NP S M DOInter E CAPITULUL II: SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE

e r u a i b venti v
vo r n a j i a ŞI SUPRAVEGHEREA SPECIFICĂ
ob s i g e aiito l
i l a f n c nom u
a e e o t e si a Transportul pacientului operat se face cu patul rulant sau căruciorul ; pacientul va
md s s i deleg r fi acoperit pentru a fi ferit de curenţi de aer sau schimbările de temperaturv ; asistenta
e e t t v ate e va urmări ca tubulatura (dren, sonde, perfuzi) să nu fie comprimată ; patul sau
[ i e
căruciorul va fi manevrat fără suscituri sau opriri şi porniri bruşte ; poziţia pe cărucior
ddr c
ei i este decubit dorsal, cu capul într-o parte pentru a nu-şi înghiţi eventualele vomismente ;
f d n asistenta va urmări în timpul transportului : aspectul feţei (cianoză) respiraţia, pulsul şi
di e u perfuzia .
ecd r Instalarea operatului se face într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil, curată,
nue s
bine aerisită, în semiobscuritate, cu temperatura 18-20oC (căldura excesivă
el o i
nt e n deshidratează şi favorizează hipotermia), prevăzută cu instalaţi de oxigen şi aparatură
dan g pentru aspiraţie ; patul este prevăzut cu muşama şi aleză, fără pernă şi anexele pentru a
et d evita escarele .
nee Poziţiile pacientului în pat : transportul de pe cărucior pe pat va fi efectuat de către
t n
3 persoane, ale căror mişcări trebuie să fie sincrone, pentru a evita bruscarea operatului
a t
a ; poziţia pacientului în pat este variabilă, în funcţie de tipul intervenţiei chirurgicale.
Poziția - Cum se realizează - Afecțiunile/situațiile care o impun
Observații
Decubit dorsal
Poziția Fowler
Culcat pe spate cu fața in sus
- fara perna
- cu o perna subțire
- cu 2 perne (pozitie obișnuită și comodă)
- după puncție lombară
- unele afecțiuni ale coloanei vertebrale (suprafată tare)
-anemii post-hemoragice
-unele afecțiuni cerebrale
-pacienti slabiți
-adinamici
-operați
-Previne contractura mușchilor abdominali
-Este mai confortabilă cu genunchii îndoiți -poz. Fowler
-mentinuta timp indelungat=dureri lombare : se introduce un sul subtire la nivelul
coloanei lombare
Zone explorate: capul, gatul, toracele anterior, plamanii, sanii, inima, abdomenul,
extremitatile, zonele de palpare a pulsului.
Semisezand
-culcat pe spate
-toracele formeaza cu linia orizontala un unghi de 30-45s
Se realizeaza:
-cu un nr. mai mare de perne
-cu rezemator mobil
-cu somiera articulata
Ca pacientul sa nu alunece, se aseaza sub regiunea poplitee o perna indoita sau un sul
din patura invelit intr-un cearsaf rasucit la extremitati si introdus sub saltea . Sub talpi
se pune un sprijinitor. -afectiuni cardiace si pulmonare
-perioada de convalescenta
unele categorii de operatii
-varstnici
-primul ajutor dat pacientilor cu afectiuni cardiorespiratorii -Mentinerea indelungata
necesita masuri de prevenire a escarelor (colaci de cauciuc sub regiunea fesiera) si a
altor complicatii.
-Este interzisa pacientilor cu
Ø tulburari de deglutitie
Ø comatosilor
Sezand In pat:
-trunchiul formeaza cu membrele inferioare un unghi drept
-pacientul are coapsele flectate pe bazin si gambele sunt in semiflexie pe coapse
-genunchii sunt astfel ridicati
Pozitia se realizeaza:
-prin ridicarea partii cefalice a somierei articulate (cu ajutorul manivelei)
-cu sprijinitorul de perne
-sau se vor pune 4-5 perne asezate in trepte ; capul se va sprijini cu o perna mica
-sub bratele pacientului se poate aseza cate o perna ; pt. a impiedica alunecarea se
aseaza sub regiunea poplitee o perna indoita sau un sul din patura invelit intr-un cearsaf
rasucit la extremitati si introdus sub saltea . Sub talpi se pune un sprijinitor.
In fotoliu: este asezat confortabil, bine imbracat si acoperit cu patura
-in stare grava
-dispneici, in caz de pneumonii intinse
-insuficienta cardiaca
-in perioada acceselor de astm bronsic
-varstnici
-dupa anumite interventii chirurgicale (glanda tiroida)
-In vederea examinarii pacientului, pozitia sezand realizeaza expansiunea completa a
plamanilor si permite o mai buna examinare a partii superioare a corpului.
-Pacientii slabiti s-ar putea sa nu poata sta in aceasta pozitie ; ei vor fi asezati in decubit
dorsal cu extremitatea cefalica a somierei ridicata.
-Pacientii cu insuficienta cardiaca in cursul acceselor de dispnee nocturna, se aseaza de
mai multe ori la marginea patului cu picioarele atarnate; sub talpi se aseaza un taburet.
Zone explorate: capul, gatul, spatele, toracele posterior, plamanii, sanii, axila, inima,
extremitatile superioare.
Decubit lateral
Poate fi drept sau stg:
-culcat pe o parte
-capul sprijinit pe o singura perna
-membrele inferioare flectate usor
-spatele sprijinit cu o perna sau un sul sau cu rezematoare speciale -in pleurezii
-meningite
-dupa interventii intratoracice
-dupa interventii renale
-in cazul drenajului cavitatii pleurale
Se mai impune:
Ø in cursul efectuarii toaletei
Ø schimbarii lenjeriei
Ø administrarii clismelor si supozitoarelor
Ø masurarii temperaturii pe cale rectala
Ø pt.punctia lombara
Ø in cursul sondajului duodenal
Ø drenajului postural Ø pt.a impiedica aparitia escarelor
-intre genunchi si maleole se introduc inele de vata
-sub trohanterul mare, un colac de cauciuc imbracat
Ø varstnicii, adinamicii vor fi intorsi la intervale regulate de 1-2-3 ore pt.prevenirea
complicatiilor
- paralizat
- fracturat
- dureros
- operat
acesta va fi mentinut in cursul manoperei de intoarcere de catre asistenta si asezat pe un
suport pregatit in prealabil.
Zonele ce pot fi explorate : inima (decubit lateral stg) ; pozitia este ideala, pt. a auzi
murmurul cu sonor redus.
Pozitie (decliva) Trendelenburg -Decubit dorsal, eventual lateral, cu capul mai jos
decat restul corpului
Se realizeaza prin:
-ridicarea extremitatii distale a patului
-diferenta intre cele 2 extremitati ale patului poate varia de la 10 la 60cm
-sub capul pacientului se poate pune o perna subtire
-se protejeaza capul pacientului cu o perna asezata vertical la capataiul patului
-pentru evitarea alunecarii de pe masa de operatie, pacientul este fixat in chingi sau
rezematoare speciale de umar -pe masa de operatie in cazul sincopelor din cursul
anesteziei generale
-in anemii acute
-pt.autotransfuzii
-pt.oprirea hemoragiilor membrelor inf.si organelor genitale feminine dupa interventii
ginecologice
-dupa rahianestezie
-pt.a favoriza drenajul secretiilor din caile respiratorii superioare Ø favorizeaza o
buna circulatie pentru centrii vitali
* in decubit lateral se aseaza at.cand este pericol de aspirare a secretiilor
Pozitie procliva (Trendelenburg inversat) - oblica cu capul mai sus - pentru extensia
coloanei cervicale (tratament ortopedic)
Decubit ventral - culcat pe abdomen
- capul intr-o parte pe o perna subtire
- membrele superioare asezate la stga si la dr.capului
- cu fata palmara pe suprafata patului
- cu degetele in extensie
Sub glezne:
- o perna cilindrica
Sub torace si abdomen se pot aseza perne subtiri, moi - in paralizia unor grupuri
musculare; hemiplegie
- in escare extinse
- drenarea unor colectii purulente
- inconstienti- este pozitia de noapte pt.sugari si copii mici
- nu este posibila fara perna pt.anumite boli cardiace si pulmonare
Decubit dorsal
- cu genunchii indoiti
- coapsele indepartate
Se poate realiza:
- in pat
- pe masa de examinare
- pe masa ginecologica care are sprijinitor pt.mb.inferioare, iar sub placa de sezut are o
tavita mobila- pt.examene ginecologice si obstetricale
- faciliteaza introducerea speculului vaginal-valvelor
- pt.examinari rectale (rectoscopie, tuseu rectal)
- Examinarea se face dupa golirea vezicii urinare si a rectului
- pozitie jenanta si inconfortabila
- nu se prelungeste prea mult examinarea
- pacienta tb.mentinuta bine acoperita
Pozitia genupectorala - pacientul asezat pe genunchi, acestia fiind usor indepartati
- aplecat inainte
pieptul atinge planul orizontal (masa de examinat) - pt. explorarea zonei rectale -
este o pozitie jenanta, inconfortabila
- pacientii cu artrita sau alte deformari articulare nu o vor putea practica

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE PRECOCEA. SUPRAVEGHEREA

PLĂGII
A. Se observă pansamentul: în mod normal este curat, fără secreţii seroase sau
sanguinolente.
- Se schimbă pansamentul la 24 de ore p.o., iar după 3 zile plaga operatorie poate fi
lăsată liberă dacă evoluţia este bună.
- Se schimbă pansamentul precoce când:
• este umed şi favorizează contaminarea bacteriană a plăgii.
• pacientul prezintă semne clinice generale şi locale de infecţie a plăgii (febră, frisoane,
durere şi congestie locală); în acest caz se recoltează secreţie din plagă pentru examen
bacteriologic şi antibiogramă.
- Se schimbă meşele - acolo unde există - odată cu pansamentul.
- Se scot firele de sutură în a 5 - a 7 zi parţial sau total în funcţie de indicaţia medicului
şi de evoluţia plăgii.
- Se supraveghează racordul drenului la punga colectoare ce va fi menţinută declivşi se
notează caracteristicile lichidului de drenaj (culoare, aspect, cantitate).
- Se pensează sau se instruieşte pacientul să menţină punga mai jos de nivelul de
inserţie a drenului în timpul mobilizării.
- Se scurtează sau se îndepărtează drenul arunci când medicul indică.
B. SUPRAVEGHEREA STĂRII TERMICE
- Se măsoară T° şi se reprezintă grafic în F.T.
- Se combate frisonul - prin încălzirea pacientului cu pături suplimentare sau buiote cu
apă caldă aşezate pe părţile laterale ale corpului sau se administrează sedative la
indicaţia medicului.
- Se supraveghează şi raportează semnele de hipotermie: somnolenţă, reacţii încetinite,
respiraţie rară, T.A. şi P scăzute ca urmare a scăderii metabolismului bazal, temperatura
rectală în jur de 34°-35° C.
- Se semnalează medicului orice creştere patologică a T° corpului şi se încearcă
scăderea acesteia prin metode fizice (aplicaţii reci, împachetări).
C. SUPRAVEGHEREA ELIMINĂRILOR
- La cei cu sonda vezicală à demeure :
• se verifică permeabilitatea, racordul sondei
• se notează caracteristicile urinei: culoare, aspect, cantitate, se goleşte la timp punga
colectoare
- La cei fără sonda vezicală:
• se stimulează reluarea micţiunilor. Spontan în primele 6 - 8 ore postoperator
• se verifică prezenţa "globului vezical" dacă pacientul nu urinează spontan
• se oferă bazinetul sau urinarul pentru captarea urinei la pat; atenţie la bolnavii de sex
masculin care urinează mai greu în poziţie de clinostatism
• se anunţă medicul dacă bolnavul nu urinează (este în anurie din cauza "postului"pre-,
şi postoperator sau are "glob vezical").
• se face sondaj vezical, în condiţii aseptice, dacă bolnavul prezintă "glob vezical" şi nu
poate micţiona spontan.
- Se supraveghează reluarea tranzitului intestinal pentru gaze, în a 2 zi p.o. şi în a 3 - a 4
zi p.o., pentru materii fecale exceptând pacientul cu intervenţii pentru hemoroizi sau
fistulă anală la care defecaţia trebuie amânată până la vindecarea plăgii operatorii, în
situaţii speciale (bolnavul nu elimină gaze şi nu are scaun):
• se pune tub de gaze: 15 - 20 minute, maxim 1 oră
• se face masaj abdominal sau se pun supozitoare cu glicerină; clismă
evacuatoare,administrarea de amestec litic (ser fiziologic + Plegomazin + Propranolol)
sau de soluţii hipertone (Manitol) se fac numai la indicaţia medicului.
D. SUPRAVEGHEREA ALIMENTAŢIEI- Se recomand reluarea alimenta iei în prima
zi p.ă ţ o., dacă intervenţia chirurgicală nu este la nivelul aparatului digestiv sau pe
abdomen; alimentele vor fi uşor digerabile, neflatulente.
- În cazurile obişnuite, de chirurgie curentă, schema reluării alimentaţiei este
următoarea:
prescrise de medic.
• dietă hidrică - în prima zi p.o., dacă bolnavul nu varsă.
• dietă uşor digerabilă - în a doua zi p.o.
• dietă obişnuită - după ce bolnavul a avut scaun.
E. MANAGEMENTUL DURERII
- Se identifică localizarea şi intensitatea durerii pe o scală de la 1 la 10, şi se
înregistrează informaţiile referitoare la durere exprimate de pacient, postoperator.
- Se administrează medicaţia analgezică prescrisă de medic, respectând doza şi
intervalul de administrare.
- Se supraveghează efectele terapeutice şi nonterapeutice ale analgezicelor
(hipoventilaţie, hipotensiune, risc de aspiraţie a vărsăturilor în căilerespiratorii).
- Se aplică măsuri alternative ale durerii:
• metode fizice: aplicaţii locale calde sau reci, schimbarea poziţiei, gimnastica
respiraţiei, masaj, aromaterapia.
• psihoterapie: constă în controlul durerii de către pacient prin autosugestie şi prin
hipnoză şi exersarea, preoperator, a tehnicilor de relaxare pentru a scădea consumul de
analgezice postoperator.
F. MOBILIZAREA OPERATULUI
- Se recomandă mobilizarea precoce a operatului exceptând cazurile cu intervenţii
ortopedice la nivelul membrelor inferioare, coloanei vertebrale, intervenţii pe cord,
pacienţi adinamici, cu complicaţii p.o. imediate.
- Se schimbă poziţia din oră în oră în primele 24 de ore p.o. pentru a
favorizaexpansiunea plămânilor şi pentru a preveni pneumonia hipostatică sau
atelectazia (colabarea alveolelor)
- Se solicită pacientului să execute mişcări active ale membrelor inferioare din oră în
oră sau se fac mişcări pasive ale articulaţiilor de la membre, masaje în sensul circulaţiei
venoase.
G. EXAMENE DE LABORATOR ŞI EXPLORĂRI IMAGISTICE
- Sunt recomandate de către medic la bolnavii:
• cu pierderi mari de sânge în timpul intervenţiei chirurgicale
• cu risc de hemoragie postoperatorie (ex. bolnavi taraţi, cu ciroza hepatică, cu tulburări
de coagulare, cu hemostaza precară)
• care au suferit intervenţii chirurgicale de mare amploare
• aflaţi în stare critică
- Se efectuează obligatoriu în perioada postoperatorie imediată, conform
indicaţiei medicale, următoarele examene:
• hemograma completă
• coagulograma
• biochimie sanguină
• gazele sanguine
• radiografia pulmonară la pat