Interpretarea ECG-ului

Celula miocardică
Generarea potențialului de acțiune

Potențialul de acțiune monofazic

(celula miocardică)
Potențialul de acțiune monofazic
(celula miocardică)
Potențialul de acțiune monofazic
(celula pacemaker miocardică)
Potențialul de acțiune monofazic
(celula pacemaker miocardică)
Conducerea impulsului
Sistemul de conducere al inimii
Unde, intervale, segmente
ECG 12 derivații

– bipolare ale membrelor

(DI, DII, DIII),

- unipolare ale membrelor

(aVR, aVF, aVL).

- precordiale
(V1, V2, V3, V4, V5, V6)
Plasarea elecrozilor pentru membre
Plasarea electrozilor pentru derivațiile precordiale
Hârtia pt. ECG
Morfologia QRS
Morfologia QRS pe durata depolarizării
 6 pași pentru interpreatea ECG-ului

1. Determinarea ritmului
2. Calcularea frecvenței
3. Determinarea axului QRS
4. Calcularea intervalelor
5. Evaluare pentru hipertrofie
6. Evaluare pentru ischemie
 Ritmul
Sinusal

Supraventricular:
- Tahicardie paroxistică supraventriculară
- Flutter atrial
- Fibrilație atrială

Ventricular
- Tahicardie ventriculară
- Fibrilație ventriculară
 Calcularea frecvenței
60–100 baătai/min - Normal
>100 beats/min - Tahicardie
<60 beats/min - Bradicardie

Opțiunea 1

Se numără undele R pe o durată de 6 secunde (30 parațele mari) și

apoi se înmulțește cu 10.
Opțiunea 2
Se caută o undă R suprapusă pe o linie verticală groasă a hârtiei de
ECG, apoi se determină FC în funcție de distanța la care este
plasată următoarea undă R: dacă este plasată pe următoarea linie
verticală groasă, FC este 300, dacă este la 2 linii groase distanță FC
este 150 și așa mai departe, până la 100-75-60-50-43-37.

Opțiunea 3
Se numără patrațelele mici dintre 2 unde R succesive și se imparte
1500 la acest număr.
Se aplică doar daca ritmul este regulat.
 Ax QRS

Analizând polaritatea complexului QRS în DI şi aVF, este posibilă localizarea

rapidă a axului QRS într-unul din cele 4 cadrane ale planului frontal.
Polaritatea complexului QRS
aVF +/- + - -
DI + - + -
Cadran I II IV III
(-30 +90o) (+90o+180o) (-30 o-90o) (-90o-180o)
Interpretare Ax normal Deviaţie axială Deviaţie axială Axă
dreaptă stângă nedeterminată
ECG normal
Elemente de patologie ECG
1. Hipertrofia
Hipertrofia atrială dreaptă HAD :
caracterizată prin creşterea amplitudinii
undei p > 2,5 mm în D II ,D III , aVF

Hipertrofia atrială stângă HAS:

creşte durata undei p > 0,11 s în , DI ,
DII ;

Hipertrofia atrială biatrială HbiA:

însumează ambele caracteristici de mai
sus
Hipertrofia ventriculară dreaptă:
HVD se caracterizează prin creşterea amplitudinii undelor cu
R/S > 1 în

Hipertrofia ventriculară stângă:

HVS se caracterizează prin creşterea amplitudinii undelor cu
indice Sokolov -Lyon: R din V5 + S din V1(2) > 35 mm
2. Aritmii cardiace
 Extrasistolele atriale (ESA) :
unda P extrasistolică (generată de un focar extrasinusal) apare
precoce şi este diferită morfologic de unda P normală

Tahicardia paroxistică supraventriculară (TPSV)

-este un ritm regulat, generat de un focar ectopic ce descarcă
impulsuri cu frecvenţa între 150-220 (chiar 250) pe minut, având
debut şi sfârşit brusc.
Flutter atrial:
- se caracterizează prin apariţia undelor F, în “dinţi de
fierăstrău”
- de activitate atrială ectopică, ce apar regulat, având o
frecvenţa între 250-350 bătăi/minut.
- unele unde F nu sunt conduse intrucât ajung la nodulul AV în
perioada lui refractară
Fiblițaia atrială
- este caracterizată prin intrarea în activitate a numeroase focare
ectopice atriale, care descarcă anarhic impulsuri cu frecvenţe
între 400 - 700/min,
- undele P sunt înlocuite cu undele f cu formă, amplitudine şi
durată inegale.
- nu toate undele f sunt transmise la ventriculi, motiv pentru care
ristmul este neregulat
Extrasistole ventriculare (ESV):
- sunt bătăi ventriculare premature.
- complexe QRS largi (peste 0,12s), deformate, neregulate, cu ST-T
discordante (de sens opus sensului QRS).

Tahicardia ventriculară (TV):

- este o succesiune ritmică, rapidă (140-180/minut) de complexe QRS cu
morfologie deformată, de tipul celor din ESV,
- pot să apară unde P care nu sunt asociate cu complexele QRS (disociație AV)
- de regulă intervalul RR este regulat
Fibrilaţia ventriculară (FiV)
- apare în urma stimularii ventriculare din focare ectopice
multiple, cu frecvenţă proprie foarte mare
- traseul EKG este total neregulat, cu unde frecvente, inegale
ca dimensiune, durată, formă.
3. Blocurile Atrio-Ventriculare
(BAV)
Blocul atrioventricular gradul I
(BAV gr I)

- se caracterizează prin alungirea PR

peste 0,2 sec la subiecții sub 65 ani și
peste 0,22 sec la subiecții peste 65 ani.
BAV Gr II Mobitz I

-se caracterizează prin variabilitate și alungirea progresivă a

intervalului PR înaintea undei unei P blocate
-după blocarea undei P ciclul de reia, urmând o nouă alungire a
intervalului PR până la o nouă undă P blocată

.
BAV Gr II Mobitz II

-se caracterirează prin faptul că intervalul PR este constant

înaintea blocării undei P, care survine neașteptat
Blocul atrioventricular gradul III
(BAV gr III)

- este caracterizat de o frecvență a

activărilor ventriculare sub 40
bătăi/min
- - prezintă o disociație
atrioventriculară, neexistând nici o
relație stabilă și decelabilă între
undele P și complexul QRS
Blocul de ramură dreaptă (BRD)
- activarea ventriculului drept este întârziată
deoarece depolarizarea ventricului drept este
întârziată

Criterii de diagnostic ECG

- durată QRS > 120 ms
- aspect RSR în derivațiile V1-v3 (complex QRS
în formă de M)
- undă S largă în derivațiile laterale (DI, aVL,
V5-V6)
Blocul de ramură stângă (BRS) :
depolarizarea se efectuează de la
dreapta la stânga

Criterii de diagnostic ECG:

- durata complexului QRS de> 120
ms
- unda S dominantă în V1
- undă R largă, monofazică în
derivațiile laterale (DI, aVL, V5-V6)
- absența undelor q în derivațiile
laterale (DI, V5-V6, cu excepția aVL
unde pot fi prezente)
- vârf alungit al undei R> 60ms în
derivațiile precordiale stângi (V5-6
4. Cadiopatia ischemică, modificări
ECG
Ischemia miocardică
- este caracterizată de modificări ale undei T (este afectată
numai repolarizarea)

Subendocardică:
- undă T pozitivă, amplă, ascuțită

Subepicardică:
- undă T opusă complexului QRS,
respectiv o undă T negativă simetrică și
ascuțită
Leziunea miocardică
- este caracterizată de modificări ale segmentului ST
(depolarizarea + repolarizarea):

Leziunea subendocardică
- imaginea directă este reprezentată de
subdenivelarea orizontală sau
descendentă segmentului ST

Leziunea subepicardică
- imaginea directă este reprezentată de
supradenivelarea segmentului ST cu
convexistatea inferioară -
Necroza miocardică

- modificări de complex QRS (alterarea ireversibilă a celulei

miocardice, )

- apariţia undei Q patologice cu durata de

peste 0,04 s şi adâncime peste 3 mm (peste
25 din R)
Localizarea ischemiei, leziunii și
necrozei miocardice
Septal: V1-V2
Anterior: V3-V4
Lateral: DI, aVL, V5-6
Inferior: DII, DIII, aVF