii

 E ds =0  rot E=0


E = - V
26 /27 Curs 1 Electrotehnică
 Sfârșit
(Numai un pas până
la Final!!)


27 /27 Curs 1 Electrotehnică