Sisteme Moderne de Fabricatie

Sisteme moderne de fabricatie
Uploaded by Dorin Marian
Rating and Stats

2.0 (2)
Document Actions
Download
Share or Embed Document
Sharing Options
 Share on Facebook, opens a new window
 Share on Twitter, opens a new window
 Share on LinkedIn
 Share by email, opens mail client
Embed
Description: Sisteme moderne de fabricatie
View More
Copyright: Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Download as PDF, TXT or read online from Scribd
Flag for inappropriate content
Tema Proiectului
:
SISTEME MODERNE DE FABRICATIE
Cuprins
1. Argument………………………………………….....……4 2. Introducere in Sisteme de
Fabricatie Moderne……… .......6 3.Clasificarea sistemelor de
fabricatie……………................9 4. Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de
fabricatie......14 5. Factori şi momente cu implicaţii importante în evoluţia controlului de
calitate .............................................................19 6. Conceptul “product out”
....................................................21 7. Conceptul “market-
in”........................................................22 8. Raportul între asigurarea calităţii şi controlul
calităţii, instrumente ale asigurării calităţii...........................................24 9.
Bibliografie.........................................................................26
1. Argument
MECATRONICA s-a impus mai intai in viata reala in industrie, dupa care a fost
“identificata”, definite si introdusa pentru a putea fi studiata si tratata corespunzator.
Elementele electrice si electronice au inceput sa fie incluse in sistemele mecanice din anii
1940. Utilajele din aceasta perioada ar putea fi numite prima generatie a mecatronicii. Se
considera ca primul utilaj complet din punct de vedere al conceptului mecatronic a fost
masina unealta comandata numeric (CNC) pentru productia elicelor de elicopter, construita la
Massachusetts Institute of Technology din SUA, in 1952. Dezvoltarea informaticii la
inceputulanilor 1970 a fost marcata de aparitia microprocesorului, caracterizat printr-o inalta

fiabilitate si o flexibilitate deosebita, oferind in acelasi timp gabarit si pret scazut; toate
acestea au permis inlocuirea elementelor electronice analogice si de decizie clasice, sistemele
electronice devenind astfel mai complexe dar in acelasi timp si mai usor de utilizat. Aceasta
etapa poate fi numita a doua generatie a mecatronicii. Mecatronica a inceput sa se dezvolte in
mod dinamic in anii 1980, perioada in care era deja proaspat definite, iar conceptul suferea
permanent perfectionari. A fost o perioada de dezvoltare in directia obtinerii elementelor
integrate, menite sa asigure pe deplin controlul utilajelor, masinilor si sistemelor complex.
Aceasta a fost inceputul celei de-a treia generatii a mecatronicii, al carui obiect de interes sunt
sistemele multifunctionale si au o constructive complexa. Utilajele mecatronice sunt
ansambluri care integreaza elemente component simple sau complexe ce indeplinesc diferite
functii, actionand in baza unor reguli impuse. Principala lor sarcina este functionarea
mecanica, deci producerea de lucru mecanic util, iar in esenta lor este posibiltatea de a
reactiona inteligent, printr-un sistem de senzori, la stimuli exterior care actioneaza asupra
utilajului luand decizii corespunzatoare pentru fiecare situatie. Avand in vedere avantajele pe
care le reprezinta utilizarea de masini si scule pneumatic fata de cele electrice, marii
producatori din diverse domenii de activitate au regandit organizarea
3
fluxurilor de productie, trecand de la utilizarea de masini, unelte , scule electrice la scule pne-
umatice. Dintre aceste avantaje mentionam:  Independenta fata de sursele , retelele electrice,
aerul comprimat putand fi obtinut si
prin utilizarea motoarelor cu ardere interna;   Generarea unei puteri mari comparativ cu
volumul mic si greutatea redusa a masinii; Durata de lucru continuu mare datorita faptului ca
partea motrica a uneltelor
pneumatice nu se incalzesc in sarcina; in majoritatea cazurilor, motorul uneltei pneumatice

este o turbine ce poate functiona ore in sir fara oprire;  Durata mare de exploatare datorita
riscului redus de defectare in conditii de utilizare
corecta;  Intretinere si reparatii usoare,care pot fi efectuate la nivelul atelierelor mecanice
proprii
ale utilizatorilor;  Manevrabilitate sporita datorita greutatii mici si volumului redus.
2. Introducere in sisteme de fabricatie moderne
In industriile producatoare, exista sisteme de fabricatie moderne, care conduc la obtinerea

performantelor propuse. Dintre acestea, cele mai importante sunt: sistemele de fabricatie
inteligente, sistemele holonice si cele bionice. Am asista, in ultimii ani, la o generalizare a
automatizarii proceselor de productie, urmare fireasca a integrarii robotilor industriali in
procesele de fabricatie , a aparitiei celulelor flexibile de productie, a utilizarii robotilor
autonomi cu capacitati senzoriale sporite, a inlocuirii aproape complete a omului in anumite
procese tehnologice ce necesitau efort fizic mare sau conditii periculoase de munca si a
dezvoltarii inteligentei artificiale ca permisa teoretica, dar si asociata cu un puternic suport
tehnologic. Metodele si mijloacele de productie ale industriei mecanice sunt bulversate de
prezenta calculatoarelor, a robotilor, a automatelor programabile, a comenzilor numerice etc.
Dupa aparitia masinilor-unelte cu comanda numerica, evolutiile au fost in principal marcate
de dezvoltarea intr-un ritm accelerat al tehnicii de calcul, a centrelor de prelucrare, a
tehnologiilor de grup, a senzorilor, a tehnicilor de modelare geometrica si de procesare grafica
a
5
datelor, a simularii, a sistemelod CAD/CAM, a sistemelor si a tehnicilor de diagnosticare a

limbajelor de programare la inalt nivel , a inteligentei artificiale. Un rezultat firesc in
dezvoltarea tehnologica il constituie aparitia mecatronicii, o combinatie sinergica si
sistematica a mecanicii, electronicii si a informaticii, care integreaza microprocesoarele in
structurile electromecanice, acestea devenind astfel inteligente. Mecatronica este in domeniu
nou, care include: micro- si nanotehnologii, senzori, sisteme de actionare, materiale
compozite si inteligente, sisteme de conducere, interfete om-masina, structuri evoluate de
procesare, sisteme de proiectare integrata. Prin sistem inteligent se intelege un sistem care
interactioneaza cu mediul sau. Pentru a realiza aceasta interactiune, sistemul fie ia din mediu
energia necesara si o converteste in energie mecanica si caldura disipata, fie manipuleaza
informatii. De-a lungul evolutiei tehnicilor de fabricatie, au existat masini simple, conduse de
catre un operator uman, masini programate sa se comporte intr-un anumit fel, mai avansate
decat primele si, in fine masini cu proprietati senzoriale, cu capacitate de planificare,
recunoastere a formelor, navigare, invatare ( cu disponibilitati de prelucrare avansata a
informatiilor), numite sisteme inteligente. Acestea au posibilitatea sa isi modifice comportarea
ca o adaptare la modificarile din mediul intern si extern. Sistemele de fabricatie inteligente,
capabile sa ia decizii, se deosebesc de masinile programate sa desfasoare operatii repetitive,
capabile si ele de modificarea propriului comportament, dar pe baza unor comenzi date de
catre un operator uman. Inteligenta inglobata intr-o masina are rolul de a imbunatatii
performantele ei functionale, de a face masina mai prietenoasa cu utilizatorul si mediul.
Aceste sisteme interactioneaza cu mediul lor prin intermediul unor intrari ( informatii,
energie, material, actiune mecanica a mediului asupra masinilor), precum si al unor iesiri (
informatii, energie , actiuni exercitate de masini asupra mediului). Sistemele de fabricatie
inteligente pot opera individual sau conectate in cadrul unor alte sisteme. In acest caz,
performantele globale ale acestor sisteme sunt superioare sumei
performantelor masinilor componente. De asemenea, masinile inteligente opereaza autonom,
fara un control total al operatorului uman, dar cu posibilitatea de a colabora cu acesta; pot
opera in medii nestructurate, care pot fi periculoase sau lipsite de confort. Domeniile de
aplicabilitate al sistemelor inteligente sunt variate: inginerie nucleara, industrie alimentara,
tehnica aero-spatiala, constructii, transport, inginerie biomedicala, exploatare minereu, gaz ,
petrol, stingere incendii, aplicatii militare , interventii subacvatice. Etc
3. Clasificarea sistemelor de fabricatie

O masina inteligenta cuprinde urmatoarele sisteme de baza : a. Subsistemul de perceptie, care
are rolul de a colecta, stoca, procesa si distribui informatii despre stare actual a masinii si a
mediului in care opereaza; b. Subsistemul de cunoastere, care are rolul de a evalua
informatiile colectate de la subsistemul de perceptie si de a planifica actiunile masinii; c.
Subsistemul de executie, responsabil cu desfasurarea tuturor actiunilor masinii, pe baza
instructiunilor de la cele doua subsisteme; instructiunile primate de la subsistemul de
cunoasteredetermina comportamentul planificat, iar cele de la subsistemul de perceptie
determina comportamentul reactiv. d. Subsistemul de autointretinere, care are rolul de a
mentine masina in conditii bune de functionare. Acest subsistem asigura o monitorizare
intermitenta a comportarii masinii pentru a preveni eventualele defecte ( autointretinere
preventive) sau pentru a le sesiza imediat ce apar (autodiagnostic). In cazurile particulare
autointretinerea poate insemna chiar si autoreparare; e. Subsistemul de conversie a energiei,
care asigura cantitatea si forma de energie necesara pentru ca toate celelalte subsisteme sa
aiba o buna functionare. Componentele fizice din structura acestor subsisteme sunt: senzorii si
traductorii, actuatorii, microprocesoarele, retelele de comunicatii, dispozitivele de
intrare/iesire, efectorii finali, sirsele de energie , etc. Sistemele de fabricatie inteligente pot
individual, de exemplu pentru controlul indicilor de precizie ai rotilor dintate sau conectate in
cadrul altor sisteme. Sistemul de fabricatie holonic este un mod de organizare bazat pe
integrarea oamenilor, a utilajelor tehnologice si a calculatoarelor in unitati autonome si
cooperante in scopul cresterii flexibilitatii, a configurabilitatii si robustetii sistemului de
perturbatii si la variatii interne si externe. Un sistem de fabricatie holonic (HMS – Holonic
Manufacturing System) nu reprezinta o noua tehnologie, ci, mai degraba, o incercare de
imbinare si utilizare a unor tehnologii existente
8

(comunicatii bazate pe calculator, reglare descentralizata, agenti inteligenti, diagnoza bazata
pe model, etc.) Notiunea de holon a fost introdusa de Arthur Koestler si este o combinative
intre cuvantul grec “holos” ( intreg) si sufixul “on” care traduce prin particular, parte. Holonul
este un bloc autonom si cooperative al sistemelor de fabricatie , incluzand o componenta de
procesare a informatiei si o component de procesare fizica; poate asigura transformarea,
transportul, memorarea si/sau validarea informatiei sau a obiectelor fizice si poate face parte
din alt holon. Sistemul de fabricatie holonic este format din mai multi holoni care coopereaza
intre ei pentru atingerea unui scop comun si care integreaza totalitatea activitatilor de
fabricatie , de la gestiunea comenzilor pana la proiectare, productie si marketing. Prin
cooperare intelegem procesul in care un set de entitati dezvolta si executa planuri pentru
indeplinirea unui scop prestabilit. Astfel, se pot construi sisteme complexe, care sunt eficiente
in utilizarea resurselor, rezistente la perturbatii interne si externe, adaptabile la schimbarile
din mediu. Fiecare unitate de productie ( capacitatea de productie, resursa tehnologica ) poate
fi un holon. Comportarea holonica poate fii exprimata prin doua tendinte complementare de
autoafirmare si de integrare. Stabilitatea holonilor rezulta din abilitatea lor de a actiona
autonom, fara o asistenta continua, de la nivel superior, in situatii neprevazute. In general,
autonomia reprezinta capacitatea unei entitati de a crea, de a controla si de a executa propriul
plan, conform unei strategii elaborate de tip mediu si mare. Autonomia holonilor se refera la:
controlul local si operarea masinilor, optimizarea la nivel local , autoordonantare, auto-
configurare, autodiagnoza, autoinvatare, autoreparare etc. Structura sistemelor holonice de
fabricatie are la baza o erarhie functionala si unitati autosimilare(o structura repetabila la toate
nivelurile) , iar ca suport informatic, proiectarea orientata pe obiecte.
Un exemplu de sistem de fabricatie holonic il reprezinta cel conceput in Anglia , pentru

telefoanele celulare, si contine noua holoni: client , manager contabil , produs, de
supraveghere , fabricatie , linie , reparatie , resursa , subansamblu. Sistemele de fabricatie
bionice au fost produse in Japonia si au functii care imita comportarea organismelor biologice
ca: autoorganizarea , autorecuperarea si autodezvoltarea. Prin sisteme de fabricatie bionice se
urmareste realizarea unor sisteme cu viteza mare de raspuns, care sa se incadreze armonios in
mediul natural. Aceasta se obtine, in principal, prin sistematizarea informatiei privind
produsele pe parcursul intregului ciclu de viata. Una dintre cele mai tinere stiinte care s-au
delimitat din ultimele decenii este bionica. Stabilirea si elucidarea unor analogii dintre
sistemele tehnice si cele biologice constituie o inepuizabila sursa de inspiratie in stimularea si
dezvoltarea creativitatii tehnice. Notiunea a fost introdusa de americanul J. E. Steele, in 1960,
si provine din cuplarea, notiunilor de biologie ( termen care provine din limba greaca:”bios” –
viata si “logos” -stiinta) si electronica ,pentru a desemna cercetarile de cibernetica orientate in
special spre studiul simularii mecanice a unor functii caracteristice organismelor. Bionica a
fost definita ca stiinta care studiaza functiile organismelor vii si simularea prin mijloace
tehnice a acestor functii. Printre obiectivele cercetarii bionice actuale , o atentie speciala este
acordata studiului sistemului nervos conceput ca retea hipercomplexa de senzori, studiile
organelor senzoriale si ale organelor efectoare. Studiul organelor efectoare si al proceselor de
transmitere a comenzilor catre organele efectoare reprezinta o parte esentiala a bionicii.
Solutiile existente in natura vie in acest domeniu sunt extreme de diverse si de ingenioase.
Cercetarile curente din domeniul acestor sisteme abordeaza probleme ca : a. modelul de tip
biologic al produsului; b. sistemul de proiectare de tip ADN (acid dezoxiribonucleic) ; c.
functiile de prelucrare biologica a datelor etc.
10
Studiul si imitarea acestor modele sunt de o inestimabila utilitate in nenumarate circumstante.

Ca exemple tipice, pot fi citate cele ale constructiei manipulatoarelor automate.. Biomecanica
reprezinta o ramura a biofizicii care aplica principiile mecanicii in studierea si explicarea unor
fenomene fiziologice de la nivelul organismelor vii. Biomecanismul este acel sistem mecanic
intalnit in organismele vii, care are caracterisitici comune cu mecanismul. Mecanismul este un
sistem mecanic in care corpurile material au componente intre care exista legaturi mobile si
care isi pot schimba pozitia relative sub actiunea fortelor,cu scopul indeplinirii unor functii
necesare(transmiterea puterii mecanice, a fortelor, a miscarilor, ghidarea corpurilor etc.).
Printre biomecanismele care se remarca prin performante deosebite se numara
biomecanismele care realizeaza locomotia prin salt. Acestea se caracterizeaza prin deplasare
rapida, consum energetic minim,echilibrare dinamica si cuprinde componentcare realizeaza
recul electric. Unitatile tehnologice din sistemele de fabricatie bionice obtin intrarile necesare
din mediul “de fabricatie” si realizeaza, in consecinta operatiile necesare. Iesirea din aceste
unitati se intoarce inapoi in mediul de fabricatie. Programele de reglare include strategii ale
caror efect asupra mediului este pe termen lung. Un exemplu ar fii cel referitor la reasezarea
echipamentelor tehnologice si , implicit, la reconsiderarea fluxului tehnologic. Unitatile
tehnologice se comporta similar cu celulele, ca elemente de structura, prin faptul ca alcatuiesc
structure de control ierarhic la nivelul atelierului, al fabricii, al organizatiei etc. In aceste
structuri, fiecare nivel suporta si este suportat de nivelurile adiacente. O directiva data la
varful structurii se transmite spre baza trecand succesiv prin fiecare nivel intermediar,
materializandu-se in sarcini. Sistemele de fabricatie bionice utilizeaza aceste elemente de
paralelism in prelucrare,pentru a evidential aplicatiile si conceptele de modelare. Astfel,
fabricatia bionica va opera cu component distributive ( masini-unelte) interconectate intr-un
sistem “viu”.
11
Masinile-unelte, ca si componente ale sistemelor bionice comunica intre ele in legatura cu

deciziile luate. Procesele specifice componentelor sistemelor sunt comparate cu informatia
genetica (umana). Astfel, informatiile referitoare la procesul de prelucrare a unei piese sunt
inmagazinate in produs si apoi comunicate, in vederea luarii unei decizii privitoare la
programarea prelucrarii respective. De exeplu, o piesa virtuala care detine informatiile de
prelucrare este reprezentata printr-un element de modelare numit modelon. Acesta comunica
si coopereaza in cadrul sistemului de fabricatie cu modeloanele ce reprezinta resursele
necesare ( scule, prelucrate. Similar, se poate concepe un mediu bionic de proiectare: la nivel
superior, exista modelonul de varf ( modelonul-parinte) , unde se dezvolta specificatiile
activitatii de proiectare, care sunt transmise submodeloanelor nivelurilor intermediare si
modelonului baza. Acesta executa operatiile asociate nivelului inferior, in scopul realizarii
specificatiilortransmise. Transmiterea informatiei de la modelonul superior la modeloanele de
pe niveluri inferioare se face asemanator modului in care este comunicata o informative de tip
ADN. dispozitive, tehnologii, etc.) , pentru a produce piesele fizice
12
4. Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie
De-a lungul timpului, conducerile firmelor au acordat o atentie prioritara gestionarii banilor,
materialelor , utilajelor si oamenilor. Astazi, ele au ajuns sa recunoasca importanta capital a
unei a cincea resurse : Informatia. Utilizarea diverselor tipuri de sisteme de fabricatie in
procesele de productie este insotita de urmatoarele efecte: cresterea preciziei de executie si
mentinerea stabilitatii acesteia in timpul desfasurarii proceselor, facilitand optimizarea
fabricatiei si obtinerea de produse inalt calitative cresterea gradului de automatizare si de
informatizare a fabricatiei cresterea productivitatii muncii
- cresterea nivelului de calitate la produsele industrial fabricate Evaluarea utilizarii sistemelor

de fabricatie presupune analizarea acestora pe urmatoarele criteria: economic, de calitate si de
competitivitate
Criteriul economic
Efectele economice ale utilizarii unui sistem de fabricatie care urmareste introducerea
progresului tehnic se determina prin comparare cu rezultatele obtinute anterior aplicarii
acestuia. In acest scop, se urmareste eficienta fiecarui sistem de fabricatie, comparand
costurile reale cu cele standard, se urmareste cifra de afaceri si volumul cheltuielilor,nivelul
profitului si al investitiilor. Realizarea unei sarcini de fabricatii implica realizarea unor
transformari intr-o anumita succesiune si anumite conditii de eficienta economica.
13
Concurenta tot mai dinamica a pietei este factorul care determina producatorii sa accepte
evolutia tehnica, sa caute cel mai potrivit scenariu de fabricatie, sa prezinte un mare grad de
receptivitate la cerintele pietii, prin schimbarea si restructurarea fabricatiei ceea ce presupune
adoptarea sistemelor de productie moderne alaturi de preocuparea constanta de crestere a
calitatii produselor.Se respecta astfel cel mai important principiu de piata: a produce ceea ce
este necesar, la momentul potrivit, de calitatea cea mai buna si la costuri cat mai scazute.
Prelucrarea flexibila a facut posibila aducerea eficientei productiei de masa la nivelul
productiei de locuri a mai multor tipuri de produse. Astfel, productia pe locuri corespunde
unei economii de scop. In acelasi timp, eficientavolumului mediu este bine compensata prin
eliminarea costurilor de reorganizare a productiei si a timpului necesar pentru trecerea de la
un produs la altul. Pentru a determina eficienta economica a utilizarii unui sistem de fabricatie
se impun: - intocmirea bugetului propriu de cheltuieli, urmarirea abaterilor de la bugetul
prevazut si cautarea cauzelor abaterilor; - adoptarea unui plan de masuri de corectie a
abaterilor si eliminarea cauzelor care le-au determinat; - pregatirea profesionala, motivarea si
cresterea capacitatii de munca a resursei umane; - analiza situatiei economico-financiare cu
implicatii asupra marimii fondurilor alocate.
Criteriul Calitate
Calitatea este o notiune complexa, ce se refera la un proces, produs, fenomen etc. Are un
character dinamic si un grad mare de generalizare. Calitatea productiei se exprima prin
randamente, consumuri specifice , indicatori de utilizare intensiva si extensiva, grad de
mecanizare, automatizare, cibernetizare, robotizare, cheltuieli de intretinere, de protectie a
mediului, a oamenilor etc. Conditiile de calitate corespunzatoarea fiecarui produs sau materie
prima sunt prevazute in standard, in norme interne sau in caiete de sarcini.
14
In raport de natura si cu efectul pe care il au asupra procesului de utilizare, caracteristicile

calitative ale produselor de consum pot fi grupate. Fiabilitatea este aptitudinea unui produs de
a functiona fara defectari, la un moment dat sau intr-un anumit interval de timp. Calitatea unui
produs se impune inca din faza de proiectare; aceasta este urmata de faza de fabricatie, etapa
importanta de realizare a calitatii produsului, conditionata de calitatea materiilor prime si a
celor auxiliare , de functionare a instalatiei la parametri optimi, de conducerea instalatiei de
catre un personal calificat. Dupa executare, produsul este livrat beneficiarului, direct sau prin
intermediari. In aceasta faza, calitatea produsului este influentata de calitatea depozitarii, a
transportului si a altor activitati. Cresterea calitatii produselor implica cresterea costurilor in
cele trei faze mentionate, ceea ce efectueaza in final pretul produsului. Flexibilitatea
sistemului conduce la reducerea timpului total de prelucrare, prin miscarea timpului de
reorganizare. Totodata, introduce unele procedure a caror aplicare determina obtinerea de
produse de inalta calitate si precizie. Se pot pune in evidenta urmatoarele orientari principale
privind calitatea produselor: - orientarea spre perfectiune; - orientarea spre produs ( calitatea
fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului) ; - orientarea spre procesul de
productie ( produsul este de calitate cand corespunde specificatiilor stabilite prin proiect) ; -
orientarea spre costuri ( produsul ofera anumite performante la un pret accesibil); - orientarea
spre utilizator ( corespunde cerintelor cumparatorului referitoare la protectia vietii si a
sanatatii, la protectia mediului , la aspecte tehnice placute , la conservarea energiei, la riscul
redus de exploatare a produselor, la valorificarea resurselor natural).
15
Criteriul de competitivitate
Intr-un sistem de fabricatie de tip linie tehnologica, fluxurile de materiale , de materii prime,
de energie si de informatii se interconditioneaza direct, in vederea obtinerii unor semifabricate
si subansamble avand o informatie incorporata la un nivel cat mai ridicat. Competivitatea
sistemelor va fi determinata de aceasta informatie incorporata. O solutie prin care se poate
imbunatatii competivitatea consta in a face intreprinderea sa evolueze spre conceptul de
sistem integrat de productie. Acest mod de organizare industriala are ca scop cresterea
reactivitatii intreprinderii si optimizarea fabricatiei.Este un proces de simplificare a procesului
de productie, urmat de unificarea intreprinderii prin automatizare si integrare.Simplificarea
consta in suprimarea orcarei activitati inutile care nu adauga valoare
16

produsului. Acesta presupune reconsiderarea fluxurilor in intreprindere, in scopul de a
simplifica metoda de gestiune a productiei si de a reduce termenele de fabricatie si timpii de
schimbare a echipamentelor, de a evolua marimea loturilor lansate in fabricatie, a productiei
in curs, a stocurilor, a costurilor indirecte de transport si magazinare, a procedurilor etc. In
toate sectoarele economice competivitatea este puternic determinata de capacitatea
producatorilor de a se adapta la schimbarile tehnologice si la viteza de obtinere a unui nou
produs. Operatorul uman va trece in spatele terminalelor, intervenind inteligent in adaptarea
robotilor si a sistemelor flexibile, la gradul de organizare, la caracterul de productie si de
planul de fabricatie. Daca sistemul de fabricatie este economic si de calitate, va permite
obtinerea de produse competitive pe piata, care fac fata concurentei, se innoiesc mereu si
satisfac cumparatorii. Productia in masa asigura utilizarea sistemelor de fabricatie moderne,
conducand la costuri reduse de productie, in conditiile de automatizare a produselor de
productie si de folosire a robotilor industriali. Conceptul modern de masina-unealta presupune
un cadru de baza pe care se pot grefa diverse sisteme sau dispozitive dependente sau
independente de acesta privind ctionarea si comanda. Conducerea asistata de calculator a
masinii-unelte face posibila automatizarea sistemelor de alimentare-evacuare si selectarea
variatiei optime de prelucrare ( a parametrilor tehnologici, a schimbarii sculelor programarii
manipulatoarelor atasate masinii). Acest proces are ca scop scaderea pretului de cost,
cresterea posibilitatilor de utilizare a masinii, cresterea complexitatii pieselor prelucrate,
scurtarea timpului necesar pentru producerea unui nou produs si cresterea calitatii obtinute.
Prin urmare, flexibilitatea programului permite imbunatatirea simulata a productivitatii si a
calitatii produselor, precum si reducerea timpului total, odata cu cresterea efectiva a
capacitatii sistemului de a produce nesupravegheat.
17
5. Factori şi momente cu implicaţii importante în evoluţia controlului de calitate
momente istorice şi factori cu implicaţii importante în ceea ce priveşte calitatea: • omul şi-a
dezvoltat gustul pentru mai bun şi mai frumos din timpuri străvechi, constatând că şlefuirea
face piatra mai ascuţită şi chiar mai frumoasă; • avându-se în vedere realizările tehnicii antice,
este evident că înaintaşii noştri ştiau foarte bine cât de importantă este calitatea. Renaşterea şi
descoperirile geografice au făcut să se extindă comerţul pe toată planeta; comerţul, în sine, a
implicat o exigenţă mai mare a clientului în privinţa calităţiiproduselor (acesta începând să
aibă de unde să aleagă, deci în afara autocontrolului furnizorului a apărut controlul clientului);
• în timpul revoluţiei industriale, un rol deosebit de important în creşterea nivelului de calitate
a produselor, prin mărirea preciziei măsurătorilor şi a fabricaţiei, l-au avut cele două realizări
ale lui Henry Maudsley: - suprafaţa (cu adevărat) plană; - şurubul de precizie. Suprafaţa plană
a permis realizarea de bancuri de lucru şi de control mai precise, iar şurubul de precizie a
favorizat fabricaţia micrometrului . • trecerea, la începutul secolului al XX- lea, de la
producţia artizanală la producţia de serie (cererea masivă de maşini de cusut, de armament
uşor şi greu, de nave militare etc. ). • producţia de serie mare a impus o nouă concepţie
privind calitatea, iar metoda montajului prin ajustare - specifică producţiei individuale şi chiar
de serie mică nu mai asigura ritmul necesar satisfacerii cererii de producţie tot mai mari.
18

•
piesele trebuiau astfel prelucrate încât montarea lor să nu mai necesite ajustarea, putându-se
asigura un ritm ridicat atât la prelucrare cât şi la montaj. (Pentru aceasta s-a mărit precizia de
prelucrare, s-au micşorat toleranţele la dimensiuni şi s-a aplicat metoda sortării, situaţie în
care muncitorii care prelucrau piesele sau le montau nu mai pierdeau timp pentru a efectua
măsurători şi a verifica unele caracteristici).
Ca urmare: • a fost nevoie de alţi lucrători a căror misiune era să măsoare, să verifice, să
controleze şi să sorteze piesele bune de cele rele şi pe cele bune pe clase de dimensiuni. •
astfel au apărut controlorii de calitate, ale căror decizii erau esenţiale – atât pentru asigurarea
calităţii pieselor, cât şi pentru asigurarea calităţii produselor. • Pentru ca deciziile controlorilor
să nu fie influenţate de muncitorii prelucrători şi de şefii acestora (maiştrii, şefi de ateliere şi
şefi de secţie) a fost necesar să se asigure independenţa acestora faţă de ierarhia de producţie.
• S-au format astfel compartimentele de control tehnic de calitate (CTC), cu ierarhie separată,
fapt ce a permis o specializare profundă în domeniul calităţii. În acel timp, nivelul de calitate
al produselor depindea de pregătirea şi de nivelul de exigenţă al controlorilor, de metodologia
de control şi de posibilităţile tehnice pe care le aveau. • Controlul de calitate se făcea “a
posteriorii” pe piese finite şi produse finale, având ca obiectiv respectarea specificaţiilor
prevăzute în manualele şi standardele de calitate, considerată condiţie necesară şi suficientă
pentru calitatea produselor
19
6. Conceptul “product out”

• Conducerea, organizarea şi funcţionarea întreprinderii se făcea după conceptul “productout”.
Trebuie observat că utilizatorul produselor nu era antrenat direct în procesul de îmbunătăţire
al calităţii (vezi fig. 1.1). Era perioada producerii mult şi totul bine pentru reconstrucţia de
după primul război mondial.
20
7. Conceptul “market-in”
• Începând cu anii “30, odată cu criza economică mondială şi excedentul comercial, a apărut
ca necesitate obiectivă corelarea producţiei cu cerinţele pieţei, trecându-se de la conceptul a
produce pentru reconstrucţie, la a produce pentru a se vinde. A rezultat de aici necesitatea
testării utilizatorilor, ca modalitate de îmbunătăţire a calităţii produselor şi s-a trecut la un nou
concept de producţie - conceptul “market-in”, care a revoluţionat mecanismele de
management al calităţii (fig.1.2) dar şi calitatea produselor industriale actuale.
21
•
Cu timpul s-a constatat că rezultatele măsurătorilor efectuate asupra unui număr foarte mare
de piese de acelaşi fel, cu aceleaşi dimensiuni şi formă geometrică asemănătoare, prelucrate
din acelaşi material, având aceeaşi destinaţie, au caracter întâmplător, cu o anumită distribuţie
şi se prezintă ca o populaţie statistică. Aceasta a făcut ca statistica matematică să apară ca un
eficace şi nou instrument în controlul calităţii.
Evoluţia conceptelor referitoare la calitate a fost determinată de motivaţiile şi interesele

părţilor implicate în concepţia, fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor.
Prin urmare, noţiunea de calitate şi-a îmbogăţit semnificaţia şi a căpătat un sens foarte larg în
a doua jumătate a secolului XX, când apar concepte cum ar fi: controlul calităţii, planificarea
calităţii, îmbunătăţirea continuă a calităţii, prevenirea defectelor, nivel 0 de defecte, cercurile
calităţii, auditul calităţii, asigurarea calităţii, sistemul calităţii totale, managementul calităţii
totale etc.
22
8. Raportul între asigurarea calităţii şi controlul calităţii, instrumente ale asigurării calităţii
În concepţia tradiţională, prin control se înţelege în special activitatea de verificare inspecţie (

de exemplu: controlul încadrării unei dimensiuni în câmpul de toleranţă, controlul existenţei
unui şurub etc.). Aptitudinea de folosire a produsului se dobândeşte prin verificare şi triere:
bun sau rău, eventual prin eliminarea elementelor necorespunzătoare şi aplicarea unor
corecturi ulterioare.
În concepţia modernă, prin control se înţelege acţiunea coordonată de dirijare-reglare care să

ofere garanţia îndeplinirii exigenţelor privind calitatea, inspecţia finală nefiind exclusă şi
având rol de atestare (de exemplu: dirijarea procesului de obţinere a unei dimensiuni, astfel ca
ea să se încadreze sigur în câmpul de toleranţă prescris sau dirijarea procesului de înşurubare
astfel încât să se obţină o anumită forţă de strângere).
Controlul calităţii este definit de ISO ca reprezentând tehnicile şi activităţile cu caracter

operaţional utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate.
În concepţia anglo-americană controlul are un sens foarte larg, şi anume cel activ, de
stăpânire, de dirijare a procesului şi nu cel pasiv de constatare a conformităţii, cu care suntem
obişnuiţi noi. Distinct faţă de aceasta este abordarea controlului de conformitate ca ansamblul
activităţilor de măsurare, examinare, încercare a uneia sau mai multor caracteristici ale unui
produs/proces/activitate, ale unui organism sau persoane în scopul comparării rezultatelor
obţinute cu cerinţele specificate şi pentru determinarea conformităţii.
Sensul activ - în favoarea căruia se mută centrul de greutate al activităţilor şi sistemelor

manageriale de azi, este cel de menţinere sub control, iar cel pasiv este de constatare.
Raţionalitatea constă în punerea la punct a sistemului calităţii, cu accent pe asigurarea
calităţii, iar controlul de conformitate, care nu poate fi evitat să fie cel de confirmare.
23
Acest control de confirmare trebuie să fie OK-ul de care este nevoie pentru convingerea
asupra corectitudinii produselor, serviciilor sau proceselor, iar în ceea ce priveşte raportul
dintre asigurarea calităţii şi controlul calităţii trebuie să avem de a face cu o simplitate a
controlului. • Faţă de o anumită cerinţă (fundamentată cu ceea ce se cere pe piaţă), controlul
trebuie să confirme simplu şi clar dacă un produs, o activitate umană se în cadrează sau nu în
toleranţele prestabilite. Astfel, pentru o cotă cu toleranţele sale () controlul se poate face prin
utilizarea unui calibru trece - nu trece : dacă partea calibrului care se prevede să treacă nu
trece, sau invers pentru cealaltă parte, se respinge piesa. Mai mult, este recomandat ca însuşi
sistemul tehnologic să preia în cea mai mare măsură controlul. Din punct de vedere
organizatoric, prin importanţa sa, trebuie asigurată autonomia controlului. • De asemenea,
simplul control de conformitate, acel cunoscut CTC, nu poate să răspundă conceptual, tehnic,
organizatoric faţă de anvergura actuală a problematicii calităţii. Acel compartiment este
absolut necesar, dar este bine a nu se confunda controlul calităţii, care este mult mai limitat,
cu asigurarea calităţii.
Asigurarea calităţii Controlul calităţii Inspecţii
Aşa cum s-a mai arătat, controlul reprezintă o componentă atât a sistemelor calităţii, cât şi a
managementului calităţii totale, el este un instrument al asigurării calităţii, căci întreaga
activitate desfăşurată în întreprindere, dar şi în afara ei în relaţiile cu clienţii şi furnizorii, are
ca obiectiv asigurarea calităţii, idee redată sugestiv.
Numai în acest fel se ajunge la calitate totală, la satisfacerea clientului şi la calitatea afacerii,
desigur folosindu-se toate instrumentele asigurării calităţii.
24
9. Bibliografie • Abrudan I., Sisteme flexibile de fabricaţie - concepte de proiectare şi

management, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1996 • Catrina D. ş.a.,Maşini-unelte cu comandă
numerică, Universitatea Politehnica, » • • • • Cănănău N., ş.a., Cănănău N., ş.a., Cristea I.,
Ionescu S. Bucureşti, 1993
Sisteme de asigurare a calităţii, Editura Junimea, 1998 Calitatea totală, Ed. Tehnică, Chişinău,
1998
Tehnologii şi echipamente de control, Universitatea din Bacău, 1996 Sistemele calităţii pentru
intreprinderile mecanice, » Revista “Standardizarea” nr. 8/1994
Manolache S., Proiectarea tehnologiei de control pe maşinile de măsurat în coordonate –

optimizarea orientării piesei şi a palpatorului, Lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice a
Universităţii “Petru Maior”, Vol. III., Maşini unelte – Echipamente, ISBN 973-808410-5,
Editura “Petru Maior” Tg. Mureş, 2000
••••
Pruteanu O., ş.a.,
Managementul calităţii totale, Ed. Junimea, Iaşi, 1998.
Şoaita, D. ş.a., Maşini-unelte, Editura Universităţii “Petru Maior, Tg. Mureş 1999. Vodă V.,
*** Proceduri statistice tip ISO pentru analiza calităţii, INID, Bucureşti, 1999 Sistem de
Asigurare a Calităţii: Producţiei, Produselor şi Serviciilor,
Departamentul Industriei Construcţiilor de Maşini, OID Oficiul de Informare Documentară

pentru Industria Construcţiilor de Maşini. • Şoaita D. Tehnici şi metode moderne de control în
sistemele de fabricaţie - curs

Sisteme Moderne de Fabricatie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme Moderne de Fabricatie

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme moderne de fabricatie

Uploaded by Dorin Marian

Rating and Stats

Share or Embed Document