Sunteți pe pagina 1din 8

RAPORT PRIVIND ANALIZA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ÎN ANUL ŞCOLAR 2016-2017

GRUPA MIJLOCIE „A”

EDUCATOARE:

MURAREŢU ANGELA
MERCUREAN IOANA OTILIA

Murareţu Angela, profesor pentru învăţământul preşcolar şi Mercurean Ioana Otilia,


educatoare la Grădiniţa P.P. ,,Mihai Eminescu”, conducem grupa mijlocie A cu un efectiv de 29 de
preșcolari în anul şcolar 2016-2017.
La începutul anului şcolar au fost înregistraţi un număr de 29 de preșcolari , dintre care
13 fete şi 16 băieţi. Frecvenţa zilnică maximă a fost de 27 preșcolari iar frecvenţa minimă a fost
de 20 preșcolari - din motive de sănătate.
Toți copiii provin din familii biparentale, închegate, fără probleme majore financiare,
niciunul dintre părinți nefiind plecat în străinătate la muncă în mod permanent. Copiii se află
sub directa supraveghere a părinților, 75% dintre ei fiind beneficiarii unui sprijin suplimentar
și din partea bunicilor sau a unor „bone” în caz de nevoie.
În grupa noastră nu există până în prezent copii de altă naționalitate sau etnie și nici
cu probleme de sănătate, un singur părinte fiind plecat în străinătate.
Din chestionarele completate de părinți la începutul anului școlar reiese că un
procent de 70% dintre părinți sunt cu studii superioare, cealaltă jumătate fiind cu studii
medii.
La începutul semestrului I pe baza evaluării iniţiale, am întocmit planificarea anuală şi
calendaristică ţinând cont de dezvoltarea intelectuală a copiilor din grupă, de particularităţile de
vârstă.
Subliniem că pe parcursul acestui semestru am desfăşurat activităţi specifice funcţiei
didactice şi anume :

 realizarea planificării calendaristice-semestriale în conformitate cu ,,Curriculum


pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani”
avizat de M.E.C.T.S.;
 proiectatea şi realizarea unor materiale specifice temei zilnice (sarcini de lucru
diferenţiate), anumite articole ce au fost permanent actualizate (studiu tematic,
panourile de afişare a lucrărilor copiilor, calendarul naturii, regulile grupei);
 amenajarea spaţiului educaţional în conformitate cu proiectele tematice proiectat;
 organizarea activităţilor aplicând metode interactive atât în transmiterea informaţiilor
cât şi în fixarea şi consolidarea acestora, dovadă fiind probele de evaluare ale copiilor
care au achiziţionat comportamentele, capacităţile şi deprinderile specifice domeniilor
de dezvoltare prevăzute în planificarea calendaristică şi tematică, în concordanţă cu
obiectivele propuse;
 evaluarea activităţilor proiectate în cadrul unei zile sau pe o unitate de timp s-a realizat
prin mijloace specifice şi prin metode tradiţionale şi moderne: portofolii individuale,
probe orale şi practice etc;
 informarea zilnică şi periodică a părinţilor, chestionare, privind activitatea copiilor la
grupă şi organizarea unor întâlniri periodice cu aceştia, implicarea directă a acestora în
activităţile grupei, realizând astfel un parteneriat favorabil grădiniţă– familie;
 progresul copiilor-invidual şi la nivel de grupă a fost urmărit şi înregistrat în acest
semestru folosind caietul de observaţii psihopedagogice, jocuri şi chestionare orale;

1
EVALUAREA INIŢIALĂ
Evaluarea iniţială la grupa mijlocie „A” a vizat, în primul rând, observarea capacităţii de
integrare în grup şi de relaţionare cu educatoarele şi cu ceilalţi copii, precum şi observarea
comportamentului copiilor la primul contact cu educatoarele, colegii, sala de grupă.
Obiectivele stabilite pentru evaluarea iniţială au urmărit nivelul la care se află copiii la
revenirea în grădiniţă, în ceea ce priveşte:
 Dezvoltarea intelectuală – exprimarea, cunoştinţe despre mediu (culori, animale,
obiecte), cunoştinţe ce permit înţelegerea poziţiilor spaţiale, cunoaşterea propriului
corp, nivelul de dezvoltare a simţurilor (gust, văz, auz);
 Dezvoltarea fizică – înălţime, greutate, echilibru, indică diferite părţi ale corpului,
execută mişcări simple la comandă;
 Dezvoltare artistică – ţine creionul, desenează linii (chiar şi mâzgălituri), colorează,
cântă.
 Dezvoltare socio-emoţională - capacitatea copiilor de a se adapta la regimul de viaţă al
grădiniţei, participarea, stabilitatea şi autocontrolul în activitate, cooperarea în grupa de
copii, rezistenţa la efort;
Instrumentele de evaluare utilizate au fost diverse şi au fost selectate ţinând cont de vârsta
mică şi de faptul că grupa este formată din 29 copii de patru ani.
Probe aplicate copiilor au fost următoarele: probe orale, practice, observarea
comportamentului în timpul activităţilor, dialogul cu copiii.
Probele de evaluare iniţială au fost aplicate pe parcursul primelor 2 săptămâni ale anului
şcolar, unui număr de 27 copii şi comportamentele urmărite au fost stabilite pe domenii de
dezvoltare.
La sfârşitul perioadei de evaluare iniţială se constată că 16 copii au un comportament
atins în ceea ce priveşte adaptarea la regimul de viaţă al grădiniţei şi îşi ajustează
comportamentul şi
reacţiile la circumstanţele sociale, 11 manifestă un comportament în dezvoltare, iar doi copii au
nevoie de sprijin pentru a reuşi să se adapteze şi să capete autocontrol şi stabilitate emoţională.
În ceea ce priveşte limbajul şi comunicarea 15 copii au o exprimare şi o pronunţie relativ
corectă, 12 copii întâmpină greutăţi la pronunţarea unor sunete sau în exprimare, iar 2 copii au
nevoie de sprijin când se exprimă, au dificultăţi în pronunţie, vocabular sărac.
Din punct de vedere fizic sunt bine dezvoltaţi, îşi coordonează suficient de bine mişcările
pentru nivelul lor de vârstă 20 copii au un comportament atins, iar 8 copii au un comportament
în dezvoltare, iar un copil necesită sprijin în a respecta comenzile date de educatoare, în a merge
sau alerga în direcţia indicată.
Rezultatele evaluării iniţiale asigură datele necesare pentru stabilirea unor obiective
accesibile, elaborarea unei planificări a activităţilor instructiv-educative care să ţină cont de
datele culese, utilizarea acelor mijloace, metode, tehnici de lucru care să formeze copiilor
priceperile şi deprinderile de bază, necesare integrării active în activitatea educaţională din
învăţământul preșcolar.

TEME ANUALE ABORDATE ŞI PROIECTE TEMATICE PARCURSE:


I.,,Cine sunt/suntem?”
 ,,Eu şi lumea ce mă înconjoară!”
Subteme
,,Ce frumoasă-i grădinița!”
,,Noi suntem o familie”
,,Prietenii curățeniei”
II.,,Când, cum şi de ce se întâmplă?”
 ”Toamna-i cântec și culoare”
Subteme
,,Vitaminele și sănătatea - fructe”
,,Vitaminele și sănătatea - legume”
 «Poveste de iarnă »
Subteme
,,Daruri în ghetuțe”
 “Bucuriile iernii”

2
Subteme
,,Jocurile copiilor iarna”
“Jocurile copiilor iarna”
III.,,Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim ?”
 “Toamna-i cântec și culoare”
Subteme
“Toamnă, ce bogată ești!”
 “În lumea poveștilor”
Subteme
„Căsuța din oală”
“Capra cu trei iezi”
 “Poveste de iarnă”
Subteme
„Colinde, obiceiuri și tradiții”
„Bine-ai venit, Moș Crăciun!”
„Eminescu și copiii”
IV.”Ce și cum vreau să fiu?”
Subteme
„Ca să cresc, de sănătate mă îngrijesc”

EVALUAREA STADIALĂ de la sfârşitul semestrului I a grupei mijlocii ,,A”, a urmărit


gradul de progres al fiecărui copil în parte şi al grupei în ansamblu de la evaluarea iniţială şi până
acum. Pe lângă funcţiile de măsurare, de diagnosticare şi de prognozare, s-a pus accent pe funcţia
de reglare a demersului didactic din perioada următoare, până la finalizarea grupei mici.
Acest lucru a determinat elaborarea şi punerea în practică a unor modalităţi şi forme cât
mai eficiente de realizare a evaluării, prin care să se surprindă cât mai fidel şi să oglindească clar
performanţele preşcolarului în raport cu obiectivele stabilite.
Având în vedere faptul că pe parcursul acestui semestru s-a lucrat tot mai mult abordând
conţinuturile din perspective interdisciplinară, am considerat necesar ca şi evaluarea să se facă
abordând conţinutul din aceleaşi perspective. Am selectat şi aplicat probe de evaluare care să
permită preşcolarilor să se manifeste liber, creativ şi astfel s-au constatat mai uşor cunoştinţele
dobândite şi capacitatea de aplicare a acestora în practică.

CONCLUZII:

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE


În cadrul activităţilor de educare a limbajului am observat o evoluţie pozitivă în ceea ce
priveşte îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv. Preşcolarii reuşesc să formuleze propoziţii
simple despre un obiect, reţin cu uşurinţă expresii ritmate, recită expresiv, repovestesc
fragmente din poveştile învăţare, utilizând în povestirea lor dialogul.

MĂSURI AMELIORATIVE:
 Copiii care au dificultăţi de pronunţie - se vor desfăşura mai multe jocuri exerciţiu de corectare
a vorbirii;
 Copiii care sunt timizi vor fi solicitaţi mai des şi încurajaţi pentru a căpăta încredere în forţele
proprii;
 Se vor desfăşura în continuare activităţi care să stimuleze dezvoltarea şi îmbogăţirea
vocabularului;
 Se va pune accentul pe pronunţia corectă a sunetelor;

DOMENIUL ŞTIINŢE
În cadrul activităţilor de cunoaşterea mediului, copiii au demonstrat că îşi cunosc familia şi
membrii familiei, au fost familiarizaţi cu grădiniţa şi aspecte din grădiniţă, sunt mari iubitori de
natură, şi-au însuşit cu uşurinţă cunoştinţele despre anotimpuri(toamna, iarna), cunosc povesti
si personaje din povesti, au fost familiarizati cu obiceiurile si tradi’iile poporului roman.
MĂSURI AMELIORATIVE:
 Copiii care au întâmpinat dificultăţi vor desfăşura activităţi suplimentare în cadrul activităţilor
liber-alese prin diverse forme de activitate: colorare, citire de imagini, jocuri de masă sau cele de
rol.

3
În cadrul activităţilor matematice, preşcolarii au demonstrat că recunosc formele
geometrice învăţate, au realizat diferite construcţii cu aceste forme, au utilizat calculatorul şi
jocurile interactive ce solicită recunoaştere, grupare, corespondenţă, cu succes, ştiu să plaseze
obiectele în poziţiile indicate, pe categorii de culoare, mic-mare, sus-jos, gros-subţire, folosind
limbajul matematic adecvat.
MĂSURI AMELIORATIVE:
 Copiii care au întâmpinat greutăţi vor desfăşura activităţi suplimentare în cadrul activităţilor
liber-alese, prin diverse forme de activitate: construcţii cu forme geometrice, sortarea jucăriilor
după criterii date, desfăşurarea unor jocuri „Ghici unde s-a ascuns ursuleţul”, „Aşează jucăria”
pentru stabilirea relaţiilor spaţiale, a formelor geometrice etc.

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV


În cadrul activităţi artistico-plastice s-a observat o evoluţie în ceea ce priveşte folosirea
corectă a culorilor pe care le-au asociat corespunzător temei date, s-au încadrat în spaţiul dat,
lucrând cu plăcere şi iniţiativă.
MĂSURI AMELIORATIVE:
 Se va insista pe încurajarea folosirii acestor componente, creativitatea şi originalitatea, în
redarea liberă a desenului, lăsând copiii să elaboreze creaţii individuale, originale şi creative.
În cadrul activităţilor de educaţie muzicală, preşcolarii s-au dovedit foarte muzicali,
învaţă şi redau cu plăcere cântecele învăţate, folosesc în cadrul jocurilor iniţiate în cadrul
activităţilor liber – alese jocurile cu text şi cânt, execută mişcările sugerate de textul acestuia.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC
În cadrul activităţilor psihomotrice, preşcolarii se manifestă cu plăcere pe parcursul
derulării activităţilor, îmbinând cu uşurinţă mişcările solicitate cu jocuri de mişcare sau cele cu
text-cânt-mişcări. solicitând aceste activităţi ori de câte ori se poate; şi-au însuşit deprinderile de
igienă specifice, ţinuta corporală corectă însă trebuie urmărită şi corectată.
MĂSURI AMELIORATIVE:
 Ţinuta corporală corectă însă trebuie urmărită şi corectată, prin jocuri ca „Voiniceii”.

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
În cadrul acestor activităţi, preşcolarii au dovedit că pot să efectueze operaţii simple de
lucru cu materiale din natură şi sintetice, cunosc şi utilizează unelte simple de lucru pentru
realizarea unei activităţi practice, şi-au însuşit norme de comportare civilizată , îşi manifestă
sentimentele, au căpătat sentimentul „unitar”, ajutându-se reciproc, au dovedit abilitate în a
interacţiona cu adulţii, inclusiv cu alţii decât cei apropiaţi; solicită ajutorul adultului atunci când
se află în impas; manifestă dorinţa de interacţiune cu alţi copii şi comportamente pozitive faţă de
copii diferiţi şi urmează şi respectă reguli simple (adecvate nivelului lui de înţelegere), cu sau
fără ajutor/supraveghere.
MĂSURI AMELIORATIVE:
 Se va insista pe dezvoltarea acestor sentimente, punând copiii în situaţia de oferi ajutor
 Vor fi încurajaţi în folosirea şi altor instrumente de lucru specifice activităţilor practice.

PARTENERIATUL CU FAMILIA ,,CHEIA SUCCESULUI ÎN EDUCAREA COPIILOR”:


Reuşita privind devenirea umană a copilului depinde de o colaborare prodigioasă dintre
doi factori educaţionali de bază: grădiniţa şi familia. De aceea, în cadrul acestui parteneriat dorim
să descoperim cheia unităţii de acţiune.
Pentru, ca eficienţa educaţiei din grădiniţă să dea randament este necesar ca programul
educativ să fie cunoscut şi înţeles de către familie şi realizat prin colaborare între instituţia
familială şi cea preşcolară.
În acest semestrul părinţii au fost antrenaţi în diferite acţiuni organizate la nivelul
grădiniţei şi al grupei, prilej prin intermediul cărora au înţeles mai bine rolul grădiniţei, al
educaţiei preşcolare şi rolul pe care îl are familia, în formarea copilului.
Astfel, în cadrul şedinţelor şi lectoretelor cu părinţii au fost dezbătute următoarele teme:
 “Prezentarea Regulamentului de Funcționare a Unităților din Învățământul
Preșcolar”
 ”Prezentarea Regulamentului de Ordine Interioară”
 “Schema orară”
 “Oferta de auxiliare didactice”

4
 “Realegerea comitetului”
 „Toamna – anotimpul virozelor”
 „Vitaminele și sănătatea” – activitate demonstrativă
 „Împodobim bradul” – ateliere de lucru
 „Pornii...Luceafărul” – program educativ
În cadrul consilierii am dezbătut următoarele teme:
 “Prima zi de grădiniță. Consilierea- Definire și delimitări conceptuale” –
referat-dezbatere
 „Nevoia copilului de joc „– referat-dezbatere
 „Modul cum se comportă copilul este rezultatul a ceea ce fac părintele și
educatorul?” – referat-dezbatere
 „De ce copiii manifestă comportamente sociale neadecvate?” – referat-
dezbatere
 „Metode de învățare a comportamentelor și competențelor sociale” –
dezbatere
 „Regula – metodă de învățare comportamentală” – referat-dezbatere
 „Comportamente agresive” – referat-dezbatere
 „Care este rolul emoțiilor în viața copilului?” – referat-dezbatere
 „Rolul temperamentului în reactivitatea emoțională” – referat-dezbatere
 „Cum identificăm semnele timpurii ale depresiei copilului?” – referat-
dezbatere

Activități educative:
o „Împodobim bradul”, la care au participat părinții;
o Am participat la „Eminesciana”;

FORMARE CONTINUĂ, PERFECŢIONARE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ:


Demersul didactic s-a încadrat în parametrii specifici asigurării calităţii în învăţământ. În
acest sens, testările predictive (la începutul semestrului I), ne-au direcţionat activităţile practice
atât la nivelul întregului colectiv, cât şi la nivelul fiecărui copil. Am privit cu simţul
responsabilităţii şi perfecţionarea noastră continuă pe diverse căi dar şi implicarea copiilor în
activităţi extracurriculare şi extraşcolare, urmărind cele şase compartimente ale activităţii:
COMUNICARE
Pentru realizarea unei comunicări interpersonale copil-educatoare am selectat
modalităţi de comunicare adecvate diferitelor situaţii:
 colaborare
 ajutor
 coordonare şi control
 recompense
Am avut în vedere ca informaţiile transmise să fie însoţite de argumente, de
aplicabilitate practică, de crearea de contexte favorabile, dar mai ales de implicarea lor
personală, însuşirea lor realizându-se prin implicare directă.
În activitatea didactică, ne-am stabilit, obiective foarte clare pe care le-am
operaţionalizat, concretizându-le în :
 activităţi de formare
 informare
 experimentare, interpretare
 aplicare în diverse situaţii, care în contextual facilitării comunicării copil-copil, munca
în perechi, în grup restrâns sau lărgit, au dat rezultate deosebite.

Eficientizarea demersului didactic s-a realizat mai ales printr-o abordare interdisciplinară,
limbajul utilizat, fiind specific unor domenii conexe.

5
RELAŢIA FAMILIE – ŞCOALĂ – SOCIETATE
Pentu a menţine relaţia familie - şcoală, am oferit în cadrul şedinţelor sau lectoratelor cu
părinţii, informaţii periodice referitoare la progresul fiecărui copil, comportamentul social al
acestora, acolo unde s-au mai creat anumite ,,situaţii de criză “, le-am găsit împreună rezolvarea.
În multe activităţi formative-educative a fost implicată familia, ţinându-se cont de unele
opinii formulate:
 serbări
 acţiuni de gospodărire
Toate aceste acţiuni au avut obiective educaţionale stabilite, valorificarea lor făcându-se în
cadrul activităţilor didactice.

Menționez că suntem înscrise şi la cursuri care se desfăşoară la Universitatea din Craiova.

În semestrul al II lea al anului şcolar 2015-2016, am parcurs următoarele proiecte:

1. Cartea animalelor
 „În ograda bunicii”
 „Prietenii pădurii”
2. Poveşti nemuritoare
 „În lumea poveştilor”
3. Primăvara a sosit!
 „Vestitorii primăverii”
 „Mamă dragă, te iubesc”
 „De pe câmp pe masa noastră”
 „Păsări de curte”
4. Profesii
 „Meseria-i brățară de aur”
5. Clasa noastră-i ca o floare
6. La Paști
7. Mijloace de transport
 „Cu ce călătorim pe uscat?”
 „Pe mare sau prin zarea albastră”
8. Sincer și curajos
9. Copii de pretutindeni
10.Pământul – planeta vie
11. În lumea insectelor
12. Copii de pretutindeni.
13. Evaluare sumativă
 Evaluarea stadială
 Evaluarea finală
Reuşita privind devenirea umană a copilului depinde de o colaborare prestigioasă dintre
doi factori educaţionali de bază: grădiniţa şi familia. De aceea, în cadrul acestui parteneriat dorim
să descoperim cheia unităţii de acţiune.
În fiecare an intrarea copiilor în grădiniţă este resimţită atât de copii cât şi de către părinţi,
ca o rupere care provoacă emoţii, temeri şi anxietate de ambele părţi. Însă nu numai familia şi
copiii sunt afectaţi de noua situaţie. Noi, educatoarele, care preluăm copiii suntem zilnic
,,asediate’’ cu întrebări care exprimă dorinţa părinţilor de a controla în continuare situaţia. Grija
acestora, neîncrederea îi determină de cele mai multe ori să verifice cu metode proprii factorii
care acţionează asupra copiilor lor ... şi …orice modificare – cu excepţia celor absolut pozitive –
devine un motiv de îngrijorare, de suspiciune şi ridică semne de întrebare referitoare la
influenţele de la grădiniţă.
Noi educatoarele avem nevoie oricum de sprijinul familiei copiilor, atât pentru a prelua,
evalua, corecta şi dezvolta calităţile cu care este înzestrat fiecare copil cât şi pentru a găsi

6
rezolvări concrete la necesităţi de diferite categorii: financiare, practic-aplicative,
organizaţionale, etc.
Toate aceste motivaţii duc către necesitatea unui parteneriat real, activ, cu implicare susţinută a
familiei.
Responsabilitatea dezvoltării copilului în primele etape ale vieţii revine în primul rând
familiei sale. Grădiniţa nu poate contracara experienţele negative acumulate de copil în familia sa.
Astfel ceea ce învaţă copilul în grădiniţă pierde din importanţă şi eficienţă – rezultatele fiind
considerabil scăzute dacă părinţii nu întăresc şi nu valorifică programul educativ desfăşurat în
grădiniţă.
Astfel, pentru ca eficienţa educaţiei din grădiniţă să dea randament este necesar ca programul
educativ să fie cunoscut şi înţeles de către familie şi realizat prin colaborare între înstituţia
familială şi cea preşcolară.
Într-o societate care evoluează sub imperiul schimbărilor permanente în toate domeniile,
care solicită individului abilităţi de adaptare rapidă la situaţii noi, educaţia trebuie să răspundă în
primul rând nevoilor individuale, asigurând în acelaşi timp şansele de integrare şi dezvoltare
socială personală. Una din pârghiile de intervenţie care acţionează la nivelul educaţiei preşcolare
şi care pot susţine acest deziderat, este dezvoltarea unei relaţii parteneriale grădiniţă-familie,
definite printr-o comunicare reală, constructive în interesul copilului.
Practica participării părinţilor la educaţia copilului preşcolar în mediul familial şi
unitatea de învăţământ, se dovedeşte a fi focalizată preponderent pe elemente de asigurare a
securităţii personale, a stării de sănătate, pe satisfacerea trebuinţelor primare, fiind mai puţin
orientate spre implicarea în socializarea şi educarea copilului preşcolar.
Dacă nu se intervine printr-un program de consiliere a părinţilor, de informare privind
modalităţile concrete prin care pot participa la educaţia copilului preşcolar, sarcina formării şi
educării acestuia, căzând numai în responsabilitatea grădiniţei, aceasta nu îşi va putea atinge
scopurile educaţionale, la standardele propuse, indiferent de calitatea serviciilor oferite şi în
acest scop am gândit şi proiectat acest parteneriat educaţional.
În acest semestrul părinţii au fost antrenaţi în diferite acţiuni organizate la nivelul
grădiniţei şi al grupei, prilej prin intermediul cărora au înţeles mai bine rolul grădiniţei, al
educaţiei preşcolare şi rolul pe care îl are familia, în formarea copilului.
Temele propuse și dezbătute în cadrul Ședințelor cu părinții pe semestrul al-II-lea al
anului școlar 2016-2017 au fost următoarele:
 „Implicarea familiei în activităţile din grădiniţă”
 „E ziua ta, mămica mea!”
 „Sădire de flori”
 „Copiii din toată lumea”

În cadrul Consilierii părinților temele parcurse au fost:


 „Gestionarea reacţiilor de frică şi teamă ale copiilor”
 „Cum identificăm semnele timpurii ale anxietăţii de separare?”
 „Gestionarea reacţiei de furie”
 „Copilul, marginalizat şi etichetat”
 „Copilul meu nu vorbeşte. Oare de ce?”
 „Primul model din viaţa unui copil sunt părinţii”
 „De ce fetele sunt diferite de băieţi”
 „Copiii timizi – modalităţi de învingere a timidităţii”
 „Tulburările anxioase la copii”
 „Ajută-ţi copilul să-şi facă prieteni!”
 „Hiperactivitate – ce ştim despre ea”
 „Învaţă-l pe copil să dăruiască”
Am achiziţionat cu ajutorul părinţilor în acest an şcolar mochetă pentru sala de grupă
şi jaluzele verticale .
Am publicat articole în următoarele reviste: ,,Repere didactice”
,,Incursiuni pedagogice”
,,Labirintul copilăriei”
În acest an şcolar am participat la următoarele cursuri:
 ,,Abordarea didactică a copiilor cu probleme”
 ,,Managementul financiar al proiectelor adresate învăţământului preşcolar”
 ,,Managementul şi organizarea unităţilor de învăţământ”

7
Concursuri şi simpozioane:
 Concurs interjudeţean: ,,Paştele la români”
 Simpozion Naţional Educrates Tg-Mureş
 Concurs internaţional: ,,Timtim-Timy”
 Concurs Naţional: ,,Piticot”
 Concurs regional: ,,Copiii au talent!
 Concurs naţional: ,,Universul copilăriei”
 Masă rotundă internaţională: ,,Rolul educativ al poveştilor în activitatea instructiv-
educativă”
 Simpozion naţional: ,,Universul copilăriei”
 Simpozion naţional: ,,Ocrotiţi zâmbetul copilăriei”

Activităţile din cadrul programului „Să ştii mai multe să fii mai bun!” au fost îndeosebi
activităţi extracurriculare şi au constat în prezentări Power Point, teatru de păpuşi, concurs pe
teme rutiere, concurs de dans, grup vocal, gimnastică, simpozion.
Scopul acestui program constă în implicarea tuturor preşcolarilor şi a cadrelor didactice
în activităţi care să corespundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor, să pună în
valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în
curriculumul naţional, şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale.

Proiectul îşi propune:


 Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de
adaptare la regimul de grădiniţă;
 Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea extraşcolară ;
 Implicarea familiei în activităţile extraşcolare;
 Facilitarea integrării grădiniţei în comunitate;
 Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală;
Acest program a fost anunţat în cadrul . Părinţii au fost foarte interesaţi şi încântanţi că
au putut participa şi ei la aceste activităţi. Doresc ca acest program să se menţină şi anul viitor
deoarece prin acest program relaţiile dintre ei s-au consolidat iar relaţia grădiniţă-familie este
foarte strânsă şi constructivă, ei înşişi venind cu propuneri de activităţi care să intensifice aceste
relaţii.
Rezultatele evaluării finale au fost următoarele:
 Comportament care necesită sprijin: 0
 Comportament în dezvoltare: 13
 Comportament atins: 15
Prin activitățile desfășurate cu preșcolarii grupei mijlocii s-a urmărit dezvoltarea unei
vorbirii corecte și coerente, o exprimare clară din punct de vedere gramatical. Preșcolarii au
cunoscut medii concrete de viață ale animalelor și păsărilor pădurii, pădurea în ansamblu,
transformările prin care trece aceasta pe parcursul anului, transformările pe care le ia natura
prin munca efectivă a omului. Preșcolarii grupei mijlocii și-au însișit numerația 1-5 crescător și
descrescător, simbolul cifrelor, figurile geometrice (cerc, pătrat, triunghi,) asemănându-le cu
obiecte din viața cotidiană.
Toți preșcolarii au o dezvoltare fizică corespunzătoare vârstei. Activitățile didactice
desfățurate au fost proiectate în conformitate cu cerințele curriculum-ului preşcolar.

Educatoare,
Murareţu Angela
Mercurean Ioana Otilia