XLVII

2010
 ÎNTRE PODOABE, STATUT SOCIAL ŞI SIMBOLISTICĂ.
PANDANTIVELE-OCHELARI DIN BRONZUL TRANSILVĂNEAN

l. Motivaţie
În cadrul elementelor de podoabă aflate în uz, la modă, în perioada de
început a Epocii Bronzului un loc aparte îl ocupă pandantivele-ochelari
(Brillenspira/en). Piese extrem de rare pentru Transilvania, încărcate cu o
simbolistică e videntă, dar şi exponente ale unui anumit statut social, pandanti­
vele de acest tip au o evoluţie ce începe la finele Eneoliticului şi continuă până
în Prima epocă a fierului.
În lucrarea de faţă ne propunem să discutăm piesele care se încadrează la
începutul Epocii Bronzului din Transilvania, întrucât acestea formează o cate­
go rie unitară din punct de vedere tipologie. Lipsa unui studiu special dedicat
pieselor din spaţiul intracarpatic, ca şi apariţia unor piese noi, între care una
inedită, ne determină să reluăm problematica legată de contextul, datarea şi
modul de utilizare a unor astfel de podoabe.

Fig. 1.- Harta cu răspândirea pandant i velor-ochelari de tip .. vest-trans i l vănean·· din B ron7ul
timpuriu: Ampoiţa ( 1 ): Live/ile (2): Mada (3): .,Mediaş.. (4). Poiana Ampoiului (5).
2 C. l. Popa

/. /. Pwulantil'lll-ochelori p!lsTraT În Mu::.eu/ din Mediaş

Demersul ne este prilejuit şi de punerea în circulaţie a unui pandantiv­
ochelari inedit pă�trat în Muzeul din Mediaş . Exemplarul provine din vechile
colecţii şi a fost inventariat (Mz . Mediaş. nr. inv. 156) fără a i se preciza locul
descoperirii . Acest fapt ne privează. din păcate, de cunoaşterea contextului
provenienţei sale, pe care doar o putem bănui ca fiind zona Mediaşului .
Pandantivul este realizat dintr-o singură bucată, fiind lucrat prin batere.
Spirele (patru la număr) sunt plate în profiL cu secţiunea patrulateră . Doar spirele
aflate la exterior au marginea uşor rotunjită, fapt ce se poate datora şi uzării sale
în timp, în urma folosirii . Pe suprafaţa pandantivului se pot observa numeroase
asperităţi şi goluri în metal . Piesa este confecţionată din cupru sau bronz. Patina
a fost înlăturată probabil la momentul conservării sale . Dimensiuni: lungime =
7.1 cm; înălţime= 5 cm; grosime= 0,3 cm: greutate= 45,50 gr . (pl. 2/2-3).

Il. Contextul provenienţei pandantivelor-ochelari din Transilvania

Pandantivele-ochelari cunoscute până în momentul de faţă din Transilva­
nia provin în întregime din Munţii Apuseni, cu excepţia dată de nesiguranta pro­
venienţei exemplarului păstrat în Muzeul din Mediaş . Toate podoabele care au un
context sigur au făcut pm1e, fără excepţie, din inventarul unor morminte tumulare.
Primul pandantiv-ochelari descoperit în Transilvania aparţinând începutu­
lui Epocii Bronzului provine din cercetările lui S. Fenichel în Munţii Apuseni . În
inventarul unuia dintre monnintele tumulare cercetate la Livezile-Dealul Sârbu­
1
lui acesta a descoperit un pandantiv-ochelari. fără a i se putea preciza însă
poziţia exactă în mormânt (pl. 3/1 ).
După un secol a fost cercetată necropola tumulară de la Poiana Aiudului­
Dea/u/ Ve/ii, în inventarul a trei morminte fiind descoperite alte trei exemplare
de acelaşi tip. În M 4 pandantivul a fost descoperit pe pieptul defunctului, alături
2
de doi saltaleoni (pl. 112).
În aceeaşi perioadă a fost cercetată necropola de la Ampoiţa-PereT, în­
tr-unul din mormintele tumulare (M 2 din tumulul 3) fiind descoperit un pandan­
tiv-ochelari similar. Ca şi la Poiana Aiudului, podoaba era asociată cu doi
'
saltaleoni din cupru (pl. 111).
Ultimul pandantiv-ochelari a fost descoperit în inventarul mormântului
4
principal al unui tumul cercetat la Mada-Chiciorele (pl. 1/3). Alte două mici
fragmente, cu secţiunea circulară, descoperite într-un tumul cercetat la Cetea
5
(jud. Alba), nu este sigur că aparţin unor pandantive de acest tip sau altor piese .

1 Fenichcl 1 89 1 . p. 1 62 (desen).
2 V lassa el a/ii 1 985- 1 986, p. 62, p l . Xl/2-3: V lassa el a/ii 1987, p. 1 1 7, Taf. l XI I , 4.
1 Ciugudcan 1 9 86. p. 76, fig. 6/5: Ciugudcan 1 99 1 . p. 85, 94-95, Abb. 20/ 1 -2.
4 el a/ii 2009 .
R i şcuţa
'Cercetări C. 1. Popa. C. Plantos şi colab . (2005 ) .
Pandantivclc-ochelari din Bron;ultransilvăncan 3

Podoaba păstrată în Muzeul din Mediaş nu are locul de descoperire preci­

zat. Cu toate acestea, putem presupune că provine tot dintr-un inventar funerar
aflat undeva în împrejurimile Mediaşului (?/'.

b� �c
b' tJI'c

a
o Sem
o Sem
1 1
1 2

o Sem
�=±==±=�==��' 3
Pl. 1.- Pandantive-ochelari ( 1 a: 2 a: 3) şi saltaleoni (l b-c; 2 b-c): Ampoiţa (1); Poiana Aiudu l u i ­
Dealul Ve/ii (2): Mada (3) ( după H . Ci ugudcan- 1 : N . V lassa e l a/ii- 2 : R i şcuţa e l a/ii- 3 ) .

III. Modalităţi de purtare a pandantivelor-ochelari

O problemă, adesea nelămurită, întâlnită în literatura de specialitate este
cea legată de modul de pmtare a pandantivelor-ochelari. Dacă pentru alte spaţii
beneficiem şi de reprezentări în piatră, pentru Transilvania singurele indicii ne
sunt oferite de observaţiile arheologice.
Poziţia în mormânt a pieselor descoperite în Transilvania permite cunoa­
şterea modului de purtare a lor în epocă. În acest sens ne sunt de folos obser­
vaţiile din necropolele cercetate la Poiana Aiudului, Ampoiţa şi Mada.

�
Cum ar li. de pi ldă. mormintele în cistă din zona Copşa M ică < BiăJan 1 98 8 ) .
4 C. !. Popa

n
lj

1
o Sem
� 2

a b

o 1cm 5 1Dcm

3
Pl. 2.- Pandamive-ochelari: B arsz6w ( 1 ) : .. Mediaş·· (2- desen: 3- fato)
( după J. M atuschick - 1 : i nedit - 2 ) .

Primul care a observat modul de purtare a pandantivelor-ochelari, în urma

săpăturilor din tumulii transilvăneni, a fost N. Vlassa. În cercetările de la Poiana
Aiudului, Vlassa a descoperit o astfel de piesă, asociată cu doi saltaleoni, pe
pieptul unui schelet (M 4, Turnului IX/1978), sugerând astfel purtatea podoabei
la gât7 . La Ampoiţa, în mormântul 2 din Turnului 3, pandantivul se afla în
asociere, de asemenea, cu doi mici saltaleoni din cupru, prin care era trecut
8
şnurul de care se atâma piesa, purtată, în mod similar, la gât . Poziţia in siru a
pandantivului din mormântul de la Mada-Chiciorele, descoperit pe pieptul
defunctului. confirmă din nou purtarea lui la gât (pl. 3/3; 4/1 -2).

7 V las sa el a/ii 1 985- 1 986, p. 62, pl. Xl/3: Yl assa el a/ii 1 987. p. 1 1 7. Taf. 1 X/4 .
'
Ci u gudean 1 986. p. 76, fig. 6/3-4: C i ugudcan 1 99 1 . p. 95, Abb. 20/ 1 -2: Ciugudean 1 995 . p. 1 4.
fig. 61 1 1 : Ci ugudean 1 996, p. 3 3 . 1 1 9, fi g . 3 1 1 1 1 .
Pandantivclc-ochclari din Bron;ul transilvănean 5

o ::>cm
1
1 2

\
'

3
Pl. 3 Pandantive-ochelari de la Livezi le-Dea/u/ Sâ rb ului (1) şi Ploieşti-Triaj (2) şi modul de
păstrare in si III a pandantivu l u i -ochelari împreună cu şnurul din matenal organic în mormântul 5
de la M ada-Chiciorele (3) ( după H. Ciugudcan - 1; l. M i c lca. R. Florescu- 2: inedit- 3 ) .

Mai mult, cercetările d e l a Mada n e permit s ă discutăm ş i despre mate­

rialul de care erau atârnate pandantivele-ochelari. Această ultimă descoperire
aduce un element inedit şi cu caracter de unicat pentru teritoriul României:
conservarea şnurului din materie organică. Acesta se prezenta ca o urmă de
culoare neagră, cu secţiunea rotundă, având diametru! de cea 2 cm. Se putea
observa foa11e bine cum şnurul era răsucit, trecând prin bucla pandantivului.
Poziţia piesei de metal şi a şnurului indică faptul că acesta era atârnat la gâtui
9
celui înmormântat. Grosimea şi culoarea neagră actuală a şnurului trebuie să fie
date de faptul că acesta, fiind confecţionat probabil din fibră textilă, şi-a mărit
volumul în condiţii de umezeală şi s-a pseudo-fosilizat (pl. 3/3; 4/1-2). Nu ştim
în ce măsură şnurul a fost observat şi în cazul mormântului cu pandantiv-

� Rişcuţa et a/ii 2009. Pămâ n t u l ce cuprindea pandantivul împreună cu şnurul au fost decupate şi
învelite în faşă şi tran�portate spre analiză şi conservare în laboratorul Universităţ i i .. 1 Decembrie
1 918" Alha I u l ia. Ncaplicarca unor tratamente corespunzătoare a condus la distrugerea
i remedi abi lă a �miru l u i .
6 CI. Popa

ochelari de la Poiana Aiudului, dar şi aici se face precizarea că prin saltaleonii ce

0
�msoţeau po doaba se trecuse un f"1r vcgeta 11 .

2
Pl. 4.- Mormânlul 5 ( Turnu lui 3) de la M ada-Chiciorele: pandamiv-ochelari
şi şnurul răsucit in situ (1); �che let u l cu mod u l de di,punere a piese lor de melal (2).

10 Y l as�a et a/ii 1 9S5- 1 986. p. 62.

Pandantivele-ochclari .Jin Bron;.ul transilvănean 7

,'���\

�--\),

Pl. 5.- Reprczelllări de pandant ive-ochelari pe ceramica de tip Coţofeni (1-2, 6-8),
reconstituiri ale t i pului de podoabă folosit ca model (3-4) şi a unui vas ornamental cu astfel de
reprezentări, având ca model descoperirea de la Sebcş-Râpa Roşie (5): Ampoiţa (1 ) : Câlnic (2);
Livez i le (6); Răchita (7); Scbcş (8) ( d u pă H. Ciugudcan - 1 : P. Roman - 2, 6)
8 C. l. Popa

Pl. 6.- Stela de la Petit Chasseur ( Sion. Elveţia ) , cu redarea mod u l ui de purtare a unui pandantiv­
ochelari ( 1) şi detaliu cu podoaba şi modu l său de atârnare (2); fragment eeramic Coţofeni de la
Câl nic (jud. Alba), cu repre7entări de pandant1ve-oche l ari (3) şi strachină Wietenberg de la Albeşti
(j ud. M ureş). cu repreLentări de pandantive-ochelari (4) (după J. Matuschick- 1 -2:
inedit- 3; Gh. B altag, E. A m l acher- 4 ) .
Pandantivelc-ochelari din BronLul transilvănean 9

\
\

2 3
Pl. 7.- Reconstituiri ale modului de punare a unor podoabe la începutul Epocii Bronzului în
Europa centrală, după inventarul mormânlului 5 de la Mada-Chiciorele (1 ) , cel al mormântului 4
de l a Oroszvar (2) şi al mormântului 140 din necropola de la Mokrin (3)
( după C. 1. Popa- 1 ; 1. B ona- 2; M . Giric- 3 ) .
10 C. I. Popa

1 2

3 4

5 6

Pl. 8.- Reprezentări de pandantive-ochelari pe statuete antropomorfe Z uto B rdo-Gârla M are din
necropola de la Cârna ( Român i a ) (după V I . Dumitrescu- 1 -4; H. Miil ler-Karpe- 5-6).
Pandantivele-ochelari din Bronzul transilvănean 11

Aşadar, putem spune că pandantivele-ochelari de la începutul Epocii

Bronzului cunoscute în Transilvania erau purtate atârnate la gât de un şnur con­
fecţionat din materie organică (textile, piele etc.) (pl. 7/1).
Foarte interesante şi utile analizei pandantivelor-ochelari sunt şi reprezen­
tările care apar pe diferite suporturi (ceramică, piatră) în timpuri şi regiuni
diverse, care ne arată şi felul în care ele erau purtate în mod curent sau cu
diferite ocazii, pe piept. De exemplu, pe stela de la Petit Chasseur (Sion, Elveţia)
apare redat un personaj ce poartă la gât un pandantiv atârnat de un şnur ce
coboară până la baza pieptului11 (pl. 6/1-2) . Informaţii suplimentare ne sunt
oferite de reprezentările prezente pe statuetele culturii Zuto Brdo-Gârla Mare, la
gâtui cărora se pot identifica pandantive-ochelari atârnate de un şnur12 (pl. 8/1-
6).
Piese de mai mici dimensiuni erau purtate în jurul ca ului, probabil prinse
p
pe o plasă sau ca ornamente ale une garnituri "cap-spate"L (pl. 7/3), aşa cum o
indică şi reprezentarea de pe stela de la Ossimo14• În momentul de faţă în Tran­
silvania nu cunoaştem astfel de situaţii, dar ele apar în cadrul culturii Mureş. pe
teritoriul Banatului, precum în cimitirul de la Beba Veche15. În necropola de la
Mokrin podoabele de mici dimensiuni au fost descoperite chiar şi în zona picioa­
relor defuncţilor16.
În asociere cu pandantivele-ochelari şi, se pare, strâns legat de modul
acestora de purtare, trebuie menţionaţi saltaleonii. Piesele de acest gen aveau
rolul de a ghida firul (textil sau piele) spre bucla de care era atârnat pandantivul
şi întotdeauna trebuie să fi fost pereche. Saltaleonii erau confecţionaţi din folie
de cupru sau sârmă răsucită tubular. Astfel de piese au fost descoperite împreună
cu pandantive de tipul Brillenspiralen în mormintele de la Poiana Aiudului17 (pl.
112) şi Ampoiţa18 (pl. 111).

11 Matuschik 1996,p. 28, Abb. 9/4.

12 Dumitrescu 1961. p. 262, pl. CUI (statueta 1 ); CUII (statueta 2); CLJV (statueta 3): CLV
(statueta 6); CVLJ (statueta 7); CLVIII (statueta 10); CLXI (statueta Il); Miiller-Karpe 1980.Taf
326/3-4, 6-9; Chicideanu-Şandor, Chicideanu 1990, p. 62, fig. 3/3; 6/3a; 6/7a; 7/2a; 12.
13 Vezi cazul necropolei de la Mokrin (Giric 1971, p. 49, 59, 66, 69, 73,81-82,84.94.107. 109.
126, 133, 150, 156, 165, 168, 171, 219-226, T. X/2- mormântul 18; Xllll2- mormântul 39:
XVll/1- mormântul 53; XIX/1- mormântul 57; XXl/2- mormântul 69; XXIV/1- mormântul
84; XXVII - mormântul 89; XXVl/4 - mormântul 85; XXVII/! - mormântul 90; XXV!ll/1 -
mormântul 91; XXXIV/5- mormântul 109; LX/4- mormântul 136; XLII/1- mormântul 140;
Ll/1- mormântul 182; LIV/1- mormântul 200; LXII/1- mormântul 237; LXVl/3- mormântul
246; LXVIII/1 - mormântul 261; LXIX/! - mormântul 266; LXXI/2 - mormântul 271 ): Leeb
1994. fig. 11/6; Matuschik 1996, Abb. 9/1-3; Ciugudean 1996, p. 120; Gogâltan 1999, p. 170.
14 Matuschik 1996, Abb. 915.

15 Gogâltan 1999, p. 169-170. fig. 32/2-3, 7-8.

6
1 Giric 1971, p. 47, T. Vlll4 (mormântul 16).
17 Vlassa et a/ii 1985-1986,p. 62.pl. Xl/2; Vlassa et a/ii 1987,p. 117. Taf. !XII.
18 Ciugudean 1991,p. 85,94-95, Abb. 20/1; Ciugudean 1996, p. 121.fig. 31/11.
12 C. I. Popa

IV. Reprezentări de Brillenspiralen pe vase ceramice

În Transilvania se cunosc deja un număr apreciabil de reprezentări de
pandantive-ochelari pe vasele ceramice Coţofeni. Un fapt paradoxal, deoarece în
cadrul acestei culturi nu cunoaştem nici o piesă de metal de acest tip. Prin urmare,
documentarea acestui tip de podoabă este atestată indirect, prin intermediul
meşterilor olari, care au transpus în lutul încă moale al vaselor astfel de piese.
Toate fragmentele de vase cu acest ornament provin exclusiv din aşezări
Coţofeni, faza m. Este cazul descoperirilor de la Răchita-Vârful Zăpozii19 (pl.
20 . . 21
(pl. 5/8), Amp01ţa-La Pzetre (pl. 5/1), Şeuşa-Gorgmz--,
00

5/7), Sebeş-Pap u c
repertoriate recent, la care pot fi adăugate, în opinia noastră, fragmentele
23 24
cerarnice de la Câlnic (pl. 5/2 ; 6/3 ) şi Livezile25 (pl. 5/6) (toate în judeţul
Alba)26, care nu pot aparţine decât aceluiaşi tip decorativ. Acest original decor
putea fi dispus sub formă de frize pe umărul vaselor sau, izolat, pe toa11a
acestora, însă constatăm că întotdeauna pe recipiente de mari dimensiuni (ulcioa­
re sau amfore) (pl. 5/5). Chiar dacă nu avem nici o descoperire ce11ă în mediul
Coţofeni a unor astfel de piese metalice (cu excepţia nesigură şi discutabilă a
descoperirii de la Tărnovo), utilizarea lor de către aceste comunităţi a fost
afirmată27 şi o susţinem şi noi, chiar dacă lipsesc deocamdată argumente indu­
bitabile. Singura descoperire ce ar putea fi invocată este o spirală de bronz (nu
se precizează însă tipul Brillenspirale) apărută într-un mormânt de la Tolisavac­
Banjevci (Serbia), alături de un vas Coţofeni28.
Ornamentul îl vom regăsi şi în Epoca Bronzului, în aşezarea Wietenberg
de la Albeşti, de unde provine o strachină decorată pe fund cu două spirale­
ochelari29 (pl. 6/4), într-un mediu cultural în care, de asemenea, lipsesc piese
propriu-zise. Din epoca hallstattiană datează un vas şi fragmentul unui vas
descoperite în aşezarea de la Nagyberki-Szalacska (Ungaria) pe care apar redate

19 Roman 1976, p. 17-18. pl. 4317; Roman 1977, p. 195, pl. 49/16; Andriţoiu 1985. p. 13. nota 34;
Ciugudean 1986, p. 76; Ciugudean 1991, p. 95; Andriţoiu 1993, nota 131; Ciugudean 1996. p.
119; Ciugudean 2000, p. 36, pl. 141/1; Ciugudean 2002, p. 99,pl. 3/1.
20 Andriţoiu 1985, p. 13, nota 34; Ciugudean 1986, p. 76; Ciugudean 1991. p. 95; Andriţoiu !993.
nota 13l; Ciugudean 1996, p. 119; Ciugudean 2000, p. 36, pl. 141/2; Ciugudean 2002, p. 99. pl
3/3.
21 Ciugudean 2002. p. 99,pl. 3/2.
22 Ibidem, p. 99.
23 Roman 1976, p. 28. pl. 43/5, autor care consideră ornamentul format doar din ,.spiralc simple".
24 Inedit.
25 Schroller 1933, pl. 29/1O. P. Roman ilustrează greşit descoperirea, pe care consideră că avem o
"reprezentare spiraliformă" (Roman 1976, p. 28, pl. 43/4).
26 Prezenţa acestui tip decorativ şi în Banat nu este documentată. aşa cum s-a afirmat (Ciugudean
1996,p. 120), dintr-o greşeală.
27 Andriţoiu 1993, nota 131.
28 Garasanin 1987, p. 53.
29 Baltag, Amlacher 1988, p. 99. pl. lU3; Baltag, Boroffl<a 1996, p. 389. 392.
Pandantivcle-ochclari din Bronzul transilvănean 13

30 31
podoabe de acest gen , precum şi piesele propriu-zise care au o ferit modelul .
Cel mai probabil, pandanti vele-ochelari reproduse pe olăria culturii Coţo­
feni şi Wietenberg intră în grupa reprezentărilo r simbolice. Astfel sunt inter­
pretate şi piesele similare reproduse pe stelele din Europa occidentală, pe care J.
Roussot-Larroque le asociază, într-un ansamblu mai larg, unor mutaţii de ordin
indeologic care se resimt în relaţia arhitectură funerară - reprezentări simbo­
32
lice .

V. Tipologia
Exemplarele redate în ornamentica ceramicii Coţofeni (pl. 5/3-4) aparţin
33
unor tipuri datate la sfârşitul Eneoliticului şi începutul Epocii Bronzului .
Astfel, spirala-ochelari de pe vasul de la Sebeş-Papuc (pl. 5/8) şi probabil şi cel
q
de la Ampoiţa (pl. 5/1) îşi află analogii în tipul Jordanow, Ia Barszow (pl. 2/1)
35
şi în grupa "danubiană" , datată cu precădere la începutul Bronzului timpuriu .
Spiralele-ochelari reprezentate pe fragmentele ceramice de la Câlnic (ambele
exemplare) (pl. 5/2; 6/3) şi Livezile (pl. 5/6), cu bucla de prindere alungită, se
regăsesc în piese de metal descope rite în g rupa "vest-alpină", datată la finele
3 '7
Eneoliticului 6 şi în grupa "danubiană''- . Un tip aparte apare reprezentat pe o
toartă de la Răchita (pl. 5/7), la care �3e observă bucla ce nu depăşeşte decât
3x
foarte uşor spiralele, cu analogii, de asemenea, în grupele "vest-alpină" şi
39
.,danubiană" .
Pandantivele-ochelari descoperite în mormintele tumulare de la Livezile.
Ampoiţa, Poiana Aiudului şi Mada sunt identice ca mod de realizare şi tipologie.
Atât I. Matuschik, cât şi H. Ciugudean includ exemplarele din Munţii Apuseni în
�0
grupele "danubiană" şi ,.vest-aplină" .
Avem de făcut însă câteva precizări de ordin tipologie, care vizează şi
clasificările deja propuse. Toate exemplarele descoperite în Apuseni formează
un singur tip, cu dimensiuni foarte apropiate şi executate prin batere. Spirele,
deşi sunt înfăşurate îngrijit la exterior, în interior nu se închid. lăsând un spaţiu
gol, element care credem este specific acestui areal. Bucla (ansa) prin care t recea

3° Kemenczci 1 984, fig. 317; 8 .

31 Vezi Petrescu-Dîmboviţa 1 977, p. 73, pl. 74/42: Andriţoiu 1 99 3 . nota 1 3 1 : Enăchiuc 1 995, p.
28 1 , Abb. 1 31 1 .
31 Roussot-Larroque 1 983, p. 2 1 0- 2 1 1 . fig. 41 1 -2, 4.
11 Matuschik 1 996: vezi şi Ciugudcan 2000 . p. 36-37: Ciugudcan 2002, p. 99.
_q Matuschik 1 996, p. 6-8, Abb. 2/1.
35 Ibidem. Abb. 6/2-4.
161hidem. p. 1 1 - 1 4, Ahb. 4/2-3. 6-7.
37 Ibidem, p. 20, 23-27, Ahb. 6/5, 7.
3� Ibidem, Abb. 1 / 1 ; 4/ 1 . 4 .
.N lhidem, Abb. 6/8.
411
lhidem, p. 1 1 - 27. Abb. Il: Ciugudean 2002. p. 99.
14 C. I. Popa

şnurul este elegant supraînălţată peste spire. În toate cazurile credem că aceste
podoabe erau folosite ca pandantivi purtaţi la gât. Date fiind aceste caracteristici
comune, bine individualizate, credem că este justificată definirea unui "tip vest­
t ransilvănean" în cadrul "grupei danubiene " . Acestui tip îi ataşăm şi pandantivul
de la Ploieşti (Muntenia). Exemplarul de la "Mediaş" diferă prin câteva detalii
de piesele descoperite în Munţii Apuseni, cum ar fi greutatea mai mare pentru
cea dintâi. cât şi îmbinarea în interior a spirelor, similar de exemplu pandanti­
1
vului de la Barszow, aparţinând tipului Jordanow-' •
Diferenţa între pandantivele "vest-transilvănene" şi celelalte ale "grupei
danubiene" concentrate în zona de vărsare a Mureşului în Tisa este dată de
dimensiunile şi modul de purtare diferite. Piesele transilvănene sunt podoabe
ma ri purtate la gât (pl. 7/1), pe când cele din urmă, reprezentate edificator de
exemplarele din necropola de la Mokrin, sunt podoabe mici, purtate pe garnituri
"cap-spate" (pl. 7/3). Aşadar, trebuie avute în vedere şi aceste detalii care aparent
au scăpat din vedere în discuţiile purtate pe marginea lor. Aceste observaţii
justifică, cu atât mai mult, existenţa unui tip "vest-transilvănean" (fig. 1).

VI. Datare şi atribuire culturală

T. Soroceanu, semnalând pentru prima dată prezenţa pandantivelor-oche­
lari de la Poiana Aiudului, afirma că ele se datează la un orizont Coţofeni, dar
4"
provin dint r-un mediu străin culturii menţionate . Opinia i-a fost sugerată de N.
Vlassa. autorul săpăturilor din necropola tumulară de pe Dealul Velii, căruia
doar postum îi vor fi publicate cercetă rile. În cele două studii publicate în limbile
română şi germană se reafirmă nuanţat ceea ce Soroceanu rezuma cu zece ani în
urmă: pandantivele (ca de altfel şi bună parte a inventarului mormintelor) aparţin
unui orizont Coţofeni târziu, dar nu neapărat şi subordonat cultural acestei
-'
manifestări, ci mai degrabă imediat posterior ' .
Dacă la un moment dat H. Ciugudean atribuia aceste piese unor populaţii
nordice de tip Jordansmi.ihl şi Brzesc Kujawski infiltrate în mediul Coţofeni
-l-I
târziu , astăzi nu se mai poate accepta o astfel de ipoteză. La sud de Dunăre,
într-unul din mormintele de înhumaţie din necropola tumulară Coţofeni de la
Tărnovo, au apărut două spirale (Brillenspiralen ?) (de cupru ?) cu analogii în
5
necropola de Ia Zimnicea-' . Cele două piese, nediscutate de Şt. Alexandrov în
contextul metalurgiei Coţofeni46, reprezintă, probabil, importuri din mediul
culturii mormintelor cu ocru.

.ti Matuschik 1 996 . p. 6-8, Abb. 2/ l .

.t2 Soroccanu 1 975 . p. 35, nota 22 .

.t3 V lassa et a/ii 1 985-1986, p. 62, p l . X 1/2-3: V las sa el a/ii 1 987, p. 1 1 7, Taf I X/ 1 , 4 .
.t.t Ci ugudcanu 1 977 . p. 55 .
.ts Roman 1 976. p. 33.
.to Vezi Alcxandrov 1990, p. 3-4.
Pandantivclc-ochclari din Bron;:ul transilvănean 15

H. Ciugudean revine asupra încadrăriii iniţiale şi atribuie constant necro­

polele de la Ampoiţa şi Poiana Aiudului, ambele cu pandantive-ochelari în
inventarul funerar, grupului cultural Livezile şi, prin urmare, le plasează la
începutul Epocii Bronzului din Transilvania (BT 1)47.
Date fiind contextele funerare rezultate în urma observaţiilor atente de
stratigrafie în tumuli. opinia noastră este că acestea sunt mai recente. Plasarea
descoperirilor de tip Copăceni mai târziu decât s-a propus, atingând chiar
debutul BT lii (reliefate prin săpăturile de la Gligoreşti, jud. Cluj) ne situează, în
linii mari, în perioada de mijloc a Bronzului timpuriu intracarpatic4x. Astfel,
credem că pandantivele-ochelari descoperite în mormintele tumulare din Munţii
Apuseni aparţin sfârşitului BT II transilvănean, iar din punct de vedere cultural
aparţin, cel mai probabil, grupului cultural Copăceni.
Ulterior se datează pandantivele de dimensiuni mici din arealul culturii
Mureş. În necropola de la Mokrin spiralele-ochelari dispar din inventarul
mormintelor la sfârşitul subfazei II b49. În necropola de la Pitvaros, care
ilustrează o etapă mai târzie în timp decât Mokrin50, mai apare doar o singură
spirală-ochelari51. F I. Gogâltan atribuie pandantivele-ochelari de la Beba Veche
şi Periam perioadei de sfârşit a Bronzului timpuriu din Banat, iar pe cele de la
Pecica începutului Bronzului mijlociu52.

VII. Concluzii
Obiecte cu rol evident de podoabă, pandantivele-ochelari sunt lucrate
exclusiv din metal. cupru şi/sau bronz. Ele îşi fac apariţia în Eneolitic5' şi îşi
continuă evoluţia până Bronzul târziu şi debutul Primei epoci a fierului54.
Repartiţia spaţială a pandantivelor-ochelari din Bronzul timpuriu pe teritoriul
României ne indică faptul că, exceptând piesa izolată găsită în mormântul
tumular (M 3, T 1) al unei fete de la Ploieşti-Tria/5 (pl. 3/2) şi cea de la Sărata
Monteoru56, restul descoperirilor se comasează în zona Munţilor Apuseni, intens
locuită în timpul culturii Coţofeni şi bogată în înmormântări tumulare; piesa
păstrată în Muzeul din Mediaş nu are locul de descoperire precizat.

�7 Ciugudean 1 996, p. 80. 93.

�x Vezi discuţia la Popa 2005, p. 82-84. 86-88, 1 00- 1 03.
�9 Soroceanu 1 975. p. 36, fig. 5.
50 lhidem, p. 42.
51 Bona 1 965, p. 34. p l . IV /9.
52 Gogâltan 1 999, p. 1 70.
53 M atuschik 1 996, p. 2-8, 27-28, 3 1 -34: Parzingcr 1 992, p. 244-245.
5� Vezi Petrescu-Dîmboviţa 1 97 7 , p. 73, p l . 74/42: Andriţoiu 1 993, nota 1 3 1 : Enăchiuc 1 995. p.
28 1 , Abb. 1 3/ 1 .
15 Ciugudcan 1 986. p. 76: Roman el a/ii 1 992. p. 1 05: M atuschik 1 996, p. 43.
56 M atuschik 1 996. p. 43.
16 C. 1. Popa

O altă concentrare de pandantive-ochelari, mai recente însă ca datare

(Bronz mijlociu), se formează la vărsarea Mureşului în Tisa, în cadml culturii
· ·w.
.
Mureş, aşa cum o arata- descopenn. ·1e de 1a B eba Veehe·"7, penanr"8 şt· pectca
Pandantivele-ochelari din Banatul românesc sunt similare ca asociere şi tip celor
d.111 Ungana. ,. va'ros6?-, Erest- s·mate 1ep6' Hom o k
.
. de 1a Ku 1cs 60 o' csa61, DunauJ
, · , ·-

szentlorinc64, Szâzhalombatta65, Felsonyek 66, Ujharyân67, Szoreg68, Bolcske­

Szentandrâspuszta6'). Acestea ilustrează o altă etapă din evoluţia pandantivelor­
ochelari, ulterioară şi distinctă de cea a pieselor "transilvănene" din Munţii
Apuseni şi care se leagă de realităţile culturale ale Câmpiei Ungare şi Dunării
"
mijlocii. Cel mai probabil, între tipurile "vest-transilvănean , datat de noi în BT
II transilvănean, şi cel întâlnit în vestul României (Timiş) se situează cronologic
exemplarele de la "Mediaş", din zona de răsărit (Sărata Monteom) şi sud
(Ploieşti) a României, corespunzătoare BT IIC0.
Analiza metalografică pe cele trei pandantive de tip Brillenspirale din
necropola tumulară de la Poiana Aiudului-Dealul Velii ne indică folosirea
cuprului arsenic. cu valori ridicate de I l până la 13 mai mult decât media pentm
stibiu, dar şi pentru seleniu. aur şi argint71. Exemplarul de la Ampoiţa este lucrat
din cupm72. În lipsa unei analize metalografice pentm piesa păstrată în Muzeul
din Mediaş, încă nu putem afirma dacă este confecţionată din cupru sau bronz.
De la Mada au fost analizate metalografic doar brăţările care însoţeau în inventar
pandantivul-·ochelari. Pentru acestea s-a putut stabili un procent de 92, respectiv
94 % cup n/\ posibil ca şi pandantivul să fi fost lucrat tot din cupru, cu o
concentraţie apropiată brăţărilor. Piesa de la Ploieşti, deşi s-a afirmat că era

57 Bona 1965. p. 23, 34, Taf. YIII/R: Soroccanu 1975, p. 42: M atuschik 1996. p. 42, nr. 109 (cinci
piese ): Gogâltan 1999, p. 169-1 70, fig . 32/2-3,7-8.
'X Popescu 1944, p. 58. Abb. 17/3-4: Soroceanu 1991, p. 113, Taf. 60 A/2: M alllschik 1996, p. 42,
nr. I l O ( două piese); Gogâltan 1999, p. 169-170, fig. 32/9-1 O.
5� Soroceanu 1991, p. 89; M alllschik 1996. p. 42, nr. 1 I l ; Gogâltan 1999, p. 169-170, fig. 32/1, 4-
6.
60 Bona 1975,p. 49, Taf. 14/6.
61 Ibidem, p. 50, Abb. 6.
62 Ibidem. p. 54. Abb. 9/5: Taf. 27/27; Szathmari 1983, p. 21, Abb. 47/24-25:49/1. 32-33; 52/2-3;
53/3 = Taf. 11/1-2: IY/5-6; V/12; Yl/2; Yll/2-3:
63 Bandi 1965-1966, p. 12. 16. pl. 1/1: V/1-3: XIV/2.
6� Bona 1975, Taf. 21/1-2.
65 Ibidem. p. 69. Abb. 14/6.
66 Ibidem, Taf. 26/23-24.
67 Ibidem. Taf. 33/6,26: 35/14.
x
6 Bandi 1966, p. 41-42: Bona 1975. Taf. 122/9.
w Bona 1975. Taf. 26/7-8.
7° Ciugudean 1986. p. 76: Roman el a/ii 1992, p. 1 OS.
71 Beşliu el a/ii 1992. p. 102. 105. 109. Fig. 10-13: vezi şi Kadar 2007, p. 165, anexa 9, nr. 39-41.
72 Ciugudean 1991, p. 94.
71 Kadar 2007. p. 164, şi anexa 7. nr. 63-64.
Pandantivclc-ochclari d in Bronzul transilvăncan 17

1 uc rata- d.1 11 b ronz 74 , ea este de fapt tot dtn

. cupru JS · .

Cel puţin în cazul podoabelor descoperite în tumulii din Transilvania,

acestea au aparţinut, se pare în toate cazurile, unor morminte aflate în zona
centrală, deci principale. Acest fapt ne indică legătura d i rectă între aceste piese
şi un anume statut social pe care cei care le pmtau îl aveau.
Mai rămâne să subliniem un aspect interesant în legătură cu relaţia piese­
artefacte - piese-reprezentări . În perioadele şi mediile culturale în care apar
artefacte nu avem reprezentări pe vase ce ramice sau plastică şi invers. În
Transilvania, în aria culturii Coţofeni, astfel de artefacte lipsesc; în schimb în
faza finală ( I I I ) avem numeroase reprezentări pe vasele ceramice. O situaţie
similară avem şi pentru cultura Wietenberg, din care lipsesc asemenea
podoabe76, dar regăsim o reprezentare pe un vas . În parametri similari discutăm
şi pentru aria culturii Zuto Brdo-Gârla Mare, unde, la gâtui unor statuete
antropomorfe, apar redate pandantive-ochelari, însă nu se cunosc ca artefacte de
metal. În schimb, în perioada Bronzului timpuriu, în acelaşi spaţiu, cunoaştem
piese de metal, lipsind însă total reprezentările pe ceramică.

CR ISTIAN IOAN POPA

BETWEEN ORNAM ENTS, SOC I A L STA TUS A N D S Y M B O LI S M .

SPECTACLE-S H A PED PENDA NTS F R O M T H E TRANSYLVANIAN B R ONZE AGE

A B STRACT

A midst the fashionable omamcnts that were in usc at thc bcginning of thc Bronze Age a
special role p layed the spcct acle-shaped pcndants (Brille11spirale11). Charged with an obvious
symbolism and used to express a high social status they are cxtremely rare for Transyl vania,
appearing at thc end of the Acneolithic and carrying on way down to the first l ron Agc.
I n this study we aim to discuss the items that are found in Transyl vania at the bcginning of
the B ronze Age, as they form a particular category, with no significant typological vari ations.
Spectacle-shaped pendants known to date from Transylvania entire l y from the Apuseni Mountains.
A l i pieces that were part of a certainly context , without exception, the inventory of burial tumulus
( Li vezile-Dealul Sârbului, Poiana Aiudului- Dealul Ve/ii, Ampoi ţa-Peret , Mada-Chiciorele ). These
ornaments are worn at the ncck. was discovered at M ada and twisted cord of vegetable matter that
was hanging pendant.
We also cmphasize on an interesting aspect. In the particular times and cultural evo lutions
that have produced the pcndants there are no pottery or pl astic representations and vice-versa. In
the Transyl vanian area of the Coţofeni culture such artefacts are missing but, in thc final phase
( I I I ) we have numerous representations on pottery. A si mi l ar situation we have for Wietenberg

7J Roman et a l . 1992. p. 105.

75 M atuschick 1996. p. 43.
76 Bal tag, Boroflka 1996. p. 389.
18 C. I. Popa

culture. also lack i n g such pcnJants, hul with one representation on a vesse l . The same things
happens in the arca of the Zuto Brdo-Gârla M are eu l ture. where no artefacts have been found but
their anthropomorphic statuettes are depicring such pendants being worn on the neck. For the same
large arca. in the Early B ronze Agc we ha ve such anefacts but there are no pottery representations.
Early Bronze Age speciile type o f Transylvania is defined as a distinct type of "Danubian
group", which we caii .. wcstcrn Transylvania". Spectacle-shaped pendants burial tumulus
discovered in the Apuseni Mountains in Transylvania Jated to the end E B A II and the cultural ly
they belong, most like ly Copăceni cultural group.

EXPLANATION OF FIGURES A N O PLATES

Fig. 1. - Map with spectacle-shaped pendants type western Transylvania of Early Bronze Age:
"
Ampo i ţ a ( l } ; Livezi le (2); M ada (3); "M ediaş (4), Poiana Ampoiului (5).
Pl. 1 . - Spectacle-shaped pendants ( 1 a; 2 a; 3) and saltaleoni (1 b-c; 2 b-c ) : Ampoiţa (1); Poiana
Aiudulu i -Dealu l Ve/ii (2); M ada (3) ( after H. Ciugudean - 1 ; N. Y l assa el a/ii - 2 ; Rişcuţa
et a/ii - 3).
Pl. 2. - Spectacle-shaped pendants: Barsz6w { 1) : "Medi aş'' (2 - drawing: 3 - photo) ( after J .
M atuschick - 1: unpuhlished - 2).
Pl. 3. - Spectacle-shaped pcndants from Li vezile-Dealul Sârbului (1) and Ploieşti - Triaj (2) and the
in situ context of a spectacle-shaped pendant togcther with its string in burial 5 al M ada­
Chiciorele) ( aftcr H. Ciugudcan - 1; 1. Mic lea, R. FJ01·escu - 2; unpuhlished - 3).
Pl. 4. - Burial 5 ( litmulus 3 ) al M ada-Chiciorele: spectacle-shaped pendants and the twisted string
in si1u ( l ) ; the skclcton and the placement of metal pieces (2).
Pl. 5. - Represcntations of spect acle-shaped pcndants on Coţofeni pottery ( l -2, 6-8),
reconstructions of the moJel-artefact from pottery rcpresentations ( 3-4) and that of a vessel '
dccorated with such reprcsentations, from a frag ment found at Sebeş-Râpa Roşie (5):
Ampoiţa ( 1) ; Câl nic ( 2); Livezile (6); Răchita ( 7 ) ; Sebeş (8) ( after H . Ciugudean - 1; P.
Roman - 2 , 6 ).
Pl. 6. - Petit Chasseur stella ( S ion. S wit ?Crland ). with the depiction of an spectacle-shaped pendant
( l ) detail with the ornament and the way it was worn (2): Cotofcni pottery frag ment with
spcctacle-shaped pendants represented from Câlnic ( A lba county) ( 3 ) a Wietenberg bowl
with spectacle-shaped pendanl representations from A l beşti ( M u reş county) (4) (after J.
M atuschick - 1 -2; unpublished - 3; Gh. B a l tag, E. A m l acher - 4).
Pl. 7. - Reconstruct ion of the way some European Early B ronze Age ornaments were worn based
on the finds from burial 5 at M ada- Chi cio rele ( 1 ), burial 4 al Oroszvar (2) and burial 140
from the Mokrin necropol a (3) (aftcr C. 1 . Popa - 1 ; 1 . Bona - 2; M. Giric - 3).
Pl. 8. - Rcpresentations of spectacle-shaped pendants on Zuto Brdo-Gârla M are culture
anthropomorphic statuettes from the Cârna necropolis ( Romania) ( after V I . Dumitrescu -
1-4; H. M i.i l ler- Karpc - 5-6).
Pandantivcle-ochelari din Bron .wl transilvănean 19

Catalogul pandantivelor-ochelari descoperite în Transihania ( B ronz timpu riu)

1. A mpoiţa-Perel (j u d . Alba)
Panda ntiv-ochelari descoperit în mormântul 2 din Tumulul 3. Podoaba era asociată cu
doi saltaleoni din c upru prin care era trecut şnurul (pl. 1/1 ) .
Datare: Bronz timpuriu ( BT I l ) .
Literat11ră: Ciugudean 1 9 8 6 . 7 6 . fig . 6/5 ; Ciugudean 1 9 89, 2 3 8 ; Ciugudean 1 99 1 . p . 8 5 ,
94-95 . Abb. 20/2; Ciugudean 1 995 . p . 1 4 . fig . 6/ 1 2 ; Ciugudean 1 996, p . 3 3 . 1 1 9 , fig .
3 1 / 1 2 ; A ndriţoiu 1 99 3 . p . 1 04- 1 05 . pl. l l/2.

2. Livezile-Dea/11/ Sârlml11i (jud. Alb a )

Exemplar descoperit în inventarul u n u i mormânt tum ular ( p l . 3/1 ) .
Datare: Bronz timpuriu.
Literat11ră: Fenichcl 1 89 1 . p . 1 6 2 (dese n ) ; Schroller 1 9 3 3 , pl. 28/ 1 O ; Roska 1 94 1 , fig .
4 1 /6 ; Roska 1 942, p . 3 0 6 ; Ciugudean 1 9 86, p . 76. fig. 6/ 1 ; Ciugudean 1 99 1 . p. 95 ;
Ciugudean 1 995. fig . 917; Ciugudean 1 996. p. 50. 1 1 9. fig . 2 1 17 ; Matuschik 1 996. p.
42. nr. 1 1 2 ; Takacs. Vintilă 1 999. p. 5 3 5 ; G l igor 200 1 , pl. 117.

3. M ada-Ch iciorele (jud. H u n edoara)

Î n inventarul mormântul principal ( M 5) din tumulul 3 a fost descoperit un pandan tiv­
ochelari şi urma u n ui şnur răsucit. din mate rial organic, de care era atârnată podoaba
( pl. 1/3 ; 3/3; 4/ 1 -2 ) .
Dawre: Bronz timpuriu.
Literat11ră: Rişcuţa et a/ii 2009.

4. " M e diaş " (j ud . Sibiu )

Î n M uzeul din Mediaş se păstrează un panda ntiv-ochelari fără locul descoperirii precizat.

Probabil piesa p rovine dintr- un inventar funerar din zona Mediaşului (pl. 2/2-3 ).
Datare: s fârş itul Bronzului timpuriu ( BT I I I ) .
I nedit.

5. Poiana A iudului-Dea/u/ Ve/ii (j ud. Alba)

Î n necropola tu mulară cercetată aici au fost descoperite trei pandantive-ochelari. Î n

mormântul 4 (Tum ulul I X/ 1 97 8 ) pandantivul-ochelari se a n a pe pieptul defunctului;

în asociere cu această piesă erau şi doi saltaleoni de cupru (pl. 1/2 ) .
Datare: Bronz timpuriu.
Literatură: Soroceanu 1 97 5 . p . 35, nota 2 2 ; Vlassa et a/ii 1 98 5 - 1 986, p. 62. pl. X I/3 ;
Ciugudean 1 9 8 6 . p. 7 6 ; Vlassa et a/ii 1 9 8 7 , p. 1 1 7 , Taf. IX/4; Ciugudean 1 99 1 , p .
9 4 ; Beşliu et a/ii 1 992, p . 1 02 , 1 05 . 1 09 . fig. 1 0- 1 3 ; Ciugudean 1 995 , p . 1 5 , fig . 7/2 ;
Ciugudcan 1 996, p. 62, 1 1 9 , fig. 37/2 ; M atuschik 1 996, p. 43, nr. 1 1 3 .
20 C. I . Popa

A brevieri bibl iografice

A l exandrov 1 990 - S. Al exan<irov. Cultura Corofeni În Bulgaria (rezumat u l tezei de doctorat,

coord. D . Bercit: ) . B uc u reşt i . 1 990.
Andri ţoiu 1 9 85 - 1 . Andri ţoiu, .. Preli minari i le epocii bron; u l u i în sud-vestul Transilvani ei", în
Apu/u,n, X X I I . 1 98 5 . p. 9- 1 5 .
And ri ţoi u 1 993 - 1 . Andri ţoi u . ,.Mcta l u rgia bronzu l u i în sud-vest u l Transi l \'aniei . Epoca bronzului
( 1 )". în Analâe Banatului. s.n., I I , 1 99 3 , p . R5 - 1 1 7 .
Baltag, Am lacher 1 988 - Gh. Baltag. E. Amlacher. "Contribuţii la problema continuităţii în zona
Târnavelor", în A n uuml lnstitutului de Istorie şi A rheologie C/uj-Napoca, X XV I I I .
! 9 !\7- 1 98 8 , p . 97- 1 3 8 .
Baltag. Boro flh 1 996 - G h . Baltag. N . BoroffKa. Materi ale arheo logice preistorice d e l a A l beşti,
"
j u d . l\1 u reş", în SCIVA . 47, 4, ! 996, p. 375-393.
B ăndi ! 965- 1 966 - G . Băndi . . ,The Ccmetery o f Ercsi-S inatelep". în A lba Regia, VI- V I I . 1 965-
1 966. p. 1 1 -2 5 .
B ăndi 1 966 - G. B<lndi , " U rsprung d e r Mcttall schmiedckunst d e r Vatya- K u l tur··, în A M6ra Ferenc
M1i:eum El·kiilrn•e. 2 ( 1 964- 1 96 5 ) , 1 966, p. 39-47.
Bcşliu et a/ii 1 992 - C . Beşl i u . Gh. Lazaro\'i c i . A . Olaru. ,.0 piesă de cupru din Sălaj şi câte\'a
probleme teoretice pri\'ind analizele de cupru preistorie în muze u l din C l uj (Partea
1 -a: obiectele de cupru )". în Acta MP. X V I . 1 992. p. 97- 1 2 8.
"
B l ăjan 1 988 - M. B l ăjan . .. Morminte din c u ltu ra Schneckcnberg descoperite la Mediaş , în
Apulum. X X V . 1 988, p. 59-69.
Bona 1 965 - 1 . Bona, . .The Peoplcs of Sou them Origin of thc Early B ronze Age in H ungary 1 - 1 1 " ,
în A lba Regia. I V - V ( 1 963- 1 964), 1 96 5 , p . 1 7 -63.
B<lna 1 97 5 - 1. Bona, Die Miu/ere Bron;e:eit Ungams und ihre Siidnstlichen Be:iehungm.
Budapesl . 1 97 5 .
Chicideanu -Şandor. Chici deanu 1 990 - M . Chici deanu- Şandor, 1 . Chicideanu, .,Comributions lO

the Study o f the Gârla Mare Anthropomorphic Statucttes", în Dacia , N. S .. X X X I V ,

1 990. p. 5 3 - 7 5 .
Ciugudean 1 97 7 - H. Ciugudcan, .. Noi cont ri buţii l a cercetarea necropo lelor tumu lare d i n M unţii
..
Trască u l u i şi ai Bedclc u l u i . în Acta MN, X I V , 1 9 7 7 . p. 43-56.
Ciugudean 1 986 - H. C i ugudean, .. Grupu l t u mu lar Bedeleu şi câteva consideraţii privind epoca
t i mpurie a bronzu lui în \'est u l Transi l vaniei " , în Apulum. X X I I I . 1 986, p. 67-82.
Ciugudcan 1 989 - H. Ciugudcan . .. Cimiti ru l tumular de la Ampoiţa (j ud. A l ba)", în SrmpThrac. 7.
1 989, p . 2 3 7 - 2 3 8 .
C i ugudean 1 99 1 - H . Ciugudean, . ,Zur fri.ihen B ronzezcite i n Sicbenbi.irgen i m Lichte der
Ausgrabungen von Ampoiţa, j ud . A l ba", în PZ, 66, 1 , 1 99 1 , p. 79- 1 1 4.
C i ugudean 1 995 - H . Ci ugudean, .,The Latcr Encol i thic/Early B ronze Age t u m u l u s-burials in
Central and South-Wcstern Transyl vania··. în Apulum, X X X I I , 1 99 5 , p. 1 3-32.
Ciugudean 1 996 - H . C i ugudcan. ,.Perioada timpurie a epocii bron:ului În centrul şi sud-vestul
Transi/t·w1iei. Bibliotheca Thracologica, X I I I , Bucureşt i , 1 996.
C i ugudean 2000 - H. Ciugudean. Eneoliticul final În Transilvania şi Banat: cultura Co(ofeni,
Bibliotheca Historica et A rclweologica Bwwtica, Timi şoara, 2000.
C i ugudean 2002 - H. Ci ugudean, "Thc Copper Metallurgy in the Coţofeni C u l t u re (Transylvania
and Banat )". in Apulum. X X X I X , 2002, p. 95- 1 06.
Dumitrescu 1 96 1 - VI. Dumitrcsc u . Necropola de incinera(ie din epoca bron:ului de la CÎma.
B ucureşti. 1 96 1 .
Fcnichel 1 89 1 - S . Fenichc l , . .A bedcloi "La furcs" hatârbcli tu m u l u sok'', în A E, X I , 2, 1 89 1 . p.
1 60- 1 63 .
Pandan t i ve l c - oc hc l ari d i n B ronzul transi l vănean 21

Garasanin 1 9 87 - D. Garasan i n , .,Dic Herkunfl der westscrbischen H U gelgraber", în

Hiigelbestanung in der Kwpaten-Donau -Ba/kan-Zone ll'i:ihrend der A neolitischen
Periode. lmernationales Srmposium Donji MilanoFac 1 985 ( H rsg. D. Srejovic, N .
Tasi c ) . Beograd. 1 98 7 , p . 5 1 - 5 5 .
Giric 1 97 1 - M . G i ric. Mokrin, nekropola rwwg hronzanog doba. 1 1 Mokrin. the Earlr Bron�e Age
necropolis, Disertationes et Monographie, tom X I , Be lgrau, 1 97 1 .
G l i gor 200 1 - A . G l i gor, "Sondaje arheologice în aşezarea aparţinând bronzului ti mpuri u de l a
Livezi le-"Dcal u l Sârhu l u i " (j uu. A l ba)". în Apulum. X X X V I I II I . 200 1 . p. 85- 1 05 .
Gogâltan 1 999 - FI. Gogâltan, Bron�ul timpuriu şi mijlociu În Banmul românesr şi p e cursul
inferior al Mureşului. Cronologia şi descoperirile de metal, Timi şoara, 1 999.
Enăch i uc 1 995 - V iorica Enăchiuc. " Der Bronzefund von Dridu, Kr. l alomiţa··, în Bro�efunde aus
Rumanien ( H rsg. T. Soroccan u ) , Berl i n , 1 99 5 , p . 279-3 1 O.
Kadar 2007 - M. Kadar, Începuturile şi de� I'O!tarea metalurgiei hron�ului În Transi/l '(lnia, Alba
I u l i a, 2007.
Kcmcnczci 1 984 - T. Kemcncze i . " Ujabb leletek a Nagyherki-Szalacsakai koravaskori Halom­
sfrokb61", în A E , 1 0 1 , 1 , 1 974, p . 3 - 1 6 .
Leeh 1 994 - A l . Lecb, " Das frU hbronzczci t l ichc Grăberfeld von M e l k 1 S piclberg - Flur PielamUd,
Niederbsterreich", în Zolai M1i�e111n . 5 , 1 994, p . 1 1 4- 1 30.
M atusc h i k 1 996 - 1. M atusch i k , . , B ri l l cn- und H akenspiralen der frUhcn Metallzeit Europas'', în
Germania, 74. 1 . 1 996, p . 1 -43.
M U I Ier- Karpe 1 980 - H . M U I Icr-Karpc . Handlmch der Vorgeschichte, Vertcr Band. Bron�e�ei t,
M U nchen . 1 980.
Parzinger 1 992 - v. F. Parzingcr . "Zur ahsolutcn Datierung eines vor-Baden-zeitl ichen Hori­
zontes", în Germania, 70. 2, 1 992, p. 24 1 -2 50.
Petrescu-Dîmhovi ţa 1 977 - M. Petresc u - Dîmhovi(a, Depo�itele de hrun�uri din România.
Bucureşti, 1 977.
Popa 2005 - C . 1. Popa, " Modi ficări cu lturale l a ll nalul B ronzului t i mpuriu şi începutu l Bronzu lui
mijlociu în Transi l vania'', în Omagiu profesorului Ioan Andri{oiu cu prilejul
Împlinirii a 65 de ani. Swdii şi cercetări arheologice ( cd . C. 1. Popa, G. T.
Rusto i u ), A l ba I u lia. 2005. p. 5 1 - 1 83 .
Popescu 1 944 - D . Popescu. Di e Friihe und Miniere Bron�e�eit i n Siebenhiirgen, Bucureşti, 1 944.
Rişc u ţa et a/ii 2009 - N. C. R i şcuţa, C . 1 . Popa, 1. V. Ferencz, "Cercetări arheologice la Bal şa şi
M ad a (jud. H u nedoar:1) şi câteva observa[ii privind necropo lcle tumul are din M u nţii
Apuseni'', în Apulum, X LV I , 2009, p. 25 7-286.
Roman 1 976 - P. 1. Roman, Cultura Corofeni, Biblioteca de arheologie, X X V I , Bucureşt i . 1 976.
Roman 1 977 - P. 1. Roman, "Die Coţofen i - K u ltur" , în PZ, 5 2 , 2, 1 977, p . 1 89- 1 98.
Roman et a/ii 1 99 2 - P. Roman, A . Dodd-Opriţescu , J . Pal, Beitri:ige zur Prohlemazik der
Scluwn·erzierten Keramik Siidosteuropas ( H rsg. H . Hauptman), M ai nz am Rhei n ,
1 992.
"
Roska 1 94 1 - M. Roska, "Az acnco l i t h i k u m Koloszkorpadi 1. Jel lcgU emlekei Erdelyben , în
Kodemen rek, 1, 1 94 1 . p. 44-99.
Roussot-Larroquc 1 983 - J. Roussot-Larroque, "Le "reseau" du ncolithique tl n a l : mutations
cconomiques et i n terrelations ouest-est et est-ouest en France et dans quelques
regions voisi nes " , în Godisn;ak, X X I , 1 98 3 , p. 1 85 - 2 20.
Schrol ler 1 93 3 - H. Schro l ler, Die Stein- und Kupfer�eit siehenhiirgens, Berl i n , 1 93 3 .
Soroceanu 1 975 - T . Soroceanu, ., Î nsemnătatea c i mi t i ru l u i d e l a M o kri n pentru crono logia epocii
ti mpuri i a bronzu lui în B anat", în Bc111atica, I I I , 1 97 5 , p. 33-48.
Soroceanu 1 99 1 - T. Soroceanu, Studicn :ur Murf.'ş-Kultur. Internationale A rchtilogie. 7 . B uch am
Erlbach. 1 99 1 .
22 C. I . Popa

Szat h mări 1 983 - 1. Szathmări, "Ki sapostager Graber im bronzczeitli chen Graberfelu von
..
Dunaujvăros , în A lba Regia. X X . 1 98 3 , p. 7-36.
Takăcs, Yintilă 1 999 - M. Takăcs, M. Y i nti lă, "M u ze u l de Istorie Aiud în mărturii documentare şi
de arhivă ( I l ) . M anuscrise de l a sfârşi t u l seco l u l u i al X I X-lea şi începutul seco l u l u i
a l X X - lea despre act i v i t atea muze u l u i " , în Apulwn, X X X V I , 1 999, p. 527-548.
Y lassa el a/ii 1 985- 1 986 - N . Y l assa, M. Takăcs, G h . Lazaro v i c i , " Mormintele t u m u l are din B anat
şi Tran si l vania d i n perioada eneo l i t i c ă târzic". în Acla MN, X X I I - X X I I I , 1 985-
1 986, p . 59-78.
Y l assa el a/ii 1 987 - N . Y l assa, M. Takăcs, Gh. Lazaro vici, "Die 1-! Ugclgraber aus dem B anat und
aus SiebenbUrgen aus der spataneo l i t i schen Periode". în Hiigelbeslallung in der
Karpalen-Donau-Balkan-Zone wâhrend der iineolilischen periode. lnternalionales
S1mposium Donji Milanovac 1 985 ( 1-l rsg. D. Srejovic, N. Tasic), Beograd, 1 987, p .
1 07- 1 1 9 .

Cuvinte-cheie: pandantivc-ochelari, Bronzul t i mpuriu, morminte tumu lare, c u l tura Coţofeni,

Transi 1 vania.
Key words: spectacle-sh aped pcndants. Early Bronze Age, t u mu l ar necropolis, Coţofeni culture,
Tran s y l vania.