Sunteți pe pagina 1din 4

CHIMIE - FIZICA

DETERMINAREA CONSTANTEI DE ECHILIBRU LA FORMAREA


ASCORBATULUI DE CALCIU (E302)

Influenta Viaminei C (Acid ascorbic) asupra metabolismului calciului in organism si formarii


si regenerarii oaselor este bine si de multa vreme cunoscuta, pacientii diagnosticati cu osteoporoza
prezentand un deficit de acid ascorbic. McLean si Hastings au demonstrat in 1935, intr-o lucrare
publicata in Journal of Biological Chemistry, ca forma fiziologic activa a calciului in organism este
cea ionica, Ca2+. Vitamina C si ionii de Ca formeaza un complex relativ stabil, ascorbatul de calciu,
forma neacida a Vitaminei C, furnizand astfel o sursa buna, asimilabila, de Ca. Este un antioxidant
solubil in apa, care previne imbatranirea muschilor, compenseaza deficitul de calciu, mentine
structura colagenului, tesuturilor si cartilagiilor si este cunoscut ca un agent anti – stres excelent.
In aceasta lucrare se studiaza echilibrul de formare a ascorbatului de calciu prin metoda
titrimetrica, care are la baza echilibrul acido – bazic.

ECHILIBRE ACID-BAZĂ ÎN APĂ


Reacţiile chimice evoluează spre un echilibru dinamic, în care sunt prezenţi atât reactanţi cât
şi produşi, care însă nu mai au tendinţa de a se modifica în continuare. În unele cazuri, concentraţia
produşilor este cu mult mai mare decât concentraţia reactanţilor netransformaţi din amestecul de
echilibru astfel că, pentru scopuri practice, reacţia este considerată „completă”. Cu toate acestea, în
unele cazuri importante, amestecul de echilibru are concentraţii apreciabile atât de reactanţi cât şi de
produşi.
Unul dintre cele mai importante echilibre chimice este echilibrul acido – bazic caracterizat
prin transfer de protoni pentru soluţii conform clasificării acizilor şi bazelor Brønsted. Acest tip de
echilibru se sttbileşte foarte rapid (în câteva nanosecunde) si este descris prin intermediul a trei
constante de echilibru. Una dintre acestea este constanta de aciditate, Ka:

aH O aA
HA(aq) + H2O(l) H3O+(aq) +A–(aq) Ka  3
(1)
a HA

Este convenabil să se exprime valorile lui Ka ca minus logaritmul acestora, pKa:

1
pKa = – log Ka (2)

A doua constantă de echilibru este constanta de bazicitate, Kb, pentru o bază B în apă:
a HB. a OH 
B(aq) + H2O(l) HB+(aq) + OH–(aq) Kb  (3)
aB

Al treilea echilibru se consideră autoprotoliza apei:

2 H2O(l) H3O+(aq) + OH–(aq) KW = a H 3O  a OH  (4)

La 25 oC, KW = 1,008 x 10–14 (pKW = 14,00), ceea ce arată că numai o cantitate mică din moleculele

de apă sunt ionizate. Dacă se introduce pOH = – log a OH  prin analogie cu pH, rezultă:

pKW = pH + pOH (5)

Dupa cum se poate verifica prin înmulţirea expresiilor pentru Ka şi Kb, constanta de aciditate a
acidului conjugat HB+ depinde de constanta de bazicitate a bazei B prin relaţia:
KaKb = KW (6)

Aceeaşi relaţie se poate scrie şi între constanta de aciditate a unui acid HA şi constanta de
bazicitate a bazei conjugate A–.
În fiecare caz, în calculele elementare, la solutii diluate, se obişnuieşte să se înlocuiască
activităţile prin valorile numerice ale concentraţiilor molare.

TITRAREA ACIDO – BAZICA


Se presupune că se titreaza un volum VA soluţie de acid slab cu concentraţia molară A0
(analitul), cu o soluţie de bază tare MOH de concentraţie molară B (titrantul). La punctul
stoichiometric al titrării, o cantitate suficientă de titrant a fost adăugată pentru ca o cantitate de acid
slab să neutralizeze o cantitate echivalentă de bază tare în analit.
Scopul titrarii este fie de a calcula concentratia de acid si pH-ul in orice moment al titrarii,
fie de a determina pKa-urile. Pentru deteminarea pKa-urilor se foloseste curba exacta a pH-ului
prezentata în Fig. 1.

2
Fig. 1. Prezentarea curbei de pH la titrtarea unui acid slab (H2A)cu o bază tare

INTREBARI PRE-LABORATOR
1. Sa se scrie ecuatia reactiilor de neutralizare a Vitaminei C cu NaOH, respectiv Ca(OH) 2 cu
HCl.
2. Sa se calculeze concentratia solutiilor de Vitamina C, respectiv Ca(OH) 2, stiind ca un
volum de 5 mL de solutie a fost titrat cu 5,9 mL solutie NaOH 0,1 M, respectiv 1,25 mL HCl 0, 2 M.
3. Sa se scrie ecuatia reactiei de formare a ascorbatului de calciu din Vitamina C si Ca(OH)2.
4. Sa se scrie expresia constantei de echilibru, KC, si a entalpiei libere, G 298 .
o

5. Se titreaza un volum de 10 mL solutie acid slab (H 2A) cu 2,5 mL NaOH 0,1 M. Sa se


calculeze pH-ul acestei solutii. Precizati presupunerea necesara calcului de pH in acest caz.

DETERMINAREA CONSTANTEI DE ECHILIBRU. OBTINEREA CURBEI DE pH


1. Solutii stoc de Vitamina C 0,059 M, respectiv Ca(OH)2 0,025 M.
Se obtine o solutie suprasaturata din fiecare dintre cele doua substante si se filtreaza
supernatantul. Concentratia exacta a celor doua solutii stoc se determina prin titrare redox, respectiv
acido - -bazica.

2. Se prepara un set de amestecuri de Vitamina C si (CaOH)2 ca in tabelul de mai jos.

3
Nr. crt. VVitamina C, mL VHidroxid de calciu, mL
1. 1
2. 4
3. 8
4. 10
5. 5 12
6. 14
7. 18
8. 22
9. 25

CALCULE
1. Sa se calculeze constanta de echilibru, K C, si entalpia libera, G 298 , pentru reactia de
o

formare a ascorbatului de calciu.


2. Sa se obtina curba aproximata de pH si sa se determine constantele de aciditate, K a, ale
acidului ascorbic si sa se compare cu cele din literatura (pKa1 = 4,2; pKa2 = 11,7).
3. Sa se reprezinte curba exacta de pH (tinand cont de disocierea partiala a acidului ascorbic)
si sa se compare cu cea aproximata.
4. Pentru amestecurile date s-au efectuat masuratori de pH cu ajutorul pH-metrului
prezentate in tabelul de mai jos. Sa se reprezinte curba de pH din masuratori pH-metrice. Sa se
interpreteze alura celor 3 curbe.
Nr. crt. VVitamina C, mL VHidroxid de calciu, mL pH
1. 1 3,45
2. 4 4,06
3. 8 4,58
4. 10 4,94
5. 5 12 6,04
6. 14 10,10
7. 18 10,89
8. 22 11,25
9. 25 -
4. Sa se calculeze constanta de echilibru, KC, cu ajutorul constantelor de aciditate, Ka, si de
bazicitate, Kb, si sa se compare cu valoarea experimentala (pKb1 = 2,43; pKb2 = 1,4).