Progrese in Vaccinologie

 Cadrul general
 Vaccinuri combinate
 Programe Nationale de Imunizare… tendinte
 Programul National de Imunizare din Romania
 Imunizari la diverse grupe de varsta
 Vaccinarea este una din cele mai mari
realizări ale sănătăţii publice 1
 Cu excepţia apei potabile, vaccinurile sunt
cea mai eficientă intervenţie în reducerea şi
prevenirea re-emergenţei bolilor infecţioase
1

 26 de boli sunt prevenibile prin vaccinare 2

 “Imunitatea colectivă”: imunizarea
majorităţii duce indirect la protecţia
indivizilor susceptibili din populaţie 2, 3
1
European Vaccine Manufacturer’s paper 2003
2 International Federation of Pharmaceutical Manufacturing Associations. May 2003,
3 Fine P E M in Vaccines (4th Edn) 2004 Plotkin SA and Orenstein EA, p.1451
 Morbiditatea anuala prin bolile infectioase preventibile prin
vaccinare in sec.XX si morbiditatea anuala actuala in SUA
Boala Morbiditatea anuala in Sec. XX1 20052 Reducerea(%)
Variola 48 164 0 100
Difteria 175 885 0 100
Rujeola 503 282 66 >99
Parotidita 152 209 314 >99
Pertussis 147 271 25 6 616 83
Polio(v.paralitic) 16 316 13 >99
Rubeola 47 745 11 >99
Sindr.rubeolic 823 1 >99
congenital
Tetanus 1314 27 98
Haemophylus infl 20 000 2264 99
1. CDC : MMWR,1999,48,242-264 3. Paralizie acuta asociata virusului polio vaccinal de import (VAPP)
2. CDC: MMWR,2006, 55,880-893 4. H.influenzae b si alte serotipuri (<5 ani varsta)
Shaw Alan R,Feinberg MB, Vaccines In Clinical Immunology. Principles and Practice, third edition , Ed.Elsevier, 2008,1353-1382
 Morbiditatea prin bolile infetioase preventibile prin vaccinare,
estimata in era pre-vaccinala, comparativ cu morbiditatea curenta

Boala Morbiditatea anuala estimata in 20051 Reducerea(%)

era pre-vaccinala1
Hepatita A 117 333 19 183 84
Hepatita B (acuta) 66232 15 352 77
Inf.pneumococica
(invaziva)
- toate varstele 63 067 40 324 36
-<5 ani 16 069 4 400 73
Varicela 4 085 120 817 024 80
1. CDC : date raportate in 2006

Shaw Alan R,Feinberg MB, Vaccines In Clinical Immunology. Principles and Practice, third edition , Ed.Elsevier, 2008,1353-1382
 Regulile esenţiale ale programelor de vaccinare

 Acoperire înaltă
 Imunitate de grup
Acoperirea vaccinală minimă necesară
pentru a opri transmiterea infecţiei

Infecţia Acoperirea vaccinală minimă

Rujeolă 92-95
Pertussis 92-95
Oreion 90-92
Rubeola 85-87
Difteria 80-85
Polio 80-85

Anderson and May, Lancet 1990

Imunitatea de grup
‘’heard immunity’’
 “Cele mai mari succese sunt acelea pe care nu le
putem vedea:
toţi cei care NU au suferit sau nu au murit de boli
prevenibile prin vaccinare”

Walter Orenstein, MD,

National Immunization Conference
April 29, 2002
 Am uitat gravitatea
unor boli.

Vaccinurile sunt
victimele propriului
lor succes.

Iron lungs for polio victims. Circa 1950’s. Los Angeles, CA, USA.
 Vaccinarea ca intervenţie
de sănătate publică
 A avea la dispoziţie o intervenţie atît de eficientă
cum este vaccinarea şi a nu o utiliza este o
dovadă de iresponsabilitate socială

 Dar programele de vaccinare au condus nu

numai la succese din perspectiva sănătăţii
publice, ci şi la paradoxuri
Consecinţe: rezistenţă şi îngrijorare …
 Acoperirea vaccinală scade
 Vaccinurile sunt percepute drept costuri şi nu ca
investiţie în sănătate
 Guvernele sunt rezervate în alocarea de fonduri–
sustenabilitatea financiară nu este de la sine
înţeleasă
 Populaţia devine rezervată în acceparea
vaccinurilor – chiar dacă acestea sunt furnizate
gratuit
 . . . şi prejudecăţi
 Părinţii şi medicii au uneori o experienţă limitată în
privinţa unor boli cum ar fi tusea convulsivă, aşa încât
evenimente adverse potenţiale sunt percepute
disproporţionat de importante atunci când se produc

 Vaccinurile au dovedit siguranţă în administrare, deşi în

unele cazuri copii pot face reacţiiadverse (inflamaţie la
locul injectării) ce sunt minore şi de scurtă durată (<24 ore
după vaccinare)

 Reacţiile adverse minore sunt cu mult mai puţin grave şi

frecvente faţă de consecinţele şi complicaţiile bolilor pe
care le previn
 De aceea . . .
 Programele de vaccinare sunt o componentă
importantă a îngrijirilor de sănătate, la nivel global

 Vaccinurile reduc morbiditatea şi mortalitatea şi au

dovedit că sunt cost-eficiente

 Pentru a susţine morbiditatea scăzută după începerea

progamelor de vaccinare este necesar:

 Să se efectueze programe educaţionale referitor la

beneficiile vaccinării

 Să se asigure o acoperire vaccinală bună

 Progres in vaccinologie

Vaccinuri combinate
 Numărul de vaccinuri şi numărul posibil de
injecţii (în ultimul secol)
Anul Numă r d e N u m ă r p o s i b i l d e i n j e c ţ i i N u m ă r p o s i b i l d e i n j e c ţ i i

v a c c i n u r i p â n ă l a v â r s t a d e 2 a n i l a o s i n g u r ă v i z i t ă l a

m e d i c

1900  1 1 1

1960  5 8 2

1980  7 5 2

2000  11 20 5

În 1900, copii erau vaccinaţi contra variolei.

În 1960, copiii primeau vaccinuri variolic, difteric, tetanic, pertussis celular (ca DTP) şi polio. Vaccinul polio
inactivat se administra în serii de 3 injecţii.
În 1980, copiii primeau DTP, polio şi MMR. DTP şi MMR erau administrate sub formă de combinaţii, vaccinul
polio viu atenuat se administra oral.
În 2000 copiii au primit DTPa, MMR, polio inactivat, Hib, varicela, conjugat pneumococcic, şi hepatitic B.

Offit P et al, Pediatrics, 2002

 Numarul bolilor preventibile prin vaccinare (SUA)
Anul 1985 (nr. 7) 1995 (nr.10) 2007 (nr.16)
Boala Rujeola Rujeola Rujeola
Rubeola Rubeola Rubeola
Parotidita Parotidita Parotidita
Difteria Difteria Difteria
Tetanus Tetanus Tetanus
Pertussis Pertussis Pertussis
Poliomielita Poliomielita Poliomielita
Haemophylus infl.b Haemophylus infl.b
Hepatita B Hepatita B
Varicela Varicela
Inf. Pneumococica
Gripa
Boala meningococica
Hepatita A
Rotaviroze
HPV
Shaw Alan R,Feinberg MB, Vaccines In Clinical Immunology. Principles and Practice, third edition , Ed.Elsevier, 2008,1353-1382
 Clasificarea vaccinurilor combinate
(dupa numarul componentelor antigenice)
 Vaccinuri cu antigene de la o singura specie microbiana
 simple (monovalente )
 complexe (polivalente)
 Vaccinuri combinate (asociate) care contin amestecuri
antigenice de la specii microbiene diferite dar
administrate printr-un singur preparat
 bivaccinuri (DT, Rujeola-Rubeola, Tific-HAV)
 trivaccinuri ( DTP,DT-VPI, Rujeola-Rubeola-Urlian)
 tetravaccinuri (DTP-VPI, DTP-HVB)
 pentavaccinuri (DTP-VPI-Hib)
 hexavaccinuri (DTP-VPI-HVB-Hib)
 Particularităţile vaccinurilor combinate

 imunogenicitate similară cu a vaccinurilor

monocomponent administrate simultan
 adaptate programelor de vaccinare moderne

 nu “suprasolicită” sistemului imun al copilului*

 diminuă expunerea la proteine şi polizaharide

vaccinale în exces, acestea fiind înlocuite cu
componente înalt imunogene şi mai puţin reactogene
(ex: componenta pertussis acelulară vs.celulară) *

*Offit P.A. et al : Adressing parent’s concerns: do multiple vaccines

overhelm or weaken the infant system? Pediatrics, 2002, 109,1
Dificultăţi în dezvoltarea vaccinurilor combinate

Posibile interacţiuni şi
Antigene consecinţe nedorite
multiple
• Reducerea imunogenicităţii

Adjuvanţi • Creşterea reactogenicităţii

Soluţii Conservanţi
• Stabilitate scăzută
tampon
• Producţie complicată
Stabilizatori Excipienţi
Temeri legate de aspectele
imunologice
Sunt necesare vaccinurile combinate?
Tendinţe în vaccinările pediatrice:
Vaccinarea în masă contra hepatitei B
Introducerea vaccinului Hib
Interesul crescând pentru DTPa
Trecerea de la OPV la IPV
Noi vaccinuri: S Pneumo, Men C
Nevoia de vaccinuri combinate
Avantajele vaccinurilor combinate
 Pentru copii şi părinţi
 mai puţine injecţii = disconfort redus
 mai puţine vizite la medic

 Pentru furnizorii serviciilor de sănătate

 acceptare mai bună
 logistica pentru stocare şi transport simplificată
 personalul medical devine disponibil pentru alte
activităţi medicale
Avantajele vaccinurilor combinate
 Pentru comunitate
 Scăderea costurilor per ansamblu (lanţul de frig,
ambalaje…)
 Complianţă mai bună
 Acoperire vaccinală îmbunătăţită
 Eficienţă mai mare a programelor de vaccinare
 Reducerea costurilor economice legate de boală
Programe Nationale de Imunizare
 The Austrian Childhood Vaccination Schedule

DTaP Hib IPV HepB PCV7 MMR dT- dTaP Var HPV RTV
IPV

7 weeks-6 months Yes7

2 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes1 Yes2

4 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes1 Yes2

6 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes1 Yes2

12-24 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes1 Yes2 Yes4

6-9 years Yes

9 years + Yes5 Yes6

13 years Yes3

13-16 years Yes

The Austrian Childhood Vaccination Schedule as on 14 January 2008

 The German Childhood Vaccination Schedule
DTaP IPV Hib HepB PCV7 MenC MMR Var7 dTaP HPV

At birth Yes1+3

2 month Yes1 Yes1 Yes1 Yes1 Yes

3 months Yes1 Yes1+2 Yes1+2 Yes1+2 Yes

4 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes1 Yes

11-14 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes1 Yes Yes6 Yes

11-23 months Yes5

15-23 months Yes6

5-6 years Yes

9-17 years Yes Yes4 Yes8 Yes

12-17 years Yes9

The German Childhood Vaccination Schedule as on 12 November 2007

 The Greek Childhood Vaccination Schedule
DTaP Hib1 IPV MMR HepB2 MenC3 PCV74 Var5 BCG dT6

2 months Yes Yes Yes Yes Yes Yes

4 months Yes Yes Yes Yes Yes Yes

6 months Yes Yes Yes

6-18 months Yes Yes

12-15 months Yes Yes Yes

12-18 months Yes

15-18 months Yes Yes

4-6 years Yes Yes Yes

6 years Yes

11-18 years Yes

13-18 years Yes

 The Hungarian Childhood Vaccination Schedule

DTaP IPV Hib MMR HepB dT BCG

At birth Yes1 Yes

2 months Yes2 Yes2 Yes2

3 months Yes2 Yes2 Yes2

4 months Yes2 Yes2 Yes2

15 months Yes

18 months Yes2 Yes2 Yes2

6 years Yes3 Yes3

11 years Yes Yes

14 years Yes

The Hungarian Childhood Vaccination Schedule as on 15 January 2007

 The Italian Childhood Vaccination Schedule
DTaP IPV Hib HepB MMR dTap PCV7 MenC Var

At birth Yes1

2-3 months Yes Yes Yes Yes

4-5 months Yes Yes Yes Yes

10-12 months Yes Yes Yes Yes

12-14 months Yes

2 months-2 years Yes2

2 months-3 years Yes2

1 year-2 years Yes2

5-6 years Yes Yes Yes3

5-15 years Yes3

11-15 years Yes4 Yes5

The Italian Childhood Vaccination Schedule as on 21 October 2008

 The Spanish Childhood Vaccination Schedule
DTaP Hib IPV MenC MMR HepB Var dT HPV

Birth-1 month Yes

2 months Yes Yes Yes Yes Yes

4 months Yes Yes Yes

6 months Yes Yes Yes Yes1 Yes

12-15 months Yes

15-18 months Yes Yes Yes Yes2

3-6 years Yes3

4-6 years Yes

10-14 years Yes4 Yes5

11-14 years Yes6

14-16 years Yes

The Spanish Childhood Vaccination Schedule as on 1 June 2008

 The United Kingdom Childhood Vaccination Schedule

DTaP IPV Hib MenC PCV7 MMR BCG5 Td

At birth Yes6

2 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes

3 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes

4 months Yes1 Yes1 Yes1 Yes Yes

Around 12 months Yes2 Yes2

Around 13 months Yes Yes

3 years 4 months-5 years Yes3 Yes3 Yes

13-18 years Yes4 Yes4

The United Kingdom Childhood Vaccination Schedule as on 10 January 2007

Programul National de Imunizare
din Romania
 Varianta de tranzitie a Calendarului de vaccinare propusa de CNV ,valabila pentru
perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2009
Vârsta recomandată Vaccin Comentarii
Primele 24 de ore Hep B În maternitate
2-7 zile BCG
2 luni DTPa-VPI, HepB Simultan
4 luni DTPa-VPI Simultan
6 luni DTPa-VPI, HepB* Simultan
12 luni DTPa –VPI, RRO Simultan
4 ani DTPa**

7 ani (în cls I-a) RRO Campanii şcolare

9 ani (în cls III-a) VPI Campanii şcolare
12 ani ( in cls a VI-a) HPV*** Campanii şcolare
14 ani (în cls VIII-a) dT, Rubeolic *** Campanii şcolare
24 ani dT In luna calenda-
ristica a nasterii

* vaccinurile DTP-HB si VPO vor fi administrate la varsta de 6 luni pana la finalizarea stocului de vaccin DTP-HepB, dupa care acesta va fi inlocuit cu
DTPa-VPI si HepB
**pentru cohortele de copii care nu primit DTP doza a 5-a pana la data de 30 septembrie 2008 precum si cohorta de copii care
implinesc 30 de luni in luna octombrie 2008 se va realiza vaccinarea cu DTPa la implinirea varstei de 4 ani, incepand din anul 2010
***numai fetele
 Calendarul de vaccinare propus de CNV,valabil pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2009

Vârsta recomandată Vaccin Comentarii

Primele 24 de ore Hep B În maternitate
2-7 zile BCG
2 luni DTPa-VPI-HepB-Hib, Rota, PCV Simultan
4 luni DTPa-VPI-Hib, Rota, PCV Simultan
6 luni DTPa-VPI-HepB-Hib, PCV Simultan
12 luni RRO , Varicelic Simultan
14 luni DTPa-VPI-Hib, PCV Simultan
36 luni RRO , Varicelic Simultan
4 ani DTPa*

9 ani (în cls III-a) VPI Campanii şcolare

12 ani ( in cls a VI-a) HPV** Campanii şcolare
14 ani (în cls VIII-a) dT, Rubeolic ** Campanii şcolare
24 ani dT In luna calenda-
ristica a nasterii

* pentru cohortele de copii care nu primit DTP doza a 5-a pana la data de 30 septembrie 2008, precum si cohorta de copii care implinesc 30 de
luni in luna octombrie 2008 se va realiza vaccinarea cu DTPa la implinirea varstei de 4 ani, incepand din anul 2010
** numai fetele
Imunizari la diverse grupe de varsta
 Vaccinarea
adolescenţilor şi a
adultului tânăr.
 Verifică statusul vaccinal anti-hepatita B şi
vaccinează dacă este cazul.
 Vaccinarea antigripală pentru protectie si
pentru evitarea absenteismului.
 Verifica statusul vaccinal/antecedente
infecţioase pentru cele trei boli R-O-R şi
varicelă. Vaccinează dacă este cazul.
 Vaccinarea antirubeolică este deosebit de
importantă pentru adolescente.
 Vaccinarea anti hepatită A.
Vaccinarea gravidelor.
 Vaccinurile viu atenute sunt contraindicate
pentru imunizarea femeilor gravide.
 Vaccinurile inactivate se pot administra
femeilor însărcinate fără riscuri.
 Vaccinarea gravidei cu rapelul tetanic este
obligatorie şi are rolul de a preveni cazurile
de tetanos neonatal.
 Conform consensului ştiinţific, vaccinarea
antigripală (vaccinuri inactivate) este
recomandată de rutină gravidelor
Vaccinarea adultului.
 Anti-Hepatita B, dacă este cazul.
 Anti-gripa de rutină, pentru raţiuni
socio-economice.
 Rapelul dT odată la 10 ani.

 Anti- Hepatita A, dacă este cazul.

Vaccinarea bolnavilor cronici.
 Vaccin anti-gripa, obligatoriu anual.
 Vaccin anti-pneumococic R1 :cinci ani.

 Rapelul dT odată la 10 ani.

 Vaccinare antimeningococică:
insuficienţă hepatică, renală,
Vaccinarea
vârstnicilor.
 Vaccinarea anti-gripal este obligatorie.
 Vaccinarea anti-pneumococică este
obligatorie(1 doză la 5 ani)
 Rapelul dT.
În continuare se fac eforturi mari pentru :
 ameliorarea continuă a preparatelor
existente pentru a reduce cât mai mult
preţul lor dar şi efectele secundare (ex:
vaccinul anti-pertussis acelular).
 obţinerea de noi vaccinuri împotriva altor
boli de mare actualitate şi gravitate : HIV,
HVC, gripa H5N1, anticancer etc.
 Concluzii
Vaccinurile combinate moderne:

 O bună imunogenicitate
 Reactogenicitate redusă
 Reduc numărului de injecţii necesare pentru
protecţia conferită prin vaccinare
 Fac posibilă introducerea de noi vaccinuri
Pentru o bună prescriere e
nevoie de o informare corectă!
 Vaccinuri combinate nou
introduse!

 Rotavirus
 HPV
 Varicelic (RORV)
 Pneumococic (7 , 11 si 23 valent)