STUDII ŞI REALIZĂRI ÎN DOMENIUL PROCESULUI DE AMESTECARE A

PRODUSELOR GRANULARE ŞI FIBROASE

Ing. FLORIN LUCIAN MANOLESCU – doctorand la Facultatea de Inginerie Mecanică şi

Mecatronică, Universitatea Politehnică Bucureşti

ABSTRACT
The mixing of the solid particles to the fiber is less studied. The achievements in this field are also fewer.
However, in our country are noted several accomplishments that are included in this study. The mixing process has
some definite rules and probability theory applies in this case. The machines have special constructions and often are
original design.

INTRODUCERE
Amestecarea este una dintre operaţiile cele mai întâlnite în majoritatea industriilor de proces.
Termenul de “amestecare” este aplicat acelor procese care conduc la :
- reducerea gradului de uniformitate ;
- reducerea gradientului de propietate ( concentraţie, temperatură, vâscozitate,
densitate etc. )
Amestecarea se realizează prin trecerea materialulului dintr-o zonă în alta.
Procesul poate fi utilizat ca :
- proces independent în vederea obţinerii unui produs finit cât mai omogen ;
- proces auxiliar pentru intensificarea altor procese fizice, fizico- chimice, chimice sau
biochimice.
Amestecarea serveşte la :
- intensificarea transferului de căldură şi/sau de masă în diverse procese ( încălzire, răcire,
dizolvare, cristalizare, extracţie, absorbţie, uscare etc.) ;
- accelerarea reacţiilor chimice şi biochimice.
Definim următorii termeni :
- agitare – amestecarea între fluide sau între lichide şi solide, când amestecul are vâscozitate
mică sau medie ;
- malaxare – amestecarea lichidelor cu solide, când amestecul obţinut are consistenţă mare
(paste, aluaturi etc. ) ;
- omogenizare – reducerea dimensiunilor particulelor fazei disperse în procesul de obţinere a
emulsiilor ;
- amestecarea – în sens restrâns – pentru amestecarea solidelor granulare sau pulverulente.
Astfel că utilajele poartă denumirea de agitatoare, malaxoare, omogenizatoare,
amestecătoare.

1
 Amestecarea particulelor solide (sub formă granulară sau pulverulentă) este deosebit de
complexă, depinzând de :
- proprietăţile particulelor (densitate, mărime, distribuţie granulometrică, formă, proprietăţi
superficiale) ;
- diferenţe existente între proprietăţile particulelor componenţilor implicaţi în amestecare
[1].
În procesele tehnologice din industria alimentara se impune ca produsele folosite să fie
mărunţite. ărunţirea poate avea loc şi ca operaţie în vederea obţinerii unui amestec.Mărunţirea este
operaţia de reducere a dimensiunilor geometrice a particulelor prin distrugerea integritatii lor fizice,
ca urmare a acţiunii mecanice asupra materialului [2].
În funcţie de forma finala a particulelor procesul de maruntire are urmatoarele denumiri :
- marunţire propriu-zisă, când particulele finale au o forma determinată, în care intra
procesele ca : sfărmare, concasare, spargere, măcinare, dezintegrare;
- taiere si tocare.
Mărunţirea materialelor se realizează prin :
- concasare, măcinare, tăiere, dezintegrare – pentru solide;
- pulverizare, emulsionare – pentru lichide;
- dispersare – pentru gaze.
Mărunţirea se aplică pentru :
a) accelerarea unor operaţii fizice (dizolvări, uscări) sau a unor operaţii chimice si de
transfer de căldură sau de substanţă;
b) obţinerea unor constituenţi dintr-un agregat, de exemplu separarea endospermului
cerealelor de inveliş, decorticarea care ulterior sunt separaţi prin sortare;
c) asigurarea unei amestecari mai bune a unor produse cu altele;
d) facilitarea comercializarii produselor.

EXPRIMAREA EFICACITĂŢII AMESTECĂRII

Un mod de exprimare a eficacităţii amestecării este dat de metoda Dukes. Această metodă
foloseşte modelul Dukes al aglomeratelor distribuite întâmplător care formează amestecul (aplicabil
pentru amestecurile solide) [3, 4, 5, 6].
Gradul de amestecare se simbolizează cu I a .
Gradul de amestecare este dat de formula :
 ta2
Ia  , (1)
 t2
unde  ta2 este varianta teoretică pentru aglomerate:
C  (1  CMA )
 ta2  MA , (2)
N ap
în care C MA - fracţia de aglomerate din amestecul ideal ;
N ap - numărul aglomeratelor ;
 t2 - varianta teoretică pentru particule .

C MA (1  C MA )
 t2  , (3)
Nt

unde N t este numărul de particule din cele N ap aglomerate:

2
 N t  N a  N ap , (4)

unde N a este numărul de particule din aglomerat.

Deci I a  N a  mărimea echivalentă a aglomeratului.
Gradul de omogenizare 0 este principalul indice de determinare a calităţii procesului de
amestecare şi se determină cu relaţia (5) [7]:

 x  xe  / n  1
2
100
0 =
t
(5)
xt

unde:
- xt, xe reprezintă participarea teoretică, respectiv experimentală, în amestec a componentului
cu participare minimă;
- n – numărul probelor luate (n  10) .
Pentru particule fibroase respectiv gradul de omogenizare trebuie să fie între 84-85 %.
Principiul metodei de amestecare a particulelor fibroase constă în analiza simultană din punct de
vedere fizic şi chimic a probelor de nutreţ, corelată cu semnificaţia nutriţională a fiecărui indicator
determinat.
Pentru fiecare indicator se admite un coeficient de variaţie cva.
Indicele de omogenizare, are relaţia [8]:

1
1 cve
Joc=
nt
c
nt
, (6)
vo

unde nt = numărul de indicatori analizaţi.

Coeficientul de variaţie determinat experimental:


Cve=100 . (7)
xi

Unde xi  valoarea medie rezultată din cele „n” probe a participării componentului analizat;
 =abaterea medie pătratică.
Numărul minim de indicatori după care variaţia indicelui de omogenizare încetează este de
cinci. O abatere de 10% faţă de valoarea unitară a acestui indice se consideră o abatere admisibilă şi
deci un grad de omogenitate corespunzător.
Abaterile peste 20% ale acestui indice indică existenţa unor amestecuri furajere neomogene.
Regimul cinematic al amestecătoarelor se caracterizează prin indicele:
r  2
k , (8)
g
unde:
r – raza rotorului.

3
 În cazul când k 1 avem de a face cu amestecătoare cu mers liniştit (lente) iar când k  1 este
vorba de amestecătoare rapide.
Amestecătoarele se pot clasifica şi în funcţie de modul de acţiune.
Amestecătoarele cu acţiune continuă respectiv flux continuu sunt amestecătoarele din
componenţa bucătăriilor furajere iar cele cu acţiune periodică sunt amestecătoarele unde se produc
şarje.
La amestecătoarele lente orizontale cu bandă elicoidală cu funcţionare în şarje puterea
necesară se determină în funcţie de masa şarjei.

Fig. 1. Variaţia puterii funcţie de mărimea şarjei [9].

În figura1 este reprezentată variaţia puterii necesare la amestecătoare cu rotor cu benzi

elicoidale funcţie de masa şarjei.

REALIZĂRI ÎN DOMENIUL AMESTECĂRII PRODUSELOR GRANULARE ŞI

FIBROASE
Distribuitor de materiale granulare sau pulverulente
Invenţia se referă la un distribuitor mecanic, de materiale granulare sau pulverulente, utilizat
la distribuţia seminţelor sau îngrăşămintelor chimice, granulare sau pulverulente, şi constituie o
perfecţionare a invenţiei RO 104621 [10]. Soluţia tehnică prevede un ax de secţiune circulară, pe
care rotorul se fixează cu o siguranţă elastică, deplasarea axială a rotorului fiind efectuată cu
ajutorul unei bucşe de reglare, filetată la interior, prevăzută cu un guler teşit, care permite
vizualizarea valorii reglate pe o plăcuţă ce face corp comun cu camera de distribuţie.
Distribuitorul de materiale granulare sau pulverulente, conform invenţiei ce se
perfecţionează, are în componenţă un dozator prevăzut cu mai multe palete dispuse elicoidal.
Rotorul este montat liber pe un ax pătrat rezemat la extremitate pe un rulment. Reglarea debitului de
material se face cu ajutorul unei bucşe de reglare, în care se înşurubează extremitatea filetată a
rotorului doxator. Vizualizarea debitului reglat se face în raport cu o scală, marcată pe bucşa de
reglare prin nişte ferestre practicate în aceasta, prin care se vede capătul axului rotorului dozator.
Acest distribuitor prezintă dezavantajul că, în conditiile unor reglaje identice, nu asigură
aceeaşi normă de administrare la toate secţiile unei semănători, datorită numeroaselor toleranţe de
execuţie ale elementelor componente ale acestuaia, care influenţează asupra debitului. Un alt
4
dezavantaj costă în aceea că, în procesul de reglare, fară rotirea sa, acesta va tasa materialul din
camera de alimentare, întâmpinând o rezistenţă apreciabilă şi determinând un proces de reglare
greoi şi imprecis. La cele de mai sus, se adaugă şi dezavantajul că având norma de lucru marcată pe
bucşa de reglare, citirea acesteia se face greoi, datorită spaţiului restrâns în care este făcut marcajul.

Fig.1.Distribuitor de materii granulare sau pulverulente

Preamestecător pentru bumbac şi fibre tip bumbac

Invenţia se referă la un preamestecător pentru bumbac, destinat să asigure alimentarea

liniilor de bataj, din filaturi, în care valţul egalizator şi valţul curăţitor se deplasează, pe verticală,
cu ajutorul unor lagăre care pot culisa în nişte ghidaje, fiind împinse, de jos în sus, de un şurub si
este prevăzut cu un grătar care constituie un punct suplimentar de lovire şi este situat sub valţul
debitor [11].
Batajul este o operaţie pregătitoare în filarea bumbacului, în care fibrele sunt desfăcute
mecanic, curăţate şi transformate într-o pătură pentru alimentarea cardei [12].
Carda este un utilaj folosit în industria textilelor.
Sunt cunoscute mai multe tipuri de preamestecătoare pentru bumbac şi fibre tip bumbac, care
sunt prevăzute cu un singur grătar reglabil, plasat sub valţul detaşor, ceea ce nu permite o desfibrare
şi curăţire corespunzătoare.
De asemenea, soluţiile constructive cunoscute sunt echipate cu o pereche de valţuri
egalizator – curăţitor, montate într-un montaj comun, ceea ce nu permite o deplasare relativă,
independentă, a unuia faţă de celălalt.
Aceste soluţii constructive prezintă dezavantajul unor producţii mici şi al unei desprăfuiri
ineficiente.
Problema, pe care o rezolvă invenţia, constă în stabilirea elementelor constructive, pentru
realizarea unui utilaj de mare productivitate, care să realizeze o mai bună curăţire şi desfibrare a
materialului prelucrat.
Preamestecătorul, conform invenţiei, elimină dezavantajele menţionate mai sus, prin aceea că
valţul egalizator şi valţul curăţitor se deplasează, pe verticală, cu ajutorul unor lagăre care pot culisa
în nişte ghidaje, fiind împinse, de jos în sus, de un şurub şi este prevăzut cu un grătar, care
constituie un punct suplimentar de lovire şi este situat sub valţul debitor.
Invenţia prezintă următoarele avantaje:
 permite o desfibrare şi o desprăfuire mult mai bună, comparativ cu utilajele similare;
5
 permite sporirea cantităţii de material vehiculat.
În figura nr, 2 se prezintă un astfel de utilaj de preamestecare pentru bumbac şi fibre de
bumbac.

Fig.2. Preamestecător pentru bumbac şi fibre tip bumbac

Amestecător orizontal de solide cu benzi elicoidale

La acest amestecător capacitatea de amestecare este de 1:10.000 iar timpul de până la 30 de
minute. Amestecătorul este dotat cu două înfăşurări elicoidale în sensuri diferite care se rotesc la
viteze moderate.
Utilajul este folosit la loturi de produse ce au morfologie şi densitate asemănătoare.
Volumul de amestec este de la 100 la 50.000 de litri.
Loturile de maestecare pot fi de volume mari iar puterea consumată de utilaj este minimă [13].
Execuţia acestui amestecător precum şi a celuilalt sunt în conformitate cu Directiva Europeană
numărul 2006/42/CE privind securitatea utilajelor [14].

Fig. 2.13. Amestecător de solide cu benzi elicoidale [14]

6
 CONCLUZII
Aspectele prezentate relevă faptul că domeniul amestecării particulelor solide şi fibroase
reprezintă un capitol interesant ce necesită o atentă cercetare. Invenţiile prezentate şi tipurile de
utilaje existente pot fi baza unor cercetări ce pot conduce la realizări în această arie a tehnicii.

BIBLIOGRAFIE
[1] Tacă, C.D., Păunescu, M. – Teoria şi practica sistemelor de amestecare – Ed. MatrixRom, Bucureşti, 2000;
[2]    http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/MARUNTIREA-MATERIALELOR - SOLIDE81.php
(accesat în data de 16.01.2014);
[3] MANUALUL INGINERULUI DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ – Ed. Tehnică. Vol. I, 1998 ;
[4] Bratu, E. –Operaţii unitare în industria chimică, vol II, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1984 ;
[5] Bratu, E., ş.a. – Manualul inginerului chimist, vol III, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1953;
[6] Răşenescu, I. – Operaţii şi utilaje în industria alimentară, Ed. Tehnică. Bucureşti, 1971;
[7] Melnicov, S.V. – Mehanizatia avtomatizatia jivot novotverknic ferm - Ed.Kolos, 1978;
[8] Dragomirescu, I., Luca, E. Modiga - Mecanizarea lucrărilor în creşterea taurinelor, Ed. Ceres, 1975;
[9] Dănescu, A şi colab. - Termotehnică şi instalaţiile termice în agricultură, Ed.Didactică şi Pedagogică, 1967;
[10]Babiciu, P., Ciungu, V., Şerbu L., - Nr, brevet 106489 B1 – OFICIUl DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI
MĂRCI – Bucureşti, 1990;
[11]Andronescu, V., Bănică, R., Tulinescu, C., Sauciuc, R.M., Bucur, G., - Preamestecător pentru bumbac şi
fibre tip bumbac – Nr. Brevet 108478 B1 – OFICIUL DE STAT INVENŢII ŞI MĂRCI – Bucureşti, 1989;
[12]    http://www.dex-tex.info/dictionartextil/id.Bataj/i.html (accesat în data de 08.12.2014);
[13]    http://www.bachiller.com/produit/equipement_de_process/process_de_poudres/
melangeurs_de_poudres/mElangeur_A_ruban.html# (accesat în data de 09.12.2014);
[14] Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind echipamentele
tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, vol.53, pag.121 - 181;