Anatomie curs 4

Mugurile hepatic apare ca o proeminenta endodermala din peretele duodenal in marginea inferioara a
mezogastrului ventral. Creste mezogastrul ventral pana cand atinge septul transvers cu care fuzioneaza. Celulele
celor doua structuri se amesteca. Din celulele endodermale se vor dezvolta hepatocitele. Din septul transvers
(mezoderm) se vor dezvolta stucturi conjunctive, septuri,capsula Glisson, celulele kupffer, capilarele se vor
dezvolta in parte prin angiogeneza locala.

Dupa o perioada ficatul se va desprinde de septul transvers revenind in abdomen. Relatia ficatului cu vasele este
complicata.

Relatia cu venele viteline. Venele viteline provin din capilarele peretelui sacului vitelin si se termina in coarnele
sinusului venos primitiv cardiac, ele strabat ficatul, in drumul lor spre ficat isi pierd caracterul de vase unice
transformandu se intr o imensa retea, in partea pre hepatica venele viteline se numesc aferente sau advehente.
Aceste vene stabilesc trei anastomoze vitelo viteline:
-superioara, intrahepatica si preduodenala
-mijlocie, extrahepatica si rectoduodenala
-inferioara, extrahepatica si preduodenala
Dupa ce traverseaza ficatul venele viteline se numesc eferente sau revehente.
1
Ca o consecinta a rotatiei duodenale, anumite segmente ale venelor advehente dispar (vezi desenul) si ramane
un canal venos ce trece retroduodenal si in ficat se imparte in doua ramuri stanga si dreapta, acest canal venos
este vena porta. Ca urmare a cresterii asimetricii a ficatului (mai mult partea dreapta) cornul stang al sinusului
venos cardiac se atrofiaza impreuna cu afluentii sai (dispar venele asurate pe desen). Treptat nevoia de sange a
embrionului creste si majoritatea sangelui ce ajunge la inima vine prin venele ombilicale de la placenta, daca in
prima etapa circulatia era de tip vitelin acum circulatia hepatica devin de tip placentar (ombilical). Ficatul creste,
intra in contact cu venele ombilicale, iar venele viteline stabilesc anastomoze cu acestea conform desenului. Pe
fata posterioara a ficatului prin angiogeneza locala apare un canal venos (arantius) care stabileste o anastomoza
intre vena ombilicala stanga si vena revehenta comuna. La originea acestei anastamoza exita un sfincter puternic
care se contracta intens si prelungit in momentul nasterii. In acest mod inima este protejata de excesul de sange
pompat de contractiile viteline prin vasele ombilicale. Dupa nastere canalul venis devine ligament venos.
Segmentul initial a venei ombilicale stangi se fibrozeaza si devine ligament rotund al ficatului dupa legarea
cordonului ombilical, raman permiabili ultimii doi cm care se varsa in ramura stanga a venei porte.

Artera hepatica:
-din aortele dorsale apar prin imugurire artere segmentare ventrale aceste se unesc si formeaza trunchiul ciliac,
mezenterica superioara si inferioara. Ramuri din trunchiul ciliac penetreaza ficatul si se dezvolta pana cand se
deschid in capilarele sinusoide. Capilarele sinusoide se formeaza prin angiogeneza locala, vena revehenta
comuna va forma venele hepatice si ultimele cm din cava inferioara. Vasele biliare intrahepatice se formeaza
initial ca spatii goale/libere (segmentul intralobular) si se formeaza ca si cordoane pline (segmentul extralobular)
care se vor tuneliza ulterior si vor intra in legatura cu caile extrahepatice. Caile biliare extrahepatice se formeaza
din mugurile cistic, trec printr o perioada de obliterare si apoi de retunelizare. Sfincterul oddi se formeaza din
mezodermul local.

2
Malformatii:

Lobi suplimentari
-lobul lui riedel pe marginea inf la dreapta vezicii
-lobul lui stigal cand persista o prelungire a lobului

Atrezii de lobi
-sa nu existe lob drept
-un singur sant pe fata viscerala
-atrezii segmentare sau stenoze de cai biliare
-dedublari de vezica biliara
-dedublari de cai biliare
Variabilitati:

Canalul cistic se poate desprinde oriunde si pe orice parte in calea biliara principala, poate fi si spiralat in jurul
coledocului, iar artera cistica poate proveni de oriunde si de la orice nivel din toate arterele vecine.

Dezvoltarea pancreasului

Mugurile pancreatic dorsal apare la baza mugurelui hepatocistic si este bifid (segmentul sau stang poate foarma
pancreas heterotrofic in momentul mic mugurile ventral sufera o rotatie la dreapta si posterior de duoden si
ajunge inferior de mugurile dorsal (dezvoltat in mezogastrul dorsal) cu care fuzioneaza, mugurile ventral va forma
procesul lucinar si partea inf a capului pancreasului. Restul va fi format de mugurii dorsali, intre canale celor doi
muguri apare o anastomoza ce va face parte din canalul pancreatic principal (vezi desenul cu canale). Acinii
pancreatici se dezvolta ca si cordoane pline endodermale ce isi tunelizeaza canalele de excretie o parte dintre
acini pierd insa legatura cu canelele excretoare si devin insulele langerhans.

Malformatii
-pancreacul inelar: mugurile ventrale nu se roteste si formeaza cu cel dorsal ingloband duodenul
-stenoza sau atrezii canaliculare
-pancreas heterotropic in peretele altor segmente ale tubului digestiv
-chiste congenitale