SNOAVE SAU POVESTI POPUTARE

(187e)
 CUPRINS
SNOAVE SAU pOVEgTr POPULARE (ls7e)
LUpUL pAncAres ......................... s
BOTANGTUL $rSNOVOSUL .........10
IEFTTN $r SCUMP ........14
vuLpEA FrRoscoAsA.............. ......................17
BUCATELE AFUMATE................. ....................20
DESCOPERIREA HOTIEI CU PAIELE .........,25
 ruPur pAncALAB

Era iarni. Plmintul se acoperise de

zipadd. Se zicea ci ninsoarea ce cizuse era
de patru palme domnegti. Era una din iernele
cele mai grele. Lupul, fl[mind, iegise din
pldure qi linea poteca. MergAnd pe cirare,
se intilnegte cu un asin. Vederea pradei sale
atAt ii alilase pofta de mAncare, incit ii lisa
gura ap6; mai cu seami ci nu-i $tia de rost de
vro trei zile.
- Stai si te mlninc, blestematule, c[ iacl
sunt lihnit de foame.
- Ce mai treabi; parcl altceva mai bun
n-ai de fbcut, rlspunse asinul. C[ a si m[
mininci, gtiu; egti bun de una ca aceasta. Dar[
ce a si alegi din mine, un biet dobitoc slab,
prlpidit de boall gi osteneall? Deocamdatl
ifi vei momi a foame, dari pe miine?
- Bun e Dumnezeu. Daca miine nu voi da
peste vreun vAnat, gisesc eu poimiine, qi de
foame nu m[ lasl el si mor.
- Aga este. insi nu este mai bine si ai in
toate zilele cu ce si-!i impli birdihanul, gi
tu
fdri si muncesti?
- Ba da, se grlbi lupul a rispunde; insi eu
nu Etiu alt meqtegug decit pe acela ce l-am
invllat.
- Eu cunosc un altul. $i daca vei binevoi,
n-ai decit si mi asculli qi te incredinlez cit
vei sclpa de lipsa gi de foame. Aq fi voit si mi
folosesc eu de ceea ce am si-!i spui; dari eu
nu qtiu de ce toate dobitoacele rid de mine. $i
daca urechile imi sunt lungi, alte animale au
coade lungi, boturi lungi, coarne, gi cu toate
astea ele nu sunt aga de rds ca mine.
- Ia lasi astea gi d[ mai iute de spune, ci
n-am timp de pierdut.
- Asculti. Pdrcilabul din satul nostru a
murit; to{i sitenii arvoi sl fie pArcilabi, gi din
aceasta tot satul este invrejbit. Mai bucuros ar
alege pe un striin decdt pe unul din ei. $i, ca
si-gi implineasci dorinfa, mi trimise pe mine
si aduc pe oricine voi intdlni. Dumnezeu mi
te scoase in cale gi eu te poviluiesc si nu mai
intirzii gi s[ vii cu mine.
6
 - $i ce bine poate si-mi aduci aceasta?
intrebi lupul; tu imi ziseqi ci voi scipa de
neajunsul foamei.
- Tocmai aceasti. PArc[labul, dupi cum
se qtie, este capul satului. Oifele, mieluqeii,
giinile, purceii, tofi sunt subt ascultarea lui.
Pe fiecare zivei putea alege cite una pentru
prAnzul d-tale, fiindci pircilabul nu este el
aga degeaba pircilab.
- Daca este aqa, te ascult, aidi si mergem.
 $i pornire amAndoi spre sat; asinul
inainte gi lupul dupi dinsul; asinul se tot uita
inapoi gi lirgea pasul; lupul, plin de bucurie,
cu malele chioriinde qi mindru, il linea de
scurt Ei mergea aproape de mlgar, spre a nu-i
sclpa din ghiare un aqa chilipir.
Abia ajunseri la marginea satului gi asinul
o rupse d-a fugur lupul dupi el. Jlranii,
vdzdnd ci intri lupul in sat, sirirl cu mic
cu mare, cu ciomege, cu topoare, cu bulgiri,
diduri chiote, il lovir[ gi luari pe lup in
goani cu cdinii.
CAt p-aci s[-i rimAie pielea p-acolo; de
chiu, de vai, scdpi de moarte, dari huiduit,
lovit gi cotonogit.
Nici nu prinse de veste cind ajunse in
pidure peste nimefi gi troiene, ostenit, de era
si crape fierea in el. Aci cugeti el ci trebuie
s[ se odihneasci pu{in.
Tocmai p-atunci un cilugir, care se
intorcea la schitul unde era inchinat, trecea
prin pidure gi, vitzdnd lupul flimdnd,
alergind cu limba scoasl de un cot, de fricl,
8
r

lui rasa in cap, se fbcu ghem gi se culcl pe

zirpad6.
Lupul crezu a fi gisit cel mai nemerit loc
de odihni, punindu-se pe aceasti buturugl
pArlitL dupi cum o credea el c[ este, gi incepu
a-gi imputa zicind:
- Moqii mei pircilabi n-au fost, tati-meu,
asemenea n-a fost pArcilab, cine mi puse pe
mine a crede ci eu ag fi bun de o asemenea
slujbn? Rimisei gi nemincat! Crap de foame
gi de osteneali. N-are cine mi lua de coadi, gi
si m[ invArteasci gisi mi invirteasci, pinl
mi-o rupe gi coada; incai si mi aleg cu atit.
Cilugirul n-agtept[ si maizicl.inci o dati
lupul ceea ce credea el ci-gi spune numai lui
insuqi gi ftcu tocmai precum se temea lupul
ci nu a si se giseascl nimeni cine si-i faci gi
lst neajuns.