1.1.1.

1 Duritatea apei
Duritatea apei este dată de totalitatea cationilor Ca 2+ și Mg2+ din proba
de analizat. Determinarea chimică a durităţii apei constă în stabilirea
concentraţiei ionilor de calciu şi de magneziu din proba de analizat.
In functie de natura sărurilor conținute în apă, duritatea este de trei
feluri:
 duritate temporară – reprezintă duritatea data de cationii Ca 2+
și Mg2+ aflați în apă sub formă de carbonaţi acizi de calciu şi
magneziu dizolvaţi. Prin fierbere această duritate dispare deoarece
carbonaţii acizi sunt transformaţi la temperatura de 100 0C in
carbonaţi neutri de calciu şi magneziu insolubili care se depun:
(Ca2+ + 2HCO3-) = CaCO3 + CO2 + H2O
(Mg2+ + 2HCO3-)= MgCO3 + CO2 + H2O
 duritate totală – este data de cationii Ca 2+
și Mg2+ legați de
toți ceilalți radicali acizi în afara carbonatului acid;
 duritate permanentă – se obține prin diferența între duritatea
totală și cea temporară.
Exprimarea durităţii se face în grade de duritate germane sau în grade
de duritate franceze.
Gradul de duritate german corespunde unei durități a apei dată de un
conținut de 10 mg CaO/L apa.
Gradul de duritate francez corespunde unei durități a apei dată de un
continut de 10 mg CaCO3/L.
Determinarea experimentală a durităţii totale a apei
Principiul metodei
Ionii de Ca2+ şi Mg2+ au proprietatea de a forma combinații complexe
de tip chelat cu sarea disodică a acidului etilen-diamin-tetraacetic, colorate,
solubile si nedisociabile. Sfârşitul reacţiei de titrare este marcat cu ajutorul
indicatorului specific: negru eriocrom T.
Prepararea soluţiei de complexon III:
 pentru a prepara 1L solutie complexon III Na2H2Y∙2H2O de
concentratie 0,01M se cântareşte la balanţa analitică o cantitate de
3,7226 g comlpexon III care se aduce la semn intr-un balon cotat de
1000mL cu apă distilată.
Prepararea soluţiei tampon
 pentru a prepara 250 ml soluţie tampon amoniacal, NH4Cl + NH4OH
se cântareşte la balanţa analitică 13,5g NH4Cl care se aduce in
balonul cotat, se adaugă 80mL NH3 de concentrație 25 % si se
completeză la semn cu apă distilată.
Mod de lucru
 se masoară 10 ml probă de analizat cu pipeta;
 se aduc într-un pahar Erlenmeyer de 150 mL;
 se adaugă 2 mL soluţie tampon amoniacal, pH 10,2;
 se adaugă aproximativ 0,1 g negru eriocrom T;
 se agită vasul prin rotirea lui până când proba de analizat ajunge la
culoarea roz;
 se titrează cu soluţie Complexon III până la virajul culorii de la roz
la albastru clar.
Calculul și exprimarea rezultatelor
1mL EDTA……………....……………0,56 mg CaO

Vt mL EDTA…………………..............a mg CaO

a = Vt∙0,56 mg CaO/10 mL apa

10 mL probă de analizat………….a mg CaO

1000 mL probă de analizat………x mg CaO

 x = 1000/10 a mg CaO/L

10 mg CaO/L……………………1°DT

x mg CaO..................................t °DT

t = x/10 °DT

1.1.1.2 Determinarea calciului din apă

Calciul prezent în ape sub formă de carbonat acid favorizează
depunerea calaminei pe pereții cazenelor electrocentralelor și apariţia
calculozei renale. De asemenea poate imprima apei un gust sălciu dar
totodată lipsa calciului din apa potabilă poate avea un rol negativ putând
produce tulburări funcţionale ale cordului (aritmii) sau chiar infarctul de
miocard.
Principiul metodei
Ionii de Ca2+ au proprietatea de a forma combinaţii complexe stabile
cu soluţia de complexon III (EDTA) la pH = 12 – 13. Sfârşitul reacţiei este
marcat cu ajutorul indicatorului murexid.
Mod de lucru
 se masoară 10 ml probă de analizat cu o pipetă;
 se aduc într-un pahar Erlenmeyer de 150 mL;
 se adaugă 2 mL soluţie NaOH 33 % pentru corectarea pH-lui;
 se adaugă aproximativ 0,1 g murexid;
 se agită vasul prin rotirea lui până când proba de analizat ajunge la
culoarea roz;
 se titrează cu soluţie Complexon III până la virajul culorii de la roz
la violet.
Calculul și exprimarea rezultatelor
1mL EDTA……………....……0,40 mg Ca2+
 Vt mL EDTA…………………........x mg Ca2+

x= Vt 0,40 mg Ca2+

10 mL probă de analizat………….x mg Ca2+

1000 ml probă de analizat………..y mg Ca2+

y = 1000/10 x mg Ca2+/L

1.1.1.3 Determinarea magneziului din apă

În general, magneziul se află în apă sub formă de sulfaţi iar în
concentraţie mare imprimă apei un gust dezagreabil având un efect laxativ.
Poate fi prezent în apă si sub formă de cloruri şi bicarbonaţi.
Principiul metodei
Se folosește calculul matematic prin care se determină volumul de
Complexon III consumat pentru ionii de Mg2+ prin diferența între volumul de
reactiv utilizat pentru titrarea sumei cationilor Ca2+ și Mg2+ și volumul de
reactiv utilizat doar pentru titrare cationului Ca2+.
Calculul și exprimarea rezultatelor
1 mL EDTA..........................0,24 mg Mg2
Vt mL EDTA.........................x mg Mg2

x = Vt 0,24 mg Mg2+/10 mL apa

10 mL probă de analizat.............x mg Mg2+

1000 mL probă de analizat..........y mg Mg2+

y = 1000/10 x mg Mg2+/L