COMISIA ATIONALĂ

,
DE ARHEOLOGIE
MINISTERUL CULlU 11

DIRECTIA
�
MONUMENTIE!.OR �STORICE

CRON'ICA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE

CAMPANIA 1 998

A XXXIII-a SESIUNE NATIONALĂ

1.

DE RAPOARTE ARHEOLOGICE
VASLUI, 30 IUNIE • 4 IULIE 1999

Sponsor: }!��� BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

 parte, in pnmul rand. vasele arn lut. con_Tecţionate manual sau cu
Dinqnventarul celor zece locumţe fac
�i e obi cte. Cu m<ina. dintr-o pa tă mar grosrera. s-au comecţronat vase borcan, de
�
ajutorul roţii alte numeroas �
miilocii, precum şr tt p sri. Vaseie lucrate cu mana nu erau orna �emat&:"'
_
_
.
mărimi mici si _ .
de vase borcan. de manme mrca, conf � c_ţ�onate �rntr-o
Car�mi�â lucrată la.roată este reorezentată
� ş� vase man ae ae
pastă cu nrsio In compoziţie şi ornamentate cu stn u
�i drep e :ane�un. Jar sr ce provrzre.
_
densa, caramiZie, cu ouza Iara. ornamentata pe corp cu
traai tie Sântana de Mureş, confectionate aintr-o pasta
iinri vălurne. -
in aproape toate locuinţele s-au gasit ob1ecte obişnuite, precum iusa1ole
din lut. !ame de cuţit. ace
·
a:n
turnat metale. fragmentara . atlata _1n
')S etc. Dintre obiecTele mai deosebite. m enTion am o l ingură din lut. pentru
L e
aouă fibule de tip roman -bizantin , din tier, una descoperită in L72 şi a aoua in
Le ; o ii b ulă .. digltată" de no
s
d�� oveni-Veţel, descoperită in stratul de cultură atribuit aşezării din secolele VI-VII.
Jin S79;_ un pieptene m1c:
_
�
din os. descoperit in S31 in niveiul atnburt secolelor VI-VII. P1esa, cu maner emrc !r ular . a rost �
c c nrecţr �nata
_
dintr-o s1ngură plăcuţă din os, cu un singur rând de dinţi şi este ornamentata cu cercun concentnce;
miJlocul

mănerului este terminat printr-o cruce. .

Analiza atentă şi multiplă a inventarului descoperit. noile ooserva1ii stratigrafice făcute perm1t
incadrarea mai precisă a celor două faze de iocuire din aşezarea din secoieie V-VII de la Dav1den1: pnma
apa111nând sfârşitului secolului al V-lea şi pnmei ;umătăţi a secolului al VI-lea p. Chr . , ; ar a doua corespunzând
ŞI secolului al VII-lea p.Chr.
celei de a doua jumătăţi a secolului al VI-lea
Din cele 75 de locuinţe descooeriTe până acum, 74 aparţin aşezăni din secolele V-VII, iat una (l62)
·

atestă continuarea vieţuirii. in cadrul acestei aşezări. şi in secolele VIII-IX.

Cele 74 de locuinţe descoperite in aşezarea din secolele V-VII de la Oaviden1 cu inventarul lor relativ
bogat şi divers, contribuie la mar Ouna cunoa�tere a culturii Costişa-Botoşana-Hansca. caracteristică spaţiului
carpato-nistrian in secolele V-VII.

45. DEVA, jud. Hunedoara

1. DEALUL CETĂŢII; C ătalin Rişcu1a, Cristian Ioan Popa, MCOR

Reluarea cercelărilor arheologice pe Dealul Cetăţii din Deva a avut drept scop realizarea unei imagini
asuora
. locuirii acestei zone în decursul istonei.
in campania din 1998 au fost practicate două secţiuni de control strallgratic: S 1 2.50 x 1 m, S 11 3 x 1 m.
Secţiunea S 1 a fost amplasată pe o m1că terasă situată sub aleea a doua care urcă spre Cetate. La
adâncimea de 0,90 m a fost descopernă o monedă medievală, care nu a fost asoc iată cu alte materiale
arheologice. Moneda, bine pastrata, este un dinar unguresc de tipul dinanior banali de Slavonia, emis de
Ladislau al IV-lea (1272-1290).
Adâncirea a continuat până la 1,50 m, unde a fost dezvelită o vatră de Toc amenajată direct pe stâncă.
Au iost recoltate fragmente ceram1ce specliice faze1 a doua a culturii Coţoieni.
Secţiunea S 11 a fost plasată pe o terasă formată între prima şi a doua alee ae la poalele dealului Cetăţii.
Săpatura nu a relevat o stratigrafie clară, deorece terasa era formată dintr-o aglomerare de pietriş scurs de pe
panta dealului . Au fost descopente fragmente ceramice aparţinând culturilor Coţofem şi Wietenberg, fără a
putea preciza dacă materi alele provin dintr-o locuire a teresei sau sunt in poziţie secundară.
in cursul unei cercetări de suprafaţă, pe aleea a doua a fost observata ex1stenaţ unei vetre de foc.
Cercetările de salvare au relevat resturile unei locuinţe de suprafaţă, fiind dezvelită vatra de foc imprună cu
fragmente ceramice şi bucăţi de chirpici cu impresiuni de nuiele. Vatra a fost amenajată pe un pat de cioburi
de unde au fost recoltate fragmente ceramice din două vase, decorate într-o manieră specifică fazei a doua a
culturii Coţofeni.

11. MAGNA CURIA; Adriana Pescaru. Eugen Pescaru, Cătălin Rişcuţa, MCDR

Cercetările din anul! 998 s-au concentart asupra locuirii din epoca bronzului. Ca şi în anul precedent,
amplasarea săpăturilor a fost impusă de planul construcţiilor medievale.
Au fost practicate patru secţiuni de dimensiuni reduse, notate in continuarea săpăturilor din anul
precedent. după urmează: S IV 4 x 1,75 m, S V 6 x 1,50 m, S VI 3,50 x 2 m, S VII 5 x 1,50 m. Toate secţiunile
au fost adâncite până la solul viu, confirmând stratigrafia relevată în cursul cercetărilor anterioare:
- 0-0,60 m sol vegetal actual; - 0,60-1,50 m nivel medieval de dărâmătură; - 1 ,50-1,75 m nivel de
cenuşă; - 1, 75-2,1O m al doilea nivel medieval de construcţie, care are la bază numeroase resturi petrografice;
- 2,10-2,30 m nivel de culoare cenuşie, cu granulaţie mare, care include elemente constructive şi fragmente
ceram1ce med1evale; - 2,30-2,50 m primul nivel medieval de construcţie, la baza· căruia apar, sporadic,
fragmente ceramtce dac1ce; - 2,50-2,80 m nivel de culoare neagră, cu granulaţie mare care include fragmente
ceramice aparţinând perioadei mijlocii a epocii bronzului; - 2,80-3,50 m nivel de culoare cenuşie, compact,
care conţme matenale arheologtce atnbuite perie dei timpurii a epocii bronzului; - 3,50-4,1o m nivel compact

36