{

TEXTE MEDICALE

Articolul stiintific original
Caz clinic/ Observatie clinica
Editorial
Scrisoare catre redactie
General revue
CURS MCS ARTICOL STIINTIFIC
ARTICOLUL STIINTIFIC ORIGINAL
Se refera la o cercetare originala, in care se raporteaza
metoda de lucru si rezultatele.
Structura unui articol este bine statuata si cuprinde:
titlu si rezumat
introducere (de ce a fost realizata lucrarea)
material si metoda (cum a fost realizata lucrarea)
rezultate (ce a fost observat)
discutii (comentarii personale derivate din lucrare
referinte biografice

CAZ CLINIC (CASE REPORT)
Raportarea unei situatii sau observatii clinice deosebite
si comentarea ei pe scurt: maxim 4 6 pagini.
Se accepta raportari de cazuri ce au particularitati
importante sau care aduc elemente originale privitoare la
fiziopatologie, diagnoza, tratament.
Revistele de prestigiu au o politica restrictiva in
publicarea cazurilor clinice.
Uneori apare publicat sub denumire de discutie
anatomo-clinica sau conferinta clinica, in care fiecare
punct legat de diagnostic si metoda terapeutica este
comentat de un specialist diferit.
GENERAL REVUE
In traducere libera: revizuire generala,
completa a unui subiect, dupa analizarea a cat
mai multor articole publicate legate de acest
subiect
Trateaza un singur subiect, folosind
bibliografie cat mai vasta, obtinandu-se o
viziune globala asupra statusului actual dar si
sugerandu-se perspective de cercetare
EDITORIAL
Este un material comandat de obicei de Comitetul
de redactie al revistei si scris de un autor cu
reputatie.
Analizeaza lucrari deja publicate, eventual emite
noi ipoteze sau propune noi cercetari.
Nu este structurat precum articolul, nu publica
date originale (acestea apar in articolul original).

SCRISOARE CATRE REDACTIE (EDITOR)
poate fi un raspuns, sau comentariu, sau opinie
contradictorie emisa in urma unui articol ce a aparut in
revista;
acceptata de multe reviste anglo-saxone si franceze,
neacceptata de altele;
alteori consta in prezentarea unui caz clinic scurt, sau
a rezultatelor preliminarii ale unei cercetari si pot face
obiectul unor publicatii ulterioare mai detaliate;
avantaj: rapiditatea publicarii ei (saptamani) dupa
acceptarea de catre Comitetul de redactie (la articole
originale termenul pana la publicare poate dura luni);
trebuie sa fie scurta (maxim 2 pagini) si cu putine
referinte bibliografice);
STILUL IN REDACTAREA STIINTIFICA
1. Intrebuintarea corecta a timpului verbelor
- se foloseste timpul trecut pentru evenimentele din trecut
(descriere de boala, metode folosite, etc). Tot trecut in relatarea
legata de experienta altor cercetatori din capitolul Introducere
si Discutii.
- se poate folosi timpul prezent mai ales in capitolul Concluzii
(Putem trage concluzia ca ) si Discutii ( Analizarea
datelor sugereaza ca ).
2. Evitarea sinonimelor pentru a infrumuseta textul
ex.: Febra a se folosi constant in text, de evitat a se inlocui
cu ascensiune termica, temperatura peste normal,
hipertermie. In plus, poate induce nedumeriri, indoieli daca
acesti termeni reflecta exact acelasi fenomen.
3. Evitarea expresiilor emotionale.
4. Evitarea ambiguitatilor si pleonasmelor.

STILUL IN REDACTAREA STIINTIFICA
5. Rigoare stiintifica in redactarea textului.
Articol cu termeni imprecisi poate ridica semne de intrebare chiar
asupra rigorii cu care s-a efectuat cercetarea.
Mare atentie in redactarea capitolului Material si metoda ideal a se
folosi definitii operationale.
ex:definirea gradului de edem sau ce limite se accepta pentru HTA.
Definire in timp si spatiu a populatiei studiate, a parametrilor urmariti.
Expunerea metodei de lucru trebuie foarte precis efectuata, pentru ca
experimentul sa poata fi reprodus de alta echipa.
Se folosesc unitati de masura standard (o tumora cu diametrul de 3
cm, nu cat o pruna), sau ce inseamna crestere in volum a tumorii:
ori procentual, ori in grame, nu termeni vagi ca si-a imbunatatit
starea de sanatate).
Suprimarea adjectivelor inutile si imprecise: voluminos, vast, frecvent,
exceptional sau a adverbelor inutile si neprecise: mult, multiple,
profund, insuficient, prea mult.
A nu se cadea in capcana excesului de procentaj (face lectura si
memorarea dificila).

STILUL IN REDACTAREA STIINTIFICA
6. Folosire de limbaj clar
7. Cuvintele cu semnificatie importanta ar trebui puse la inceputul
frazei. Pozitia acestora pozitie forte contribuie la claritatea
textului si retin atentia cititorului. Acelasi lucru este valabil
pentru titlul unui articol (a se evita formulari ce incep cu
generalizari de interes limitat :Aspecte legate de .., Starea
actuala a.., adica este pus in pozitie forte un cuvant si un
adjectiv de interes limitat.
8. Utilizarea judicioasa a prescurtarii etc, s.a.m.d.. Intr-un
articol stiintific etc nu poate fi utilizat decat daca nu da loc
nici unei ambiguitati.
ex corect: Intr-o cercetare sociologica ce cuprinde 30 pacienti,
pacientul nr. 1 s-a notat cu P1, pacientul 2 cu P2, etc.
ex. Incorect: analizele de laborator, HLG, glicemie, etc.
De evitat cuvintele ce dau nastere la imprecizie, de exemplu:
Pacientii au primit antiinflamatorii clasice, cum ar fi de exemplu:
indometacin, etc. fraza care utilizeaza defectuos etc , ce este
un antiinflamator clasic, ce vrea sa spuna aici cu de exemplu?
STILUL IN REDACTAREA STIINTIFICA
9. Utilizarea prescurtarilor (a abrevierilor)
- este permisa utilizarea prescurtarilor internationale ale unitatilor
atunci cand ele urmeaza o cifra ex: bolnavul are o greutate de 50
kg. Nu se foloseste insa: evolutia greutatii in kg, ci se scrie
kilograme.
- Toate prescurtarile trebuie anuntate la prima aparitie in text a
termenului, langa care apare prescurtarea intre paranteze, ex:
hipertensiunea arteriala (HTA).
- Utilizarea abuziva de prescurtari poate avea efect advers asupra
usurarii lecturii. Din acest motiv, nu se utilizeaza prescurari pentru
un cuvant ce nu a fost folosit decat de 3 4 ori intr-un articol. Este
de dorit a nu se utiliza mai mult de 2 3 prescurtari intr-un articol
pentru a nu ingreuna citirea.
10.Stilul concis
Trebuie evitate cuvinte de umplutura cum ar fi: pare util a se
remarca, este oportun de semnalat.
STILUL IN REDACTAREA STIINTIFICA
11. Absenta repetitiei
Repetitia este impotriva principiului sitlului concis. Singura
repetitie autorizata si chiar necesara consta in continutul
rezumatului in raport cu textul.
Nu trebuie repetat titlul ca atare in rezumat, nu se repeta rezultatele
in discutii, nu se repeta pasaje din introducere in discutii.
Uneori e greu a evita repetitiile si trebuie gandit daca e bine a se
spune anumite lucruri in introducere sau discutii.
Se poate detalia in discutii ceea ce nu a fost evocat in introduce.
Pentru a evita repetarea rezultatelor in discutii, este util a le
prezenta sub forma de tabele sau figuri. In acest caz este posibil de
a scrie in discutii Rata de vindecari observata (tabel II) difera de
cea pe care au publicat-o .. Referinta la tabel II evita repetarea
datelor vindecarii.
12. Eclipsa
Este excesul de conciziune datorat suprimarii cuvintelor sau ideilor
care sunt indispensabile intelegerii frazelor sau textului si obliga
cititorul sa faca deductii.
TITLUL
Anunta continutul articolului cu maxim de precizie si concizie
Pentru cititor, are rol de atractie si selectie, Pot fi consultate
fie parcurgand sumarul revistelor, fie compilatii de sumare ca
current contens , fie efectuand o bibliografie tematica (ex:
prin Medline)
Titlul trebuie sa evite 2 lucruri:
Sa fie prea concis, riscand sa nu reflecte continutul
specific al articolului
Sa fie prea precis, riscand sa fie prea lung
Lungimea titlului: maxim 10 cuvinte ( in medic 5 8) si
care permit o lectura rapida (Rolul bifosfonatelor in
stoparea osteoporozei)
Uneori se folosesc subtitluri (titlu separat in 2 - 3 parti, cu
punct sau se pune si virgula, sau liniuta, sau 2 puncte).
Ex: Tumori hipofizare la copii, studiu anatomo-clinic a 8
cazuri. Este totusi preferabil sa se condenseze totul intr-
un singur titlu, deoarece risca sa devine aproape
rezumate.

TITLUL
Stilul: cuvintele imperative trebuie sa fie plasate la
inceputul titlurilor, in pozitii forte. A nu se folosi expresii
fara continut de informatii date recente despre unele
consideratii privitoare la
In mod exceptional titlul poate avea aspect interogativ,
care cauta sa provoace cititorul Tratamentul ulcerului
duodenal: chirurgical sau medicamentos?
Este bine sa se studieze cateva numere ale revistei in
care se publica, pentru a adapta titlul la cerintele
revistei, sau sa se consulte comitetul de redactie care
limiteaza uneori numarul de cuvinte sau de caractere din
titlu.

AUTORII
Criteriu important al promovarii profesionale.
Primul autor este acela care a realizat esentialul
lucrarii si a redactat manuscrisul; apoi apar ceilalti
autori, in ordinea contributiei la lucrare.
Numele sefului/ directorului de laborator apare daca el
a fost initiatorul cercetarii, a reunit echipa si a obtinut
mijloace financiare necesare cercetarii. Numele sau
apare de obicei la ultima pozitie a autorilor si serveste
drept chezasie cand ceilalti autori nu sunt cunoscuti
in comunitatea stiintifica.
Este de preferat sa nu existe mai mult de 5 6 autori
la articol. In caz de studii multicentrice, New England
Journal of Medicine limiteaza la 12 numarul de autori.

INTRODUCEREA
Are 2 scopuri:
Scop informativ creearea unor legaturi intre
cunostintele autorului si cele ale cititorului si
implicit arata de ce a fost efectuata lucrarea.
Scopul de a prezenta pe scurt de ce este
interesanta lucrarea, starnind cititorului
curiozitatea de a o citi.
Continutul trebuie adaptat revistei alese, cantitatea de
informatii din introducere este invers proportionala cu
nivelul presupus de cunostinte al cititorilor.
Prima parte a introducerii expune aspectul general al
subiectului si este echivalentul unei sumare puneri la
punct pentru cei ce nu-l cunosc bine; este singura
parte a articolului care are o conotatie pedagogica.

INTRODUCEREA
Partea a doua a introducerii trebuie sa precizeze
aspectul particular al problemei abordate.
Partea a treia a introducerii indica in 2 3 fraze
care a fost scopul lucrarii (sa clarifice un aspect
controversat, sau sa testeze o ipoteza, sau sa
aduca o contributie personala la un subiect).
Trebuiesc evitate digresiunile (gen curs academic
asupra subiectului).
Exista controverse daca in capitolul Introducere
trebuie incluse rezultatele (preferabil nu).

MATERIAL SI METODA
Acest capitol al articolului trebuie sa fie suficient pentru ca lucrarea
/ experimentul sa poata fi reprodus si rezultatele verificate.
Acest capitol trebuie sa descrie:
1. Populatia asupra careia a fost facut studiul:
- Cum a fost selectionata
- Descrierea populatiei
2. Ce s-a cautat a se evalua:
- Actiunea unui medicament
- Rezultatele unei interventii chirurgicale
- Valoarea unui examen radiologic
3. Criteriile de jduecata care au stat la baza evaluarii:
- Parametrii biologici
- Supravietuire
- Complicatii
4. Cum au fost analizate si validate rezultatele (ce teste
statistice s-au folosit):

MATERIAL SI METODA
1. Populatia studiata (materialul):
Poate fi populatia bolnavilor, sau o popualtie obisnuita cu sanatosi si
bolnavi, sau animale de laborator, sau suse celulare itnr-o lucrare
experimentala
Se recomanda a se da toate detaliile necesare interpretarii rezultatelor,
pentru a permite (daca este cazul) identificarea erorilor sistematice
eventuale care au intervenit in compozitia esantioanelor studiate
Acest capitol trebuie sa precizeze daca este vorba de o serie consecutiva,
daca este un studiu retrospectiv sau prospectiv, randomizat sau nu.
Intr-un studiu caz martor trebuie precizate criteriile de selectie a
martorilor.
Dupa indicarea modului de efectuare a esantioanelor, trebuie consemnat
varsta, sex, caracteristici socio-profesionale, origine etnica,
simptomatologie, date morfologice.
Caracteristicile grupurilor si subgrupurilor luate in studiu trebuie definite
fara ambiguitati. In cazul unei observatii pe o serie mica ( 4 5 bolnavi)
se vor descrie observatiile asupra fiecarui bolnav in parte.
Pentru toate studiile prospective de tip experimental efectuate la om, este
necesar acordul uni comitet de etica. Intr-un studiu pe o linie celulara
trebuie precizat modul de obtinere si conservare, mediu de cultura, Ph,
temperatura, adaos de antibiotice (deci toate procedurile efectuate).
In studiile experimentale pe animale trebuie descrise loturile de animale:
specia, susa, originea, conditiile de crestere.
MATERIAL SI METODA
2. Ce se cauta sa se evalueze?
Este al 2-lea capitol din Material si metoda, care precizeaza ce
anume se testeaza: actiunea unui medicament sau factor
ambiental, rezultatele unor tipuri de operatii chirurgicale, etc
Pentru un medicament, trebuie precizat doza zilnica, modul si orarul
de administrare. Cand tehnica sau metoda este noua, trebuie
descrisa cu precizie. Trebuie specificat denumirea chimica si
provenienta substantelor utilizate, iar in cazul aparaturii, trebuie
specificat origine, tipul si numele fabricantului.
3. Criterii de judecata
Descrierea acestora trebuie sa fie precisa (termen de insanatosire
trebuie evitat). Pe cat posibil, a se utiliza termeni clari (ex;
valoarea glicemiei intre 70 si 80 mg%, scaderea TA sistolice sub
140 mmHg).
Daca criteriul de judecata este un rezultat indepartat, trebuie indicat
numarul de bolnavi exclusi din cercetare sau cei pierduti din
vedere. In urmarirea bolnavilor operati trebuie specificat daca
mortalitatea intra-operatorie imediata a fost inclusa sau nu in
aprecierea supravietuirii.
Daca criteriile de judecata sunt evaluari biologice, trebuie precizat
asupra caror produse s-au facut masuratori (ex: sange sau
plasma) si unitatile de masura alese (mg, mmol/ml, etc.).
MATERIAL SI METODA
4. Validarea rezultatelor
Trebuie descrise metodele statistice utilizate (ex: - teste parametrice
sau non-parametrice). Daca se folosesc metode uzuale ex:
testul Hi
2
, testul t (student) se accepta ca ele sa fie doar citate.
Nomenclaturile terminologia biomedicala internationala trebuie
deasemenea respectata. Pentru a cita numele unui medicament,
este preferabila utilizarea denumirii comune internationale. Ea se
scrie fara majuscule (ex: ampicilina). Daca se utilizeaza numele
comercial, se pune majuscula si explicit denumirea
internationala. Numele unei bacterii sau animal ce are doua nume
latine se scrie cu caractere italice (Streptococcus viridans). In
denumirea bacteriilor, doar primul nume are majuscula.
Trebuie evitata categoric tentatia de a discuta metoda de lucru in
timp ce este descrisa. Acest lucru trebuie sa apara in capitolul
Discutii. Deasemenea nu este permis in acest capitol de a se da
rezultate.
In capitolul Material si metoda exista uneori descrieri lungi,
complicate. Multe reviste tiparesc acest capitol cu caractere mici.
Nu trebuie utilizat un stil telegrafic, sau folosite prescurtari in scopul
castigarii de timp si spatiu.
Fara exceptie, verbele trebuie puse la timpul trecut. Trebuie exclus
prezentul narativ.
REZULTATE
Capitolul Rezultate este cel mai important capitol al articolului, fiind
finalul cercetarii care a fost expusa in Introducere si utilizand
metodele descrise. Acest capitol trebuie sa cuprinda exclusiv
rezultatele lucrarii, fara alte adnotari.
Trebuie trecute toate rezultatele. Nu trebuiesc excluse rezultatele
negative, mai ales ca ele pot aduce informatie utila studiului
efectuat (ex: se poate evita un tratament ineficace sau chiar nociv).
Nu trebuie sa contina:
- Nici un comentariu
- Nici o explicatie
- Nici o comparatie cu alte lucrari
- Nici o aluzie la populatia studiata
- Nici o referinta
Redactarea trebuie sa fie obiectiva, impersonala, neutra.
Verbele trebuie utilizate la timpul trecut.
Trebuie respectat principiul preciziei, adica coerenta cifrelor (totalul
este egal cu suma partilor, atat in text, cat si in figuri si tabele).
Cand rezultatele cuprind subgrupe, ele trebuie sa fie coerente cu
cele definite in capitolul Material si metoda.
REZULTATE
In expunerea rezultatelor, trebuie urmata o ordine rationala:
- Se expun rezultatele normale inaintea celor anormale;
- Se expun rezultatele imediate inaintea rezultatelor tardive.
Abia ulterior, in capitolul Discutii autorii pot pune in valoare un
anumit rezultat in raport cu altul.
Daca mai multe metode au fost expuse in capitolul Material si
metoda acceasi ordine trebuie sa fie respectata si in
prezentarea rezultatelor lor.
Erori de evitat:
- A prezenta rezultate marginale care nu sunt in raport direct cu
scopul studiului;
- A face comentarii, ex: Rezutatele globale sunt incurajatoare,
sau urmarirea rezultatelor este dificila deoarece .;
- A nu se prezenta toate rezultatele in capitolul Rezultate, dar
a face referinta la ele in capitolul Discutii sau Rezumat.
In afara de partea descriptiva, in capitolul Rezultate se pot
folosi Figuri si Tabele. Acestea au rolul clar de a exprima ceea
ce ar fi dificil de redactat si greoi de citit si urmarit .
REZULTATE
Tabelele sunt construite cu caractere de imprimerie, adica cu
litere si cifre. Figurile, sau ilustratiile sunt facute din toate
materialele care nu pot fi transcrise cu caractere de
imprimerie: desene, curbe, diagrame, reproduceri de
radiografii, reproduceri histologice, etc.
Tabelul are avantajul preciziei matematice (cifre cu zecimala
dupa virgula) si permit compararea cu precizie a rezultatelor
din text cu cele alte altor autori.
Figurile sunt in general mai usor de citit si urmarit, mai ales
daca datele numerice sunt mai numeroase.
Pentru a realiza figuri si tabele, autorul trebuie sa citeasca
Recomandarile catre autori si sa se conformeze prezentarii
adoptate de revista.
Figurile sunt acompaniate de legende si tabelele au un titlu.
Legendele si titlurile trebuie sa contina toate elementele
necesare intelegerii fara a citi textul lucrarii.
Figurile sunt numerotate in cifre arabe, iar numerotarea
corespunde cu ordinea aparitiei in text. Toate figurile vor fi
trecute in text.
Trebuie evitat abuzul de figuri si tabele .
DISCUTII
Scopul acestui capitol este de a interpreta lucrarea care
a fost realizata, respectiv mijloacele care au fost
folosite, metoda de lucru, rezultatele.
Fata de celelalte capitole, in care limbajul este
impersonal, in Discutii se poate exprima personal
ceea ce s-a gandit.
Capitolul Discutii trebuie , in principal, sa raspunda la
trei obiective.
Primul obiectiv este de a spune daca scopul lucrarii
expuse la sfarsitul introducerii a fost sau nu atins,
ceea ce implica a rezuma principalele rezultate care
raspund direct scopului studiului (desigur, nu trebuie
repetarea tuturor rezultatelor capitolului Rezultate,
ci doar o prezentare foarte succinta). Deasemenea, se
poate prezenta aportul lucrarii la progresul
cunostintelor din domeniu.
DISCUTII
Al doilea obiectiv este de a aprecia calitatea si
validitatea rezultatelor, adica discutia critica si
obiectiva asupra lucrarii, asupra fiecarui capitol al
lucrarii, identificand erorile sistematice are au putut
intervenii in fiecare capitol. De exemplu:
- A fost suficient numarul de subiecti studiati pentru a
trage concluzii?
- Selectarea subiectilor a fost aleatorie?
- Alegerea metodei de lucru a fost cea optima? De ce
a fost preferata fata de alte metode?
- Cum se interpreteaza rezultatele in functie de
metodele intrebuintate si de puterea testelor
statistice utilizate?
Aceasta parte nu trebuie sa fie o autocritica excesiva,
care ar conduce la refuzul articolului.

DISCUTII
Al treilea obiectiv este de a compara rezultatele obtinute
cu cele ale altor autori, iar daca exista diferente
trebuie specificat, discutat si explicat (din cauza
populatiei studiate, sau a metodelor de lucru diferite,
etc). Comparatiile se exemplifica cel mai bine utilizand
figuri sau tabele, dar fara a anunta in mod detaliat
ceea ce contin.
Exista reviste care accepta ca articolul sa se termine cu
o concluzie, insa exista riscul de a se repeta ceea ce a
fost deja spus, deci sa fie inutila (majoritatea
revistelor nu accepta capitolul Concluzii).
La sfarsitul discutiei pot fi formulate ipoteze (si in acest
caz trebuie bine subliniat ca se emite doar ipoteza).
Este deasemenea posibil ca o discutie sa se incheie
exprimand o incertitudine sau sugerand necunoscute
care sa fie rezolvate de alte studii.
Atentie la lungimea discutiilor: ele nu trebuie sa
depaseasca jumatatea lungimii totale a articolului.
REZUMATUL
Scopul rezumatului este de a prezenta cititorului, intr-un
volum redus, continutul articolului.
Rezumatul este cea mai citita parte a articolului si este
frecvent amplasata la inceput, imediat dupa lista
autorilor.
O metoda pentru a face bine un rezumat al unui articol
original consta in scrierea capetelor de capitole;
Introducere, Material si metoda, Rezultate,
Discutii si fiecare capitol este urmat de 1 2 fraze
(sau chiar 3 4 pentru Rezultate).
Lungimea rezumatului este indicata deobicei in
instructiunile date autorilor de catre revista (150 200
250 cuvinte).
REFERINTELE
Referinta este inserata in text imediat dupa enuntarea
faptului; se poate pune si in mijlocul frazei si nu este
obligatoriu la sfarsitul ei. Apar referinte in capitolele
Introducere, Material si metoda, Discutii. Nu trebuie
sa apara referinte in capitolul Rezultate, unde autorii
expun doar ceea ce ei au constatat. Nu apar referinte nici in
titlu, nici in Rezumat. Referintele pot fi citate in figuri sau
tabele.
In principiu, recomandarile facute autorilor de catre revista
indica si sistemul de referinta pe care sa-l utilizeze. Cele
mai frecvente sisteme de referinta sunt:
- Sistemul autor data (numit si sistem Harvard);
- Sistemul numeric secvential (cu varianta sa Vancouver);
- Sistemul alfabetic numeric.