Biserica Ortodoxă, Peioada bizantină tîrzie, cronologie (843 - 1453)

845 Cei 42 de Mucenici din Ammoria în Frigia, luaţi ca ostatici din Ammoria în Samarra (în Iraq) şi
executaţi acolo.

846 Raid musulman asupra Romei.

850 A Treia Aflare a Măritului Cap al Prea Slăvitului Proroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Ioan.

852 Sfântul Ansgar fondează bisericile din Hedeby şi Ribe în Danemarca.

858 Sfântul Fotie cel Mare devine patriarh de Constantinopol.

860 Al Doilea Război Ruso-Bizantin, un raid naval şi primul asediu rus al Constantinopolului.

ca.860 Se presupune că în această perioadă a avut loc Creştinarea Hanatului Rus, dar se pare că era
uitată pe vremea Botezului Kievului în vremea lui Vladimir în 980.

861 Sfinţii Chiril şi Metodie pleacă din Constantinopol pentru a-i converti pe slavi; un sinod
prezidat de legaţii papali, ţinut la Constantinopol, îl confirmă pe Sfântul Fotie cel Mare ca patriarh.

862 Ratislav al Moraviei se converteşte la creştinism.

863 Prima traducere a Bibliei şi a textelor liturgice în slavonă de către Sfinţii Chiril şi Metodie.

863 Veneţienii fură Moaștele Sfântului Apostol Marcu din Alexandria (Egipt).

864 Prinţul Boris al Bulgariei este botezat.

865 Este convertită Bulgaria aflată sub Hanul Boris I la creştinismul ortodox.

866 Vikingii pradă şi capturează York-ul, oraș din Anglia.

867 Sinod ţinut în Constantinopol, prezidat de SfântulFotie, care îl anatemizează pe Papa Nicolae I
al Romei pentru atacurile sale împotriva lucrării misionarilor greci în Bulgaria şi folosirea ereticului
Filioque; Papa Nicolae moare înainte de a auzi de excomunicare; Vasile Macedoneanul îl asasinează
pe Împăratul Mihail al III-lea şi uzurpă tronul imperial, reinstaurându-l pe Ignatie ca patriarh de
Constantinopol.

867 Adormirea lui Casiana, poetă şi imnografă greco-bizantină, cea care a compus Imnul Casianei,
care este cântat în Săptămâna Mare, în Sfânta și Marea Miercuri.

869-870 Se ţine Sinodul tâlhăresc din 869-870, care îl destituie pe Sfântul Fotie cel Mare din
scaunul Constantinopolului şi îl aduce pe rivalul său, Ignatie şi se autointitulează "Sinodul VIII
Ecumenic."

870 Convertirea sârbilor.

874 Mutarea moaştelor Sfântului Nichifor Mărturisitorul, înmormântat în Biserica Sfinţilor

Apostoli, Constantinopol.

877 Adormirea Sfântului Ignatie I al Constantinopolului, care îl indică pe Sfântul Fotie ca succesor.
877 Arabii musulmani cuceresc toată Sicilia de la bizantini şi îşi stabilesc capitala la Palermo.

878 Regele Alfred cel Mare din Wessex îi înfrânge pe vikingi; Tratatul de la Wedmore împarte
Anglia între anglo-saxoni şi danezi ([w:Jurisdicţia Daneză|Jurisdicţia Daneză]]).

879-880 Sinodul VIII Ecumenic ţinut în Constantinopol, îl confirmă pe Sfântul Fotie ca patriarh de
Constantinopol, anatemizează adaosurile la Crezul niceo-constantinopolitan şi declară că
prerogativele şi jurisdicţia Papei de la Roma şi patriarhului Constantinopolului sunt egale; sinodul
este acceptat cu greu de Papa Ioan al VIII-lea al Romei.

883 Musulmanii incendiază mănăstirea Monte Cassino.

885 Muntele Athos îşi câştigă autonomia politică.

885 Adormirea Sfântului Metodie, apostolul slavilor.

886 The Alfabetul Glagolitic, (cunoscut în prezent ca slavon), conceput de Sfinţii misionari Chiril şi
Metodie în 862-63, este adoptat în Imperiul Bulgar, şi în consecinţă se răspândeşte în Croaţia,
Serbia, Boemia, Polonia Mică şi în principatele ruse; folosirea sa în Moravia Mare a fost interzisă
de Papă în 885 în favoarea celui latin;

899 Adormirea Sfântului Rege Alfred cel Mare al Wessexului și a toată Anglia.

902 Taormina, ultima fortăreţă bizantină din Sicilia, este capturată de arabii Aghlabizi.

904 Tesalonicul este pustiit şi jefuit de piraţii sarazini conduşi de Leon din Tripoli, un pirat grec
servind intereselor sarazinilor.

907 Al Treilea Război Ruso-Bizantin, un atac naval al Constantinopolului (sau Ţarigrad în slavonă)
condus de Prinţul vareg Oleg din Novgorod, se încheie prin negocieri de pace.

911 Sfântul Acoperământ al Sfintei Fecioare: Maica Domnului îi apare Sfântului Andrei cel Nebun
pentru Hristos ca ocrotind Constantinopolul de invazia slavilor.

911 Trimişii ruşi vizitează Constantinopolul pentru ratificarea unui tratat semnat de Oleg, Marele
Prinţ al Ruşilor.

912 Normanzii devin creştini; Nicolae I Misticul devine Patriarh de Constantinopol (901-907, 912-
925).

927 Este recunoscută autocefalia Bisericii Bulgariei de către Patriarhia de Constantinopol.

931 Abatele Odo de Cluny reformează bisericile din Aquitania, nordul Franţei şi Italia, pornind
mişcarea de reformă cluniacensă în interiorul ordinului Benedictin, care avea ca prioritate
restabilirea vieţii monahale de tip tradiţional, încurajarea artei şi a ajutorării săracilor; la apogeul ei
(cca. 950–c.1130), a fost una dintre cele mai mari forţe religioase din vestul Europei.

933 Adormirea Sfântului Trifon, patriarh al Constantinopolului.

935 Martiriul Fericitului Venceslas, prinţul cehilor.

941 Al Patrulea Război Ruso-Bizantin, o campanie instigată de khazari, care doreau să se răzbune
pe bizantini după persecuţiile îndurate de evrei dub Împăratul Romanos I Lecapenos; se sfârşeşte cu
victoria bizantinilor asupra ruşilor.

944 Oraşul Edessa este recucerit de armata bizantină; este recuperată Icoana Nefăcută de Mână
Omenească.

945 Sfântul Dunstan devine abate de Glastonbury.

948 Sfântul Împărat Roman Otto I cel Mare fondează eparhiile misionare din Brandenburg,
Havelburg, Ribe, Aarhus şi Schleswig.

ca. 950 Este fondată Mănăstirea Cuviosului Luca lângă Stiris, în Grecia.

957 Sfânta împărăteasă Olga este botezată în Constantinopol.

960 Împăratul Nichifor al II-lea Fokas recucereşte Creta pentru bizantini; Sfântul Dunstan devine
Arhiepiscop de Canterbury; el reformează mănăstirile din eparhia sa în sensul aplicării cu strictețe a
Regulilor Sfântului Benedict: sărăcia, castitatea şi ascultarea.

962 Danemarca devine o naţiune creştină prin botezul Regelui Harald Blaatand ("Dinte Albastru");
se formează Sfântul Imperiu Roman, prin Încoronarea lui Otto I cel Mare ca Sfânt Împărat Roman
de către Papa Ioan al XII-lea; Diploma Ottonianum este semnată de Papa Ioan al XII-lea şi Otto,
care confirmă astfel precedenta Donaţie a lui Pepin, acordă Papei controlul Statelor Papale,
regularizează alegerile papale şi clarifică relaţia dintre Papi şi Sfinţii Împăraţi Romano-Germani.

963 Sf. Atanasie Atonitul înfiinţează prima mănăstire mare pe Muntele Athos, Marea Lavră.

965 Împăratul Nichifor al II-lea Fokas recucereşte definitiv Ciprul; Sviatoslav al Kievului distruge
puterea imperiului khazar prin capturarea fortăreţelor khazare din Sarkel şi Tamatarkha de către
ruşi, urmate de capitala Atil (circa 967).

968 Este fondată Mănăstirea Rila; Sviatoslav din Kiev îi înfrânge pe bulgari în Bătălia de la Silistra,
grăbind prăbuşirea Primului Imperiu Bulgar care, împreună cu Khazaria, au fost cele două mari
puteri ale Europei Răsăritene.

968-71 Al Cincilea Război Ruso-Bizantin, care se încheie cu victoria bizantinilor asupra coaliţiei
formate din ruşi, pecenegi, maghiari şi bulgari în Bătălia de la Arcadiopolis şi înfrângerea lui
Sviatoslav al Kievului de către Ioan I Tzimiskes.

969 Adormirea Sfintei Olga, Împărăteasa Rusiei, cea Întocmai-cu-Apostolii, considerată, împreună
cu nepotul ei, Sfântul Vladimir de Kiev, creştinătorii Rusiei; Împăratul Nichifor al II-lea Fokas
cucereşte Antiohia şi Alepul de la arabi.

972 Împăratul Ioan I Tzimiskes (969-976) acordă primele privilegii (Typikon) pentru Muntele
Athos.

973 Moravia este inclusă în Eparhia de Praga, trecând astfel triburile slave din Apus sub jurisdicţia
bisericii germane.

975 Împăratul Ioan I Tzimiskes cucereşte Emesa, Baalbek, Damascul, Tiberiada, Nazaret, Cezareea,
Sidonul, Beirutul, Byblos şi Tripolis într-o campanie siriană, dar eşuează în cucerirea Ierusalimului.
978 Adormirea Regelui Edward Martirul.

980 Descoperirea cântării "Axion Estin" (imnul “Cuvine-se cu adevărat”), prin apariţia Sfântului
Arhanghel Gavriil unui monah din Muntele Athos (pomenirea acestei apariții se face 11 iunie);
icoana însăşi, în faţa căreia imnul a fost cântat pentru prima dată se numeşte "icoana Axion Estin" şi
este păstrată în sanctuarul Bisericii Protaton de la Sfântul Munte.

983 Mucenicia lui Teodor Varegul și a fiului său Ioan Kieveanul.

987 Al Şaselea Război Ruso-Bizantin, în urma căruia Vladimir I al Kievului cel Mare trimite trupe
în Imperiul Bizantin pentru a-l ajuta pe Împăratul Vasile al II-lea să înfrângă o revoltă internă; el se
converteşte la creştinismul ortodox şi îşi converteşte şi supuşii la noua credinţă.

988 Botezul Ruşilor începe cu convertirea Sfântului Vladimir al Kievului, care este botezat la
Chersones, locul de naştere al Bisericilor Ortodoxe rusă şi ucraineană; Vladimir se căsătoreşte cu
Ana, sora împăratului bizantin Vasile al II-lea.

992 Adormirea Sfântului Mihail, primul Mitropolit al Kievului.

995 Sfântul Olaf al Norvegiei proclamă Norvegia regat creştin; moaştele Sfântului Cuthbert sunt
mutate, împreună cu obştea, la Durham.

1000 Creştinarea Groenlandei şi Islandei.

1008 Convertirea Suediei.

1009 Patriarhul Serghie al II-lea al Constantinopolului scoate numele Papei Serghie al IV-lea al
Romei din dipticele Bisericii din Constantinopol, pentru că papa îi scrisese patriarhului o scrisoare
care conţinea în Crez adaosul Filioque.

1009 Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim este distrusă de "nebunul" Fatimid, califul Al-
Hakim bi-Amr Allah, Fondator al sectei Druzilor.

1012 Adormirea Ieromonahului Alfegiu, Arhiepiscop de Canterbury.

1013 Evreii sunt izgoniţi din califatul de Córdoba.

1014 Adaosul Filioque este folosit pentru prima dată la Roma de către Papa Benedict al VIII-lea, la
încoronarea lui Henric al II-lea ca Sfânt Împărat Roman.

1015 Adormirea Sfântului Vladimir al Kievului.

1017 Regele danez Canute se converteşte la creştinism.

1022 Adormirea Sfântului Simeon Noul Teolog.

1024 Al Şaptelea Război Ruso-Bizantin, încheiat cu o victorie navală a bizantinilor.

1027 Protectoratul franc asupra intereselor creştine din Ierusalim este înlocuit de protectoratul
bizantin, care începe reconstrucţia Bisericii Sfântului Mormânt.
1036 Împăratul Mihail al IV-lea al Bizanţului încheie un armistiţiu cu Califul Egiptului pentru a-i
permite reconstruirea Bisericii Sfântului Mormânt de către constructorii bizantini; Garda Varegă a
împăratului bizantin (vikingi/ruşi răsăriteni) este trimisă să asigure protecţia pelerinilor.

1045-50 Este construită Catedrala Sfânta Sofia din Novgorod, cea mai veche biserică ortodoxă din
Rusia, construită într-un stil arhitectural mult mai auster decât cel bizantin, reminiscenţă a stilului
romanic.

1043 Al optulea şi ultimul Război Rus-Bizantin, un raid naval nereuşit asupra Constantinopolului;
Edward Mărturisitorul este încoronat Rege al Angliei în Catedrala Winchester.

1048 Resfinţirea Bisericii Sfântului Mormânt.

1051 Este fondată Mănăstirea Peşterilor din Kiev.

1052 Edward Mărturisitorul fondează Abaţia Westminster, lângă Londra.

1053 Adormirea Sfântului Lazăr Făcătorul-de-Minuni din Muntele Galesius, lângă Efes.

1054 Cardinalul Humbert îl excomunică pe Mihail Cerularie, Patriarh al Constantinopolului, un

punct de cotitură pe drumul către Marea Schismă dintre Răsărit şi Apus.

1059 Greșelile teologice ale lui Berengar din Tours sunt condamnate la Roma; începe să fie folosit
termenul de transsubstanţiere pentru a desemna modul în care are loc preschimbarea pâinii și
vinului în Sfânta Euharistie, Trupul și Sângele Domnului. Termenul este atribuit lui Petru Damian.

1066 Normanzii invadează Anglia sub steagul Papei de la Roma, îl înfrâng pe Regele Harold al
Angliei în Bătălia de la Hastings; începe reformarea bisericii şi a societăţii de acolo pentru alinierea
lor la eclesiologia şi politica continentale.

1071 Turcii Selgiucizi cuceresc Ierusalimul şi îi înfrâng pe bizantini în Bătălia de la Manzikert;

începe islamizarea Asiei Mici.

1071 Prinţii normanzi conduşi de Robert Guiscard capturează Bari, ultima posesiune bizantină din
Italia, punând capăt la mai mult de cinci secole de guvernare bizantină în sud.

ca.1071-1176 Este scris poemul epic bizantin Digenes Akritas, compus în secolele IX-X, inspirat de
starea de război aproape continuă cu arabii în Asia Mică şi care prezintă o descriere cuprinzătoare a
vieţii intense de la frontieră a Akriţilor, grănicerii Imperiului Bizantin.

1073 Hildebrand devine Papa Grigore al VII-lea şi începe reformele Gregoriene (celibatul clerului,
primatul papal faţă de imperiu, dreptul papei de a-i destitui pe împăraţi).

1074 Adormirea Sfântului Teodosie, Stareţul Mănăstirii Peşterilor Kievului şi fondatorul

monahismului cenobitic (de obște) în Rusia.

1075 Este emis Dictatus Papae document care afirmă supremaţia papală.

1087 Mutarea moaştelor Sfântului Nicolae, Făcătorul de Minuni din Myra (Asia Mică) la Bari
(Italia de Sud).

1088 Înfiinţarea Mănăstirii Sfântului Apostol Ioan Teologul în Patmos.

1095 Porneşte Prima Cruciadă.

1096 Evreii sunt persecutaţi de către cruciaţi.

1098 Anselm din Canterbury îşi finalizaeză lucrarea Cur Deus homo, care marchează o divergenţă
radicală între teologia occidentală a ispăşirii şi cea răsăriteană.

1098 Cruciaţii capturează Antiohia.

1099 Cruciaţii capturează Ierusalimul şi fondează Regatul Latin al Ierusalimului împreună cu alte
state state cruciate cunoscute sub numele de Pământurile de Dincolo de Mare.

1108 Adormirea Sfântului Nichita al Peşterior Kievului, episcop de Novgorod.

1119 Este fondat ordinul Cavalerilor Templieri.

ca.1131-45 Papa copt al Alexandriei Gabriel al II-lea propune acceptarea limbii arabe ca limbă
liturgică (pe lângă coptă), prin traducerea în arabă a Liturghiei.

1144 Bernard din Clairvaux convoacă o A doua Cruciadă pentru salvarea Regatului latin al
Ierusalimului aflat sub asediu; Regele Ludovic al VII-lea al Franţei şi Conrad al III-lea al Germaniei
"îşi iau crucea" şi se alătură cruciaţilor, dar sunt înfrânţi de musulmani; musulmanii capturează
cetatea creştină Edessa.

1147 Este fondată Moscova de către Prinţul Yuri Dolgoruki, un conducător din nordul răsăritean al
Rusiei, care construieşte prima fortăreaţă, Kremlinul, pe malul râului Moscova.

1149 Pornind de la lucrarea de construcţie începută de împăratul bizantin Constantin al IX-lea în

1048, cruciaţii încep să renoveze Biserica Sfântului Mormânt în stil romanic, adăugându-i o
clopotniţă.

1164 Aflarea moaştelor Sfântului Leontie (+1073), Episcop şi Făcător de Minuni din Rostov.

1170 Miracolul icoanei Maicii Domnului "a Semnului" din Novgorod, care plânge; invazia Anglo-
Normandă în Irlanda: Dublin este capturat de normanzii latini.

1177 Regele Latin al Ierusalimului, Baudouin, împreună cu cavalerii săi şi cu templierii, înfrâng
armata musulmană a lui Saladin în Bătălia de la Montgisard.

1179 Adormirea călugăriţei Benedictine Hildegard von Bingen (1098-1179), stareţă, mistică
medievală şi enciclopedistă.

1180 Ultima acceptare formală şi canonică a latinilor la Împărtășanie la un altar ortodox din
Antiohia.

1187 Saladin recucereşte Ierusalimul după ce înfrânge armata cruciată în Bătălia de la Hattin, şi
înapoiază Bisericii Ortodoxe de aici Locurile Sfinte creştine.

1189 A Treia Cruciadă condusă de Regele Richard Inimă de Leu al Angliei, de Regele Filip
Augustus al II-lea al Franţei şi de către Împăratul Frederic Barbarossa al Imperiului Romano-
German.
ca.1189 Ca replică la cucerirea Ierusalimului de către musulmani în 1187, Împăratul Etiopian Gebre
Mesqel Lalibela (1189-1229) ordonă construirea unui oraş sfânt sculptat în piatră, numinduu-l Noul
Ierusalim; construiește astfel aici douăsprezece biserici monolitice tăiate în piatră în Lalibela, unul
dintre cele mai sfinte oraşe etiopiene, al doilea după Axum, şi centru de pelerinaje.

1191 Ciprul este cucerit de la bizantini de către regele englez Richard I "Inimă de Leu."

1198 Ciprul este vândut de englezi cruciaţilor franci.

1204 Cruciaţii celei de a IV-a cruciade cuceresc Constantinopolul, ruinând oraşul şi furând multe
Sfinte Moaşte şi alte odoare; în general se consideră că acest act a pecetluit Marea Schismă.

ca.1204-61 Călugării din Mănăstirea Iviron din Muntele Athos sunt martirizaţi de către latini în 13
mai.

1211 Cruciaţii veneţieni cuceresc Creta bizantină şi o păstrează până la capturarea ei de către turcii
otomani în 1669.

1212 Cruciada copiilor, condusă de copilul de 12 ani Ştefan din Cloyes pleacă din Franţa către Ţara
Sfântă.

1213 Adormirea Fericitei Tamara, Regina Georgiei.

1217-21 A V-a Cruciadă.

1228 A VI-a Cruciadă duce la un tratat pe zece ani începând cu 1229 între Sfântul Împărat Roman
Frederic al II-lea şi sultanul Egiptului; Ierusalimul este cedat francilor împreună cu un coridor
îngust către mare, la fel ca şi Nazaretul, Sidonul, Jaffa şi Betleemul.

1235 Adormirea Sfântului Sava al Serbiei.

1237 Hoarda de Aur mongolă începe cucerirea Rusiei.

1240 Mongolii cuceresc Kievul; Prinţul Alexandru Nevski înfrânge armata suedeză în Bătălia de pe
Neva.

1242 Forţele din Novgorod, aflate sub conducerea lui Alexandru Nevski îi înfrâng pe Cavalerii
Teutoni în Bătălia de pe Lacul Peipus, o înfrângere hotărâtoare a cruciaţilor catolici.

1244 Ierusalimul este cucerit şi devastat de către mercenarii khwarezmiani (turcii oghuzi) aflaţi sub
conducerea lui Salih Ayyub conducătorul dinastiei Ayyubide a Egiptului, declanşând astfel cea de-a
VII-a cruciadă.

1247 Ayyubizii cuceresc Ierusalimul, alungându-i pe turcii khwarezmian.

1248-54 A VII-a Cruciadă.

1258 Mihail al VIII-lea Paleologul pune mâna pe tronul Imperiului Niceean, fondând astfel ultima
dinastie romană (bizantină), şi începe recucerirea peninsulei greceşti de la latini.

1259 Principatul din Aheea este înfrânt de bizantini în Bătălia din Pelagonia, marcând începutul
recuceririi bizantine a Greciei.

1261 Sfârşitul ocupației latine a Constantinopolului şi reînscăunarea patriarhilor ortodocşi.

1261 Împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul stabileşte capitala noului Despotat de Moreea la
Mistra, unde începe o adevărată renaştere bizantină.

1268 Mamelucii egipteni cuceresc Antiohia.

1270 Ludovic al IX-lea, Regele Franţei lansează A VIII-a Cruciadă.

1271-72 A IX-a Cruciadă condusă de Prințul Edward al Angliei către Accra, este considerată ultima
cruciadă medievală în Ţara Sfântă.

1274 Se ţine Sinodul de la Lyon care proclamă unirea dintre Răsăritul ortodox şi Apusul romano-
catolic, dar care este respins de majoritatea ortodocşilor.

1275 Este ales Ioan al XI-lea Bekkos, patriarh pro-unionist al Constantinopolului în locul lui
patriarhului Iosif I Galesiotes, care se opunea Sinodului din Lyon; sunt martirizaţi cei 26 de
mucenici din Mănăstirea Zografu din Muntele Athos de către latini.

ca. 1280 Este alcătuită complilația de texte Kebra Nagast ("Cartea Gloriei Regilor"), păstrătoare a
sentimentelor religioase şi naţionale ale etiopienilor.

1281 Papa Martin al IV-lea autorizează o cruciadă împotriva de curând reînfiinţatului imperiu
bizantin din Constantinopol, excomunicându-l pe împăratul Mihail al VIII-lea Paleologul şi pe greci
și denunță unirea din 1274; sunt trimise expediţii franceze şi veneţiene asupra Constantinopolului
dar acestea sunt obligate să facă cale întoarsă în anul următor.

1291 Căderea Accrei; sfârşitul crucidelor în Ţara Sfântă.

1302 Bula papală Unam Sanctam emisă de Papa Bonifaciu al VIII-lea proclamă supremaţia papală.

1326 Moscova devine capitala Mitropoliei Ortodoxe Ruse, prin mutarea scaunului mitropolitan de
la Kiev la Vladimir şi apoi la Moscova de către Mitropolitul Petru.

1309 Insula Rhodos cade în mâinile Cavalerilor Ioaniți care își stabilesc sediul aici, redenumindu-se
Cavalerii de Rhodos (1309-1522).

1336 Meteora din Grecia devine centru al monahismului ortodox de acolo.

1338 Sfântul Grigorie Palama (1296-1359) scrie Triadele în apărarea Sfinților Isihaști, apărând
astfel practica ortodoxă a isihasmului şi lucrarea Rugăciunii lui Iisus.

1341-47 Război civil bizantin între Ioan al VI-lea Cantacuzinul (1347–54) şi Ioan al V-lea
Paleologul (1341–91).

1341-51 Trei sesiuni ale celui de Al V-lea Sinod din Constantinopol confirmă teologia isihastă a
Sfântului Grigorie Palama şi condamnă filozofia raţionalistă a lui Varlaam din Calabria.

1344 Adormirea lui Amda Syon, Împăratul Etiopiei.

1349 Prinţul Ştefan Duşan al Serbiei îşi ia titlul de Ţar (Caesar).

1353 Adormirea Sfinţilor Serhie şi Gherman, Stareţi şi Făcători de Minuni de la Valaam.

1354 Prima stabilire a turcilor otomani în Europa, la Gallipoli.

1359 Adormirea Sfântului Grigorie Palama.

1360 Adormirea Sfântului Ioan Cucuzel, imnograful Marii Lavre de la Muntele Athos, maistor
(maestru de muzică), teoretician şi compozitor, care codifică a doua formă importantă a cântării
bizantine, cunoscută sub numele de calofonică, fiind foarte melodioasă, prelungă, înfrumuseţată şi
plină de măreție.

1365 Cruciaţii conduşi de Petru I al Ciprului ocupă Alexandria (Egipt).

1378 Adormirea Sfântului Alexie, Mitropolit de Kiev, Făcător de Minuni.

1379 Urmează Marea Schismă Apuseană: există simultan până la trei papi ai Romei.

ca.1380 Reformatorul bisericii engleze, John Wyclif scrie că doar în Răsărit s-a păstrat credinţa
adevărată, "printre greci."

1382-95 Prima Biblie în limba engleză este tradusă de John Wyclif.

1383 Sfântul Ştefan din Perm, misionar printre zirieni, este hirotonit episcop; apariţia Icoanei Prea
Sfintei Născătoare de Dumnezeu din Tikhvin.

1389 Sârbii sunt înfrânţi de turcii otomani conduşi de Sultanul Murad I în bătălia de la Kosovo
Polje; adormirea Marelui Mucenic Lazăr, prinţ al Serbiei.

1391-98 Turcii otomani asediază Constantinopolul pentru prima dată, fără succes.

1410 Iconograful Andrei Rubliov pictează cea mai faimoasă icoană a sa, în care sunt reprezentați
cei trei îngeri care le-au apărut lui Avraam şi Sarrei, îngerii fiind consideraţi întruchiparea Sfintei
Treimi.

1414-18 Sinodul din Constanz al Bisericii Romano-Catolice: a reprezentat apogeul mişcării care
promova autoritatea sinoadelor ca fiind supperioară autorității papilor, dar în cele din urmă
supremația papală a fost reafirmată.

1417 Sfârşitul Marii Schisme Apusene prin Sinodul de la Constanz.

1422 Asediul Constantinopolului (1422), Al II-lea asediu otoman nereuşit al Constantinopolului.

1423-24 Sinodul de la Siena din Biserica Romano-Catolică a fost momentul manifestării celei mai
pregnante a sinodalismului, accentuând capacitatea de a conduce a episcopilor adunaţi în sinod, dar
poziția sinodalistă exprimată cu această ocazie a fost ulterior catalogată de către papi ca erezie.

1439 Adunare ecleziastică împreună cu Apusul are loc prin Sinodul de la Ferrara-Florenţa, unde
numai Sfântul Marcu al Efesului refuză să capituleze în faţa pretenţiilor delegaţilor Romei.
1444 Printr-o analiză lingvistică, cărturarul italian Lorenzo Valla dovedește că Donaţia lui
Constantin era un fals.

1448 Biserica Ortodoxă Rusă îşi declară unilateral independenţa faţă de Constantinopol.

1452 Unirea Bisericilor Romano-Catolică şi Greacă Ortodoxă în Aghia Sophia urmând condițiile
Apusului, când împăratul Constantin al XI-lea Paleologul, sub presiunea Romei, permite
proclamarea unirii.

1453 Constantinopolul este cucerit de către turcii otomani, punând capăt Imperiului Roman; Aghia
Sophia este transformată în moschee; martirizarea lui Constantin al XI-lea Paleologul, ultimul
împărat bizantin, de către turcii otomani.

Biserica Ortodoxă, Perioada post-imperială, cronologie (1453 - 1821)

1455 Gutenberg tipăreşte prima Biblie.

1461 Adormirea Sfântului Iona, Mitropolit de Moscova; comemorarea Apariţiei Stâlpului cu

Cămaşa Domnului sub el la Mtskheta în Georgia, la 1 octombrie.

1462 După ce mănăstirea bizantină a Sfântului Arhanghel Mihail este distrusă de turcii otomani şi
toţi monahii sunt măcelăriţi, este realizată Icoana Făcătoare de Minuni a Sfântului Arhanghel Mihail
din Mantamados; singurul supraviețuitor (care reușește să scape printr-o minune a slăvitului
Arhanghel) este cel care alcătuiește icoana, în relief, cu argilă amestecată cu sângele fraţilor săi
măcelăriţi.

1480 Instituirea Inchiziţiei spaniole; întâmpinarea Icoanei Prea Sfintei Fecioare din Vladimir în
memoria salvării Moscovei de invazia hanului Ahmed, din 23 iunie.

1492 Mişcări milenariste în Moscova datorate sfârşitului calendarului bisericii.

1497 Este martirizat Macarie, Mitropolit de Kiev, de către invadatorii tătari.

1503 Controversa dintre Posesioniști şi Anti-Posesioniști.

1517 Maxim Grecul este invitat în Rusia pentru traducerea cărţilor de cult greceşti şi pentru
corectarea celor ruseşti; Martin Luther afişează cele Nouăzeci şi cinci de teze pe uşa catedralei din
Wittenberg, declanşând Reforma Protestantă; Otomanii cuceresc Ierusalimul, Antiohia şi
Alexandria.

1522 Martin Luther traduce Noul Testament în germană iar principiul Sola Scriptura devine
principiul de bază al Reformei Protestante.

1526 Anti-Posesioniştii îl critică pe Ţarul Vasile al III-lea din cauza divorţului său şi sunt trecuţi în
ilegalitate.

1534 Regele Henric al VIII-lea se autoproclamă Conducătorul suprem al Bisericii din Anglia.

1536 Jean Calvin publică Principiile Religiei Creştine.

1536-41 Desfinţarea Mănăstirilor în Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda, în timpul căreia peste 800 de
locaşuri religioase sunt desfinţate, în timpul Reformei Engleze.

1540 Moartea Împăratului Lebna Dengel din Etiopia; fondarea ordinului iezuit.

1541 Forţa expediţionară portugheză ajunge în Etiopia.

1542 Etiopienii şi portughezii îl înfrâng pe Ahmad ibn Ibrahim Gran din Adal, oprind ameninţarea
adală asupra Etiopiei.

1545-63 Biserica Romano-Catolică ţine Sinodul de la Trento (tridentin) pentru a răspunde Reformei
Protestante.

1551 Sinodul celor O Sută de Capitole în Rusia.

1552 Adormirea Sfântului Vasile cel Binecuvântat, Nebun pentru Hristos.

1555 Începe misiunea Arhiepiscopului Gurian în Kazan (până în 1564).

1564 Iezuiţii ajung în Polonia.

1569 Martirizarea Sfântului Filip, Mitropolit de Moscova de către Ivan al IV-lea cel Groaznic.

1575 Constantinopolul acordă autonomie Bisericii Sinaiului.

1581 Este tipărită Biblia Ostrozhsky de către Prinţul Kurbsky şi Ivan Fedorov.

1582 Instituirea Calendarului Gregorian de către Papa Grigore al XIII-lea.

1583 Este emis Sigillionul din 1583 împotriva Calendarului Papei Grigore al XIII-lea al Romei de
către un sinod adunat în Constantinopol.

1589 Este recunoscută autocefalia Bisericii Rusiei, iar Întâistătătorul primeşte titlul de patriarh.

1596 Unirea de la Brest-Litovsk, prin care câteva milioane de creştini ortodocşi ucraineni şi
bieloruşi, care trăiau sub guvernare poloneză, părăsesc Ortodoxia şi recunosc autoritatea Papei de la
Roma, fără să-şi abandoneze liturghia bizantină şi obiceiurile, luând fiinţă astfel biserica Unită.

1604 Adormirea Slăvitei Iuliana din Lazarevo.

1607 Moartea Sfântului Iov, primul patriarh al Moscovei.

1609-10 Este tipărită Biblia la două rânduri (D-R), prima Biblie completă Romano-Catolică în
limba engleză, tradusă după versiunea latină, Vulgata.

1611 Este tipărită Versiunea King James Autorizată a Bibliei (KJV-AV), care include şi toate Cărţile
deuterocanonice/apocrife (îndepărtate oficial de către Arhiepiscopul de Canterbury în 1885).

1612 Adormirea lui Ermoghen, Patriarh al Moscovei şi al Întregii Rusii; este realizată Icoana Maicii
Domnului din Kazan, comemorând eliberarea de sub polonezi în 22 octombrie.
1627 Papa Chiril Loukaris al Alexandriei îi prezintă Regelui Carol I al Angliei faimosul Codex
Alexandrinus spre "păstrare".

1633 Împăratul etiopian Fasilides îi exilează pe iezuiţi şi pe alţi misionari Romano-Catolici din
Etiopia.

1642 Sinodul de la Iaşi revizuieşte Mărturisirea de credință a lui Petru Movilă, pentru îndepărtarea
pasajelor de strictă inspirație catolică şi pentru confirmarea canonicităţii unor cărţi deuterocanonice.

1646 La Uniunea de la Uzhorod, 63 de preoți ortodocși din Carpați, care țineau atunci de Regatul
Ungariei, se alătură Bisericii Catolice în termeni similari celor prevăzuți prin Uniunea de la Brest
din 1596.

1647 În Tunisia sunt construite biserici ortodoxe.

1649 Martirizarea Sfântului Atanasie, Stareţ din Brest, de către latini.

1652 Patriarhul Ioanichie al Alexandriei înfiinţează o şcoală şi un spital în Vechiul Cairo.

1652-1658 Patriarhul Nikon al Moscovei revizuieşte cărţile liturgice pentru a le aduce în

conformitate cu obiceiurile liturgice greceşti, ceea ce duce la excomunicarea dizidenţilor, care vor fi
cunoscuţi ca Rascolnicii sau Vechii credincioși.

1654 Este realizată icoana Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu a Frăţiei Kievene

1656 Mănăstirea Noul Ierusalim, cunoscută şi sub numele de Mănăstirea Voskresensky, este fondată
de Patriarhul Nikon la Istra, lângă Moscova, cu intenţia de a reprezenta Ierusalimul Ceresc.

1672 Sinodul de la Ierusalim este convocat de Patriarhul Dositei Notara: este demontată articol cu
articol Mărturisirea de credință de inspirație calvină a lui Chiril Loukaris, și este definită poziția
doctrinară ortodoxă față de cele romano-catolică şi protestante şi defineşte canonul biblic ortodox;
hotărârile sinodului sunt ulterior semnate de toţi cei cinci patriarhi (inclusiv Rusia); ediţia din 1911
a Encyclopædia Britannica numeşte Sinodul din Ierusalim "cea mai importantă mărturisire de
credinţă a Bisericii Ortodoxe din ultimii 1000 de ani."

1675 Este realizată Icoana Născătoarei de Dumnezeu din Poceaev, care comemorează apariţia Ei
miraculoasă la Poceaev, când Maica Domnului a salvat mănăstirea de asaltul tătarilor şi turcilor;
este sărbătorită în 23 iulie.

1685 Ortodoxia ajunge în Beijing, China prin intermediul Bisericii Rusiei.

1688 Este realizată Icoana Maicii Domnului Bucuria celor Năpăstuiţi (24 octombrie).

1715 Mitropolitul Arsenie din Tebaida este trimis în Anglia de către Papa Samuel al Alexandriei
pentru a negocia cu episcopii anglicani Ne-jurători.

1721 Ţarul Petru I al Rusiei înlocuieşte instituția patriarhatului cu aceea a unui Sfânt Sinod
conducător.

1724 Schisma melkită, prin care mulţi credincioşi ai Bisericii din Antiohia devin Uniţi.

1731 Adormirea Sfântului Inochentie, primul episcop de Irkuţk.

1756 Este emis Sigillionul din 1756 împotriva Noului Calendar de către Patriarhul Ecumenic de
Constantinopol Chiril al V-lea.

1760 Este fondată în Rusia Mănăstirea Sfânta Treime-Sfântul Serafim (Diveevo).

1767 O comunitate de greci ortodocşi se stabileşte în New Smyrna, Florida; Imperiul Otoman
împarte Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim între comunitățile religioase care pretindeau
administrarea ei.

1768 Evreii sunt masacraţi în timpul răscoalelor din Polonia ocupată de ruşi.

1774 Rusia şi Imperiul Otoman semnează Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, aducând pentru prima
dată Rusia în Mediterana ca protector recunoscut al creştinilor ortodocşi.

1779 Adormirea Sfântului Cosma Etolos.

1782 Prima ediţie a Filocaliei; autonomia Bisericii Sinaiului este confirmată de Constantinopol.

1794 Mai mulți misionari, printre care se află şi Sfântul Gherman din Alaska, ajung în Insula
Kodiak, ducând ortodoxia în Alaska rusă; adormirea Sfântului Paisie Velicicovski din Moldova şi
Muntele Athos.

1796 Sfântu; Nicodim Aghioritul publică “Războiul Nevăzut” la Veneţia, revizuind cele două
lucrări “Lupta Spirituală” (ed. din 1599) şi “Drumul spre Rai” (1600), ale preotului veneţian
Lorenzo Scupoli, din care îndepărtează latinismele şi dă o expresie deplină a doctrinei patristice a
rugăciunii curate.

1800 Este tipărită şi publicată în Atena lucrarea Cârma Bisericii Ortodoxe (Pidalionul).

1803 Adormirea Sfintei Xenia din Petersburg, Nebună pentru Hristos.

1809-10 Rotonda şi exteriorul ediculei din Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim sunt
reconstruite în stil baroc otoman după un incendiu.

1811 Autocefalia Bisericii Georgiei este revocată de Imperiul rus după anexarea Georgiei,
înglobând-o în Biserica Rusiei.

1814 Sfinții Noii Mucenici Eftimie, Ignatie, şi Acachie (1816) din Muntele Athos.