Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
« Imaginaţi-vă viaţa unei persoane care se află izolată într-o încăpere fără lumină, fără nici
un zgomot, fără mâncare, fără nici un contact cu exteriorul. Cum credeţi că va reacţiona
când va fi scoasă de acolo ? »
- în urma discuţiilor se va
preciza faptul cǎ senzaţiile realizează cea dintâi şi cea mai simplă legătură informaţională
cu lumea şi cu sine.Prin procesele senzoriale , omului i se semnalează însuşiri cum ar fi
lumină, sunete, vibraţii etc., care-i orientează şi reglează acţiunile cu lucrurile sau îi
semnalizează stări organice legate de trebuinţele de hrană, apărare etc.
- se va anunţa subiectul lecţiei şi se vor comunica obiectivele într-un mod accesibil, clar ;
- Însuşirile senzaţiilor
1
- gradul de încordare musculară şi direcţia de orientare a mişcărilor: senzaţii
proprioceptive ( provocate de stările tensionale de la nivelul articulaţiilor şi sistemului
osteomuscular)
- stări interne legate de satisfacerea trebuinţelor fundamentale: senzaţii interoceptive
(foame, sete, durere).
5. Caracterul conştient - este o însuşire a senzaţiilor care apare numai după ce s-au
dezvoltat alte procese psihice, cum ar fi : gândirea, memoria şi mecanismele limbajului. La
începutul vieţii, senzaţiile nu pot fi conştientizate ; între 1 şi 3 ani apare conştiinţa şi
senzaţiile încep să aibă o astfel de calitate.. La adult multe senzaţii rămân inconştiente,
doar unele ajung să fie conştientizate.
- Producerea senzaţiilor
Omul dispune de cele mai multe senzaţii şi cu cea mai diversă implicare în viaţa şi
activitatea lui. Mecanismele de producere a senzaţiilor sunt analizatorii – ansamble
structural-funcţionale care fac posibila apariţia senzaţiilor.
Analizatorul este format din
a) Receptor – componenta care transformă energia excitanţilor exteriori în influx nervos.
b) Calea de conducere a influxului nervos este componenta intermediară.
c) Veriga centrală este cea mai importantă componentă a analizatorului. Ea este o zonă
corticală specializată în decodificarea, transformarea impulsurilor nervoase în fapt psihic.
d) Conexiunea inversă – asigură autoreglarea analizatorului, în vederea recepţionării cât
mai bune a stimulilor.
- Clasificarea senzaţiilor
Legile senzaţiilor