Dacă e să facem o mica analiză a fenomenului terrorist, atunci

observăm că aceste se trage încă din timpurile Egiptului Antic și

a Imperiului Roman.

O primă mențiune cu referire la un grup de indivizi cu caracter

terrorist datează cu sec. I al erei noastre ( an. 67-73). Este vorba
despre secta religioasă a sicarilor, care luptau împotriva
dominației romane în Palestina. Aceștia erau convinși că
„acceptarea stăpînirii romane reprezenta regenarea lui
Dumnezeu”

O altă grupare de sorginte teroristă au fost asasinii, o grupare

sectantă a fanaticilor musulmani, care ucideau liderii musulmani
sau creștini ce împiedicau răspîndirea „noului Islam”.

La nivel national, infracțiunea de terrorism este încriminată prin

art. 278 CP RM, care stabilește răspunderea penală pentru
săvîrșirea actului terrorist, adică provocarea unei explozii, a unui
incendiu sau săvîrşirea altei fapte care creează pericolul de a
cauza moartea ori vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii,
daune esenţiale proprietăţii sau mediului ori alte urmări grave,
dacă această faptă este săvîrşită în scopul de a intimida populația
unui stat ori o parte din ea, de a atrage atenţia societăţii asupra
ideilor politice, religioase ori de altă natură ale făptuitorului sau
de a sili un stat, o organizație internațională, o persoană juridică
sau fizică să săvîrşească sau să se abţină de la săvîrşirea vreunei
acţiuni, precum şi ameninţarea de a săvîrşi astfel de fapte în
aceleaşi scopuri.

Ca si orice alte infracțiuni prevăzute în Codul penal, infracțiunea

de terrorist atentează la valorile sociale care sunt ocrotite de legea
penală , care formează obiectul juridic al infracțiunii. Specific
pentru infracțiunii de terrorism este faptul că, aceasta se
caracterizeaza prin prezenta unui obiect juridic complex, format
din obiect juridic principal si obiect juridic secundar.

Obiectul juridic principal îl formează – relațiile sociale cu

privire la securitatea și ordinea publică apărate împotriva
provocării unei explozii, a unui incendiu sau a săvîrșirii altei fapte
care crează pericolul de a cauza moartea ori vătămarea integrității
corporale sau a sănătății, daune esențiale proprietății sau mediului
ori alte urmări grave

Obiectul juridic secundar se referă la relațiile sociale cu privire

la viața si sănătatea persoanei,, proprietatea acestuia,
inviolabilitatea teritorială a țării etc.

Latura obiectivă a infracțiunii cunoaște 2 modalități cu caracter

alternative.

A) Prima modalitate se exprimă prin provocarea unei explozii

ori a unui incendiu sau săvîrșirea altei asemenea fapte care
crează pericolul de a cauza moartea ori vătămarea integrității
corporale sau a sănătății, daune esențiale proprietății sau
mediului ori alte urmări grave;

( incendiul este procesul de ardere necontrolată în spațiu și

timp, care provoacă prejudicii materiale și /sau periclitează
viața și sănătatea oamenilor)

( explozia este procesul rapid de schimbare momentană a

compoziției fizice și chimice a unei substanțe, însoțit de degajarea
spontană a unor energii imense și de formarea gazelor
comprimate, care periclitează viața și sănătatea oamenilor,
provoacă pagube economiei naționale și mediului ambiant și
poate deveni sursa unei situații excepționale)

Provocarea unei explozii ori a unui incendiu presupune

recurgerea la asemenea mijloace ca gazul natural, clorul,
amoniacul, aburul sub presiune, substanțele inflamabile etc.

B) a doua modalitate constă în acțiunea de amenințare

cu provocarea unei explozii ori a unui incendiu sau cu
săvîrșirea altei asemenea fapte. Condiția de bază în cazul
acestei modalități normative este că, amenințarea trebuie să aibă
un caracter real. Aceasta înseamnă că, respectiva acțiune se
exprimă nu doar în simpla comunicare despre provocarea unei
explozii ori a unui incendiu sau în săvîrșirea altei asemenea fapte,
dar implică și realizarea unor acțiuni pregătitoare, care
mărturisesc despre seriozitatea intenției făptuitorului de a săvîrși
infracțiunea specificată la art. 278 CP RM. Printre asemenea
acțiuni pregătitoare pot fi: blocarea principalelor căi de transport
și telecomunicații; deconectarea obiectivelor de importanță
strategică de la sursele de energie; procurarea, păstrarea,
expedierea, transportarea de substanțe explozive, radioactive,
otrăvitoare, arme, muniții etc. Întrucât, condiția de bază este ca
amenințarea să aibă un caracter real, în cazul dacă amenințarea cu
provocarea unei asemenea explozii ori a unui incendiu sau cu
săvîrșirea altei asemenea fapte nu are un caracter real, fapta va fi
calificată în baza art. 281 CP RM drept comunicare mincinoasă
cu bună știință despre actul de terorism.

(!!!!!! Infracțiunea analizată este una material-formală, în

dependență de forma, în care se exprimă fapta – acțiune,
inacțiune, amenințare. Astfel, în cazul provocării unei explozii ori
a unui incendiu sau săvîrșirea altei asemenea fapte, care crează
pericolul de a cauza moartea ori vătămarea integrității corporale
sau a sănătății, daune esențiale proprietății sau mediului ori alte
urmări grave suntem în prezența unei infracțiuni material, care se
consumă din momentul creării pericolului real de a cauza moartea
ori vătămarea integrității corporale sau a sănătății, daune esențiale
proprietății sau mediului ori alte urmări grave.
Infracțiunea de terorism va avea un caracter formal în prezența
modalității de amenințare cu provocarea unei explozii ori a unui
incendiu sau cu săvîrșirea altei asemenea fapte. Cu alte cuvinte,
infracțiunea se consideră consumată în momentul expunerii
amenințării, cu condiția că aceasta a fost percepută adecvat de
către destinatarul amenințării.)

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 278

Cod penal „Actul terorist” se caracterizează prin vinovăție sub
forma intenției directe. Subiectul conștientizează că săvîrșește o
explozie, incendiere sau alte acțiuni care pun în pericol viețile
oamenilor, provoacă daune în proporții mari sau crează iminența
pentru survenirea altor consecințe prejudiciabile, sesizând că
aceste acțiuni poartă caracter terorist și dorește să le săvîrșească,

Motivele de care este ghidat infractorul în comiterea actului

terorist pot fi diferite: răzbunare, interesul material presupunînd
executarea unei comenzi în schimbul unei recompense materiale,
ura social, rasială, națională sau religioasă, motive de natură
extrimistă sau secesionistă, motive de sorginte politică etc.

scopul infracțiunii prevăzute de art. 278 Cod penal este unul

special și constă în oricare din următoarele 3 forme:

1) scopul de a intimida populația sau o parte din ea;

 2) scopul de a atrage atenția societății asupra ideilor politice,
religioase ori de altă natură ale făptuitorului;
3) scopul de a sili statul, organizația internațională, persoana
juridică sau fizică să săvîrșească sau să se abțină de la
săvîrșirea vreunei acțiuni.

Subiect al infracțiunii de terrorism este persoana fizică

responsabilă, care în momentul săvîrșirii infracțiunii a atins vârsta
de 16 ani.

În cadrul alineatelor 2-4 a art. 278 CP RM, legiuitorul a

agravat răspunderea penală pentru săvîrsirea actelor
teroriste sub egida semnelor agravante.
Astfel, alin. (2) al art. 278 CP RM agravează răspunderea penală
pentru săvîrșirea actelor teroriste de un grup criminal organizat; cu aplicarea
armelor de foc sau a substanțelor explozive; cu vătămarea gravă sau medie a
integrității corporale sau a sănătății; cu cauzarea de daune materiale în
proporții deosebit de mari.
Alin. (3) art. 278 Cod penal stabilește răspunderea penală pentru faptele
prevăzute de alin. (1) sau (2) săvîrșite de o organizație criminală; soldate cu
decesul unei persoane din imprudența.
La alin. (4) legiuitorul național a stabilit răspunderea penală pentru actul
terorist săvîrșit prin omorul unei sau mai multor persoane în scopurile
prevăzute la alin. (1) art. 278 CP RM.
Conform art. 46 CP RM, grupul criminal organizat este o reuniune
stabilă de persoane care s-au organizat prealabil pentru a comite una sau mai
multe infracțiuni. Din enunțul dat, se desprind următoarele semne ale grupului
criminal organizat:
 Reuniune din doua sau mai multe persoane;
 Caracterul stabil al reuniunii;
 Organizarea prealabilă de săvîrșire a faptelor;
 Scopul de a comite două sau mai multe infracțiuni, în cazul dat mai
multe acte teroriste.
Pentru grupul criminal organizat în cazul actului terorist este caracteristic
faptul, că după comiterea infracțiunii, de regulă, acest grup nu se lichidează, ci
acționează mai departe în calitate de structură criminală
arma de foc este definită ca fiind „armă portabilă cu ţeavă care poate
arunca, este concepută să arunce sau poate fi transformată să arunce alice,
un glonţ ori un proiectil prin acțiunea unui combustibil de propulsie.
prin „substanțe explozive” se înțelege praful de pușcă, dinamita, trotilul,
nitroglicerina, alte amesticuri chimice, produse în mod industrial sau
meșteșugăresc, care au capacitatea de a exploda în urma aprinderii, lovirii sau
detonării.
Alineatul (2) al art. 278 CP RM la lit.d) prevede în calitate de
circumstanță agravantă săvîrșirea actul terorist săvîrșit cu vătămarea gravă
sau medie a integrității corporale sau a sănătății.
Noțiunile de „vătămare medie sau gravă a integrității corporale” sunt
definite de articolele 151 alin.(1) și 152 alin. (1) CP RM.
Potrivit art. 151 alin. (1) Cod penal, prin vătămarea intenționată gravă a
integrității corporale sau a sănătății, se înțelege acea vătămare periculoasă
pentru viață ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui
alt organ ori încetarea funcționării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare
a sănătății însoțită de pierderea stabilă a cel puțin o treime din capacitatea de
muncă ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o altă desfigurare
iremediabilă a feței și/ sau regiunilor adiacente.
Art. 152 alin. (1) CP RM definește vătămarea medie a integrității
corporale sau a sănătății drept acea vătămare care nu este periculoasă pentru
viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie
de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabile
a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă.

Un alt semn calificativ stipulat la lit.e) este cauzarea de daune materiale în

proporții deosebit de mari.
Conform art. 126 alin. (11 ) CP RM se consideră „proporții deosebit de mari
valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate,
transportate,păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea
pagubei pricinuite de o persoană sau un grup de persoane care depășesc 40 de
salarii medii pe economie prognozate, stabilite de Guvern în vigoare la
momentul săvîrșirii infracțiunii”. Potrivit Hotărîrii Guvernului Republicii
Moldova „Privind aprobarea cuantumului salariului mediului lunar pe
economie prognozat pentru anul 2018” acesta a fost stabilit în suma de 6150
de lei

Următorul semn calificativ este prevăzut în alin. (3) art.278 CPRM în

cadrul căruia este stabilită la lit.a) răspunderea penală pentru actul terorist
săvîrșit de o organizație criminală, iar la lit.b) soldat cu decesul unei
persoane din imprudență.
Codul penal al Republicii Moldova în alin. (1) art. 47 definește
organizația criminală drept o reuniune de grupuri criminale organizate într-o
comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între membrii
organizației și structurile ei, a funcțiilor de administrare, asigurare și executare
a intențiilor criminale ale organizației în scopul de a influența activitatea
economică și de altă natură a persoanelor fizice și juridice sau de a o controla,
în alte forme, în vederea obținerii de avantaje și realizării de interese
economice, financiare sau politice.

Săvîrșirea unui act terorist prin omorul uneia sau mai multor persoane
în scopurile prevăzute la alin. (1) din art. 278 CP RM este semnul agravant
prevăzut la alin.(4) art.278 CP RM. Pentru aplicarea răspunderii penale în baza
acestui semn calificativ este necesar de stabilit intenția direct determinată a
făptuitorului în raport cu numărul de victime.
Astfel, în cazul cînd subiectul urmăreste moartea unei singure persoane,
fapta se va considera consumată în momentul survenirii morții cerebrale a
acesteia. În cazul cînd atestăm o pluralitate de victime, momentul consumării
infracțiunii se va considera momentul producerii morții cerebrale a tuturor
persoanelor cuprinse sub intenția unică a făptuitorului [13].
Prin prisma prevederilor art. 27 și alin. (4) art. 278 CP RM, se va aplica
răspunderea penală în următoarele trei ipoteze, atunci cînd infractorul a avut
intenția bine determinată în raport cu un număr anumit de victime.
Astfel, dacă făptuitorul a manifestat o intenție unică de a lipsi de viață
două sau mai multe persoane, dar din cauze independente de voința
făptuitorului se atestă nerealizarea integrală a intenției infracționale, adică nu
se produce moartea nici uneia din aceste persoane, cele comise se califică în
baza art. 27 și alin. (4) art. 278 Cod penal.
Cea de a doua ipoteză presupune momentul cînd făptuitorul a încercat
să lipsească de viață două sau mai multe persoane, dar a deceda numai una
singură. Și cea de a treia ipoteză presupunînd intenția directă determinată a
făptuitorului în raport cu numărul de victime se referă la
situația cînd făptuitorul a încercat să lipsească de viață trei sau mai multe
persoane, dar au decedat numai două dintre acestea.

Alin. 5 art. 278 Cod Penal prevede o circumstanță atenuantă specială, luată în
considerație la stabilirea pedepsei penale, potrivit căreia, persoanei care a
comis actul terorist, altor participanți li se pot aplica pedepse penale minime,
prevăzute la prezentul articol, dacă ei au preîntămpinat autoritățile despre
faptele respective și prin aceasta au contribuit la evitarea morții oamenilor,
a vătămarii integrității corporale sau a sănătății, a altor urmări grave sau la
demascarea altor făptuitori. Respectiva circumstanță prevede întrunirea a două
condiții: 1) prevenirea autorităților în legptură cu preconizatul act terorist și 2)
prin această prevenire să se contribuie fie la evitarea producerii urmărilor
grave, fie la demascarea altor făptuitori.

în dispoziția alin. (6) art. 278 CP RM este stabilit nu un temei de atenuare a

pedepsei, ci un temei de liberare de răspundere penală, conform căruia,
persoana care a participat la pregătirea actului de terorism se liberează de
răspundere penală, dacă ea, prin anunțarea la timp a autorităților sau prin alt
mijloc a contribuit la preîntîmpinarea realizării actului de terorism și dacă
acțiunile ei nu conțin o altă componență de infracțiune