Sunteți pe pagina 1din 2

Tema 1. INTRODUCERE ÎN PLANIFICAREA FINANCIARĂ

2017

1.1

ESENŢA ŞI ROLUL PLANIFICĂRII ÎN GESTIUNEA ÎNTREPRINDERII

Asa cum mentiona John Naisbitt, "Omul supraviețuieste numai prin capacitatea sa de a actiona în prezent, pe baza experientei trecute, cu consecinte în viitor. Asumându-si viitorul, omul îsi face prezentul suportabil si trecutul semnificativ. Trecutul, prezentul si alternativele viitoare sunt întrepătrunse în anticipația și previziunea acțiunilor viitoare." Previziunea si planificarea sunt deseori confundate. Deoarece ambele concepte se preocupa direct de viitor este foarte important ca aceste doua activitati sa fie corect definite si integrate. Previziunea este anticiparea întemeiata pe observatie empirica sau pe cunoasterea unor legi a unui eveniment care urmeaza sa se produca sau a tendintei de dezvoltare viitoare a unui proces sau sistem. Previziunea economica reprezinta procesul prin care este realizata estimarea evolutiei viitoare a unor indicatori economici. Planificarea este una din functiile de baza ale managementului si reprezinta o activitate ce are în vedere stabilirea modalitatilor concrete de realizare a unor obiective prestabilite. Previziunea precede planificarea si ofera informatii necesare pentru realizarea acesteia. Modalitatile concrede de actiune pe care le implica planificarea sunt adoptate prin decizii prin urmare putem spune ca previziunea reprezinta un suport al procesului decizional. O delimitare clara între previziune, planificare si decizie este uneori dificil de trasat, între aceste procese existând o interdependenta strânsa. Previziunea, ca activitate organizată, devine utilă în conditii de incertitudine. Prin urmare previziunea are în vedere în general mediului extern unei entitati, care nu se afla sub controlul acesteia. În schimb planificarea se orienteaza asupra descrierii actiunilor viitoare proprii entitatii în cauza, care sunt controlate direct de aceasta. Deci, este corect să spunem că o firmă previzioneaza cererea (mediul extern) pentru un anumit bun pe piata și planifică producția (mediul intern) pe care urmeaza sa o realizeaze în contextul cererii respective. Nu este corect însa, sa spunem ca o firma planifica evolutia cursului valutar (mediul extern) pentru o anumita monedă sau că o firmă previzionează pretul (mediul intern) pe care ea însăși îl va aplica unui anumit produs. Exista însă și situatii când propriile actiuni ale unei firme pot influenta mediul extern. De exemplu, actiunile unei firme concurente pot face obiectul previziunii, însa este foarte probabil ca aceste actiuni sa fie influentate de planificarea realizata în propria firma, fie prematur, fie odata ce actiunile planificate îsi fac simtite efectele pe piata.

realizata în propria firma, fie prematur, fie odata ce actiunile planificate îsi fac simtite efectele pe

Tema 1. INTRODUCERE ÎN PLANIFICAREA FINANCIARĂ

2017

Odată cu trecerea la economia de piaţă în Republica Moldova planificarea a devenit

practic un instrument financiar neglijat. Dat fiind faptul că planificarea reprezintă o funcţie

atăt de importantă a managementului, o înţelegere profundă a metodelor şi documentării

planificării este foarte importantă. Nu întâmplător Richard Stutely în lucrarea sa „Planul de

afaceri perfect” p. xiii susţine că „Planificarea reprezintă inima unui bun management”.

Anume în procesul studierii mecanismului planificării are loc transformarea sistematică a

economiștilor în specialişti capabili să participe la gestionarea eficientă a unei

întreprinderi.

A planifica, la nivelul unei întreprinderi, înseamnă a concretiza în documente scrise, prevederile strategiei şi
A planifica, la nivelul unei întreprinderi, înseamnă a concretiza în
documente scrise, prevederile strategiei şi politicii adoptate pentru o
anumită perioadă, sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi, termenele
la care acestea trebuie realizate, resursele ce trebuie alocate pentru
îndeplinirea lor, sarcinile concrete care revin executanţilor, măsurile ce
trebuie aplicate pentru crearea condiţiilor necesare şi modul de urmărire şi
control al felului cum sunt îndeplinite prevederile planului.

fost planific ată în avans” [Sun Tzu, Arta războiului, sec.400 î. Hr.].

Experienţa multianuală a întreprinderilor atît din ţara noastră, cît şi din alte state

demonstrează că ignorarea activităţii de planificare conduce la pierderi şi risipe

neîndreptăţite, iar uneori – la faliment. Conducătorii iscusiţi cunosc prea bine faptul că

toate bătăliile mari au fost cîştigate mai întîi pe hărtie şi mai apoi pe cîmpul de luptă.

„Avînd un plan minuţios şi detaliat, puteţi învinge; avînd un plan neglijent şi mai puţin

detaliat, s-ar putea să nu învingeţi. Însă eşecul este şi mai previzibil, dacă nu planificaţi

deloc! O victorie sau o înfrîngere poate fi prevăzută, pornind de la modul în care acţiunea a

În asemenea condiţii este absolut necesară cunoaşterea de către manageri,

economişti, întreprinzători a problemelor teoretice şi metodologice de bază privind

organizarea şi înfăptuirea activităţii de planificare financiară. Devine astfel posibilă

stabilirea în timp a opţiunilor şi priorităţilor, alegerea celor mai optimale variante de

soluţionare a problemelor, precum şi estimarea riscurilor probabile a măsurilor antirisc

prin studii şi calcule de specialitate.

Activitatea de planificare poate fi comparată cu o călătorie, planul fiind punctul ei de plecare şi îndeplineşte următoarele sarcini:

schiţează traseul de parcurs pentru a ajunge la destinaţia dorită;

identifică pericolele (riscurile) principale care trebuie ocolite;

oferă strategiile necesare pentru a face faţă situaţiilor critice;

stabileşte reperele de care este nevoie pentru a evalua rezultatele obţinute;

ajută la prevederea imprevizibilului etc.