CENZURAT: POLIŢIA LOCALA
Anul XXXVII. Blaj, Sâmbătă, 5 Noemvrie 1927.
DIRECTOR
Dr. ALEXANDRU RUSU
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA
BLAJ - JUD. TÂRNAVA MICĂ
I NSER ATE:
Un şir garmond: 6 Lei. La
publicări repetate după
:: :: învoială :: ::
Foaie bisericească-politică. — Apare în fiecare Sâmbătă.
Alba-lulia
Toate partidele politice şi cu ele, am
putea zice, ţara întreagă caută cu interes spre
congresul partidului naţional-ţărănist, anunţat
pentru ziua de 20 Noemvrie c. la Alba-lulia.
Ultimele congrese ale acestui partid —
care cu toată forţa lui indiscutabilă, n'a putut
ajunge până acuma la cârma ţârii — au fost
ţinute în capitală, la Bucureşti. Şi dacă orga­
nele de conducere ale partidului au ales pentru
congresul din acest an oraşul istoric al adu­
nării naţionale delà 1918, e numai firesc ca
toată lumea să vadă în acest fapt o subliniere
a importanţei escepţionale pe care partidul
dlui Iuliu Maniu înţelege să-1 dea congresului
său delà Alba-lulia. Lovit, acum pentru a
patru oară, în interesele sale vitale, prin ale­
gerile mlzluite după reţeta cunoscută, partidul
acesta şi-a pus, se vede, în gând, ca dovada
popularităţii sale — ştirbită consecvent prin
furtul de urne — să o dea, în chip peremp­
toriu, prin aranjarea acestui congres, care luând
proporţiile unei adunări-monstre, să fie un
adevărat eveniment în viaţa politică a ţării.
„Congresul delà Alba-lulia — a spus d.
1. Maniu în şedinţa delà 19 Octomvrie a Co­
mitetului său de direcţie — va fi o puternică
manifestare a conştiinţei cetăţeneşti, în faţa
periculelor ce ameninţă fiinţa noastră naţio­
nală. El va însemna o hotărîtă condamnare «
metodelor reacţionare şi exploatatoare, cari
duc la anarhizarea ordinei de stat, la ruină
materială şi la decădere morală. Având loc la
Alba Iulia, cetatea, care simbolisează, pe lângă
nizuinţele istorice ale Ardealului şi Bănatului,
suferinţele şi mărirea întregului neam româ­
nesc, el va prilejui afirmarea unităţii noastre
de stat indestructibile".
In faţa acestor declaraţii ale bărbatului
de staî, care va şti neapărat să impună şi
noului congres al partidului său pecetea indi­
vidualităţii sale, nime n'are deci să se teamă
că Alba-lulia de acum ar putea să însemne —
dupăcum anunţă duşmanii ţării — o ştirbire a
minunatei hotărîri de unire delà 1918. Altele
sunt deci motivele pentru cari partidul liberal
şi reprezentanţii săi din guvern privesc cu
vădită îngrijorare în faţa manifestaţiei politice
delà Alba-lulia. „Anarhizarea ordinei de stat",
„decăderea morală" şi — poate mai mult de­
cât oricare — „ruina materială", preconizate
de şeful partidului naţional-ţărănist, sunt ade­
văruri de o crudă şi exasperantă realitate şi
o blamare categorică a acestora, făcută în pro­
porţiile pe cari le poate avea la congresul delà
Alba-lulia, evident nu poate să convină celor
ce s'au obişnuit ca totul să meargă în ţară
după bunul lor plac.
De aceea nu-i esclus, ca guvernul să în­
cerce — fireşte pe alte motive, azi uşor de
găsit — o contramandare a congresului.
Numărul 45.
REDACTOR RĂSPUNZĂTOR:
Dr. AUGUSTIN POPA
ABONAMENTUL
Pe un an . . . 200 Leî
Pe 6 luni . . . 100 Lei
Pentru străinătate 400 Lei
*
Numărul 4 Lei
Un document
Textul afirmativ al concordatului român încheiat cu Sfântul
Scaun al Romei
Zilele acestea a apărut, la Bucureşti, o carte plină
Odată cu ratificarea prezentului Concordat, în­
de venin şi de ură fa{ă de biserica Romei, publicată de
cetând Administraţia Apostolică, teritoriul Ora-
advocatul Popiscu Tudor, care s e numeşte „profesor de
legislaţie la Seminarul central şi consilier eparhial al diei-Mari trece sub jurisdicţiunea episcopului
arhiepiscopiei Bucureşti". înfăţişând „Concordatul eu din Satul Mare. 4. Iaşii. Acestei eparhii i se
Papa", care e şi titlul cărţii, drept „cea mai mare pri­ va alipi şi Bucovina.
mejdie naţională actuală a României") autorul deschide
pe această temă un adevărat foc de mitraliere împotriva
Teritoriul vechiului regat iese de sub
noastră a celor dela „Unirea" şi a tuturor cari au îndrăs- jurisdicţiunea Congregaţiei de Propaganda Fide
nit s ă spună vreodată un cuvânt în favorul bisericii, pentru a intra în dreptul comun.
cu al cărei cap s'ar fi încheiat, cum s e spune, convenţia C) Pentru ritul Armean: Un şef spiritual
internaţională, numită concordat.
pentru toţi Armenii din regat cu reşedinţa la
De aceste atacuri vom mai vorbi, credem, în aceste
Gherla.
coloane. Deastădată le rezervăm numai documentului
Sfântul Scaun nu va proceda la nici-o
însuşi al Concordatului, pe care d. Popescu Tudor îl
publică — fireşte cu adnotări foarte lungi, pe cari le modificare a Ierarhiei stabilite mai sus, sau a
omitem acum — îa cartea sa, pe lângă următoarea limitelor provinciilor bisericeşti şi a eparhiilor,
observare: „Acest text al concordatului l-am obţinut cu fără un acord prealabil cu Guvernul român,
foarte mare greutăţi. Erorile de text şi mai ales cetea
cu excepţiunea micilor modificări cerute de
în limba latină sunt explicabile. Previu pe toţi Românii,
binele sufletesc al credincioşilor.
că On. guvern va declara că nu e aceasta textul
Concordatului. Asigur, că până astăii aceasta e textul Art. 3. — Nici o parte din teritoriul re­
şi că modificări vor fi numai de mică importantă". Pro­ gatului României nu va depinde de un episcop,
babil că d. Popescu a reuşit deci, să obţină vre-un a cărui reşedinţă s'ar afla în afara graniţelor
proect de concordat mai recent şi convins că el nu va
mai fi suferit modificări însemnate îl publică drept text
Statului român; deasemenea nici o eparhie din
al concordatului. Nici dela Vatican, nici dela guvern România nu va putea să se întindă dincolo de
textul adevărat al concordatului nu credem să fi putut graniţele ţării.
ajunge înainte de vreme în publicitate. Suntem deci cei Art. 4-. — Comunicaţiunea directă între
dintâi, cari tragem la îndoială autenticitatea textului
episcopi, cler, popor şi Sf. Scaun, şi viceversa,
publicat de d. Popescu Tudor. Cu toate acestea îl dăm
în materie de natură spirituală şi în afaceri
şi noi, cu titlu de document, pentru orientarea cititorilor
noştri. bisericeşti va fi absolut liberă.
Textul acesta e următorul : Art. 5. — 1. Cei care vor fi chiemaţi să
conducă eparhiile, deasemenea şi vicarii „cum
Subsemnaţii, E. S. Cardinalul Secretar de
jure succesionis" şi şeful spiritual al Armeni­
Stat al Sanctităţii Sale, din partea Sfântului
lor, vor trebui să fie cetăţeni români, afară de
Părinte, şi E. S. Demetriu Penescu, trimis extra­
excepţiunile admise de comun acord de către
ordinar şi Ministru plenipotenţiar al României
Sf. Scaun şi Guvernul regal.
după schimbul deplinelor lor împuterniciri,
2. Înainte de numirea lor, Sf. Seaun va
recunoscute în bună şi cuvenită formă, am
indica Guvernului regal persoana aleasă pentru
convenit asupra dispoziţiunilor următoare:
a constata de comun acord că nu există î m ­
Art. 1. — Religiunea Catolică Apostolică
potriva ei motive de ordin politic.
Romană, de orice rit, va fi practicată şi exer­
Art. 6. — înainte de a intra în posesiunea
citată în chip liber şi public în tot regatul
eparhiilor lor, episcopii vor prezenta jurămân­
României.
tul de fidelitate Regelui, după formula urmă­
Art. 2. — In regatul României Ierarhia
toare :
Catolică va fi astfel constituită :
„Ego juro per Deum omnipotentem et
A) Pentru ritul Grec: Provincia biseri­
Sancta Dei Evangelia, fidelitatem Suae Maies­
cească a Albei Iulia şi Făgăraşului:
tăţi Regi Rumeniae et Succesoribus eius, et,
Mitropolie Blaj, cu patru sufragani: 1.
sicut decet Episcopum, Constitutionem legesque
Oradea Mare; 2. Lugoj; 3. Cluj (scaun epis­
Regni observabo atque ut a meis observentur,
copal şi corpul canonicilor transferat dela
curabo, itemque nihil faciam quod ordinem pu-
Gherla. 4. O nouă eparhie ce urmează să fie
blicum integritatemque Status evertere possit.
creată în Nord, cu reşedinţa episcopală la Baia
Sic me Deus adiuvet et haec Sancta Dei
Mare sau Sighet.
Evangelia". *)
Din această eparhie fac parte şi greco-
Art. 7. — Formula rugăciunilor pentru
rutenii cu o administraţie specială.
Suveran „Domine salvum fac Regem" va fi
B) Pentru ritul latin: Provincia biseri­
cească a Bucureştilor:
Mitropolie Bucureşti, cu patru sufra­ *) Textul acestui jurământ, stâlcit la autor într'un
gani: 1. Alba-lulia. 2. Timişoara. 3. Satu-Mare chip oribil, l-am readus la înţelesul ce credem că poate
si Oradea-Mare „unite aeque-principaliter". să-1 aibă. N. R.
 Pag. 2. ÜNIREA Nr. 45

cântată la serviciile divine, conform regulilor vorba să fie numit preot un strein, care va In cazul când o parohie dispare, vechiul
liturgice. trebui totuşi mai pe urmă să obţie titlul de patron, dacă acesta este Statul sau o institu-
Art. 8. — Episcopii vor avea întreaga cetăţean român. ţiune de Stat, va putea să dispună în chip liber
libertate în exerciţiul funcţiunilor bisericeşti Art. 13.— 1. Un Patrimoniu Sfânt inter- de ele; dacă este un particular, edificiile şi
şi în conducerea propriilor lor eparhii. Ei vor eparhial va fi constituit din titlurile de rentă bunurile sus menţionate rămân în posesiunea
putea se exercite toate drepturile şi preroga­ românească, care în prezent aparţin prebende- Bisericii.
tivele ce aparţin Ministerului pastoral, în con­ lor episcopilor, canonicilor, preoţilor şi se- Art. 16. — 1. In fiecare eparhie Semi­
formitate cu disciplina aprobată a Bisericii miuariilor teologice. narul pentru formarea clerului tânăr va de­
catolice şi vor fi liberi să dea poporului instruc­ 2. Scopul Patrimoniului Sfânt este între­ pinde în chip exclusiv de Episcop.
ţiunile religioase, morale*, şi bisericeşti, cum ţinerea episcopilor şi a episcopatelor, a semi- 2. Profesorii vor fi cetăţeni români, cu
cere misiunea lor sfântă; în cazul când ele ar nariilor teologice, a canonicilor şi a persoane­ excepţiunile admise de comun acord de către
fi de interes general şi publieate, vor fi aduse lor din serviciul parohiilor. In cazul când veni­ Sf. Scaun şi Guvernul regal.
după publicare şi la cunoştinţa Ministerului turile despre care se vorbeşte în paragraful 1, 3. Programul studiilor va fi fixat de către
Cultelor. nu s'ar ridica la suma datorată potrivită pre­ autoritatea bisericească competentă.
Art. 9. — Statul recunoaşte Bisericei Ca­ vederilor art. 10. Statul o va întregi, în confor­ 4. In seminarii, studiul limbii şi istoriei
tolice, reprezentată prin legitimele ei autorităţi mitate cu legile în vigoare cu privire la sala­ naţionale va fi obligatoriu după programul
ierarhice, personalitatea juridică în conformitate riile Clerului. stabilit de către Conferinţa Episcopilor epar­
cu dreptul comun. 3. Acest Patrimoniu sfânt va fi adminis­ hiali, de acord cu Ministrul competent, în mă­
In consecinţă, parohiile, protopopiatele, trat în chip liber de către Consiliul episcopi­ sura în care nu se împiedecă studiile teologice şi
mănăstirile, capitúlele, abaţiile, episcopiile, mi­ lor în conformitate cu Statutele redactate de într'un chip compatibil cu caracterul religios
tropoliile şi celelalte organizaţiuni constituite ei înşişi şi aprobate de Guvern şi de Sfântul al acestor instituţiuni.
legalmente, sunt persoane juridice. Scaun. Art. 17 — 1. Ordinele şi Congregaţiunile
Art. 10. — Biserica catolică şi membri 4. Acelaş consiliu va administra veniturile religioase existente în Regat, vor trebui să aibă
ei, cetăţeni români se vor bucura din partea rente, provenind din fondul general catolic al ca provinciali şi membri cetăţeni români, domi­
Statului de un salariu, care nu va putea să Religiunei şi din Fondul general catolic al Ins- ciliaţi în Ţară.
fie inferior celui de care se bucură, potrivit trucţiunei, cari rămân în situaţiunea patrimo­ 2. Ordinelor şi Congregaţiunilor religioase,
Constituţiunii, celelalte religiuni din Regat. nială şi juridică actuală. ca atare, Statul le recunoaşte personalitatea
Art. 11. — 1. In toate bisericile catedrale 5. Patrimoniul Sfânt, de asemenea si Fon- juridică, cu condiţiunea ca ele să îndeplinească
Corpul canonicilor va fi menţinut în starea durile Religiunei şi Instrucţiune!, se vor bucura cerinţele legilor în vigoare.
juridică şi materială, în care se găseşte actual­ de personalitate juridică conform dreptului 3. Veniturile, aparţinând Ordinelor şi Con­
mente, cu excepţiunea dispoziţiunilor cuprinse comun. gregaţiunilor religioase, vor trebui să fie distri­
în art. 13. Noua eparhie va fi prevăzută cu Art. 14. — Proprietăţile şcoalelor, a ins­ buite în conformitate cu voinţa binefăcătorilor
corpul ei de canonici. titutelor de educaţiune şi de binefacere şi a şi cu natura şi scopul instituţiunei religioase.
2. Canonicii vor trebui să fie cetăţeni ro­ tuturor celorlalte intituţiuni de pietate din fie­ 4. Veniturile menţionate vor trebui să fie
mâni, cu excepţiunea cazurilor admise de care eparhie, vor fi administrate de către au­ întrebuinţate în interiorul Regatului, cu excep­
comun acord de către Sf. Scaun şi Guvernul torităţile lor eparhiale şi afectate scopului pre­ ţiunea sumeior destinate Casei centrale şi a
regal. văzut şi voit de fiecare fondaţiune în parte, binefacerilor obişnuite în favoarea misiunilor şi
Art. 12. — 1. Episcopii vor fi liberi să după modalităţile prevăzute în legile Statului. a Sf. Scaun.
creeze noui parohii, să înfiinţeze sau să inte- Art. ÎS. — Drepturile şi obligaţiunile de 5. Noi ordine şi congregaţiuni religioase
meeze Biserici filiale, totuşi dacă cer contri- patronat de orice categorie, sunt şi rămân des­ vor putea să se stabilească în România, iar
buţiune din partea Statului, ei vor trebui să fiinţate fără nici-o despăgubire. Edificiile sfinte, acelea cari sunt actualmente în ţară vor putea
procedeze de acord cu Guvernul. casele parohiale cu dependinţele lor, precum să formeze noui case, numai cu aprobare dată
2. Numirea preoţilor, cari vor trebui să şi celelalte bunuri destinate de către patron de comun acord de către Sf. Scaun şi de
fie cetăţeni români şi să nu fi fost condamnaţi parohiei: a) dacă sunt înscrise în cărţile fun­ către Guvernul român.
—• prin sentinţă definitivă — pentru crime ciare pe numele Bisericei, rămân în plina ei Art. 18 — Biserica catolică are dreptul
contra siguranţei Statului, este de compe­ proprietate; b) dacă sunt înscrise pe numele să îngrijească de asistenţa religioasă, de orice
tenţă exclusivă a Episcopului; se va cere con­ patronilor, rămân în posesiunea Bisericii spre fel, pentru credincioşii ei în armată, în spitalele
simţământul Guvernului, în cazul când este folosinţa parohiilor respective. civile şi militare, orfelinate, şcolile corecţionale,

[5] d F o i ţ a „ U n i r i i " Hi [5] Ssaun Apostolic a dat acestor institute celea noaşterea raisteriilor credinţii, a acelor misterii
lllllllllIllllltlMIIIlMIMIIIllIlMIIIIIIiMIIIllllllllIlMIIHIHMlIHIHMIIIlilllWHHIIIIllllllIIIII mai înţelepte legi, de starea cărora este legată cari trebuie să fie cunoscute şi crezute pentru
în mod deosebit însăşi propăşirea biserieii. ca să fie cooptaţi în şirul acelor aleşi" (Inst.
îndemnuri pastorale Noi, ce-i drept, impunem tuturor celor cari
ti priveşte să observe cu scumpătate toate cele
XXIV, 18).
De aceea, parohul este dator, în baza
O circulară a sacrei Congregaţii a Seminariilor
ce sunt statornicite în această materie, dar un prescriselor Dreptului Canonic, să-şi împli­
şi Studiilor universitare
lucru este de mai mare însemnate şi gravitate nească slujba de a catehiza poporul creştin,
In pragul noului an şcolar, când toate Ordina- şi cu privire la acest lucru o r d i n ă m ca să fie să pregătească copiii pentru împăităşirea cum
riatele biiericeşti ţin să atragă atenţia Clerului asupra
cu deosebită luare aminte toţi conducătorii se cuvine cu tainele Pocăinţii, Mirului şi
îndatorirei deosebit de importante a catehizării copiilor
de şcoală, socotim a fi binevenit să dăm şi noi o cir­ bisericii, iar lucrul acesta este planul sau Cuminecăturii, şi tot pe aceştia, ^după prima îm­
culară, adresată, nu de mult, în această cauză întregului metodul de a propune învăţătura creştină. părtăşire cu Sfintele Sfinţilor, să-i instrueze mai
cor episcopesc al lumii catolice din partea sacrei Con­ Canonul 1365 § 3 al Dreptului Canonic amănunţit şi mai desăvârşit, de asemenea dator
gregaţii a Seminariilor şi Studiilor. Ea nu priveşte nu­ este să explice adulţilor catehizmul cu graiu
prescrie, că în cursurile teologice, cari trebuie
mai cateheza, ci se referă şi la predicarea cuvântului
să fie de cel puţin patru ani, s i se ţină cursuri viu şi potrivit modului de pricepere a acelora
dumnezeesc pentru cei adulţi, e i t e deci cu atât mai
interesantă pentru toţi cititorii acestui organ. şi din Teologia pastorali, împreunate cu de­ (Can. 1329—32).
Iată ce cuprinde această circulară dată la 8 S e p ­ prinderi practice în deosebi în ce priveşte C i la aceasta sunt îndatoraţi şi ceilalţi
temvrie 1926: modul de a preda Catehismul pruncilor şi în preoţi, ba chiar şi clerici, se vede din urmă­
Nimic nu contribuie mai mult, din însăşi caz de lipsă şi altora. toarele: .Preoţii şi clericii cari nu pot invoca
instituţiunea dumnezeiască, la refacerea împă­ Cât de potrivite şi cât de necesare sunt vre-o piedecă legitimă, sunt datori să fie de
răţiei Mântuitorului nostru Isus Hristos pe aceste ordine, va înţelege uşor unul fiecare ajutor parohului, în îndeplinirea acestei opere
pământ, ca sfinţenia şi învăţătura tagmei preo­ dacă observi, că slujba de a Învăţa turma prea sfinte, putând fi pasibili şi de pedepse din
ţeşti. „Cauze, într'adevăr grave şi comune în creştină — slujba la care sunt obligaţi toţi partea Ordinariatului pentru caz de neîndepli-
toate vremurile, cer, ca preoţii să fie înzes­ preoţii, şi în mod deosebit cei din păstorirea nire (Can. 1333, § 2).
traţi cu multe şi mari podoabe ale virtuţilor, sufleteor —, este dintre toate îndatoririle cea mai Iar dupăce instruirea prin grai viu po­
iar timpurile pe cari le trăim azi o cer aceasta de frunte, fiindcă dela îndeplinirea ori neînde- trivită cu felul de pricepere mai ales a celor
în mod deosebit" (Leo XIII, Enciclica „Etsi plinirea ei atârnă, în cea mai mare parte, simpli şi nepricepuţi, cu privire la lucruri atât
nos", din 15 Februarie 1882). mântuirea ori pierderea sufletelor. de sublime, este o operă nu numai grea ci şi
După-ce nu pot să devină slujitori po­ Este peste tot cunoscută vorba de mare necesară, de aceea împlinirea acestei slujbe,
triviţi ai altarului şi păstori sârguincioşi ai greutate a preaînţeleptului Pontifice Benedict al să se facă prin o pregătire îndelungată şi
sufletelor decât aceia, cari erescând în sfintele XI V-lea:„ Spunem în mod hotărît, că o mare parte sârguincioasâ, iar această pregătire trebuie s i
împrejmuiri ale seminariilor, sunt înzestraţi cu a acelora, cari sunt osândiţi la muncile veci- se câştige în sf. Seminarii, cari spre aceasta
toată podoaba virtuţii şi a ştiinţei, Sfântul nice, sufere în veac această durere, pentru necu- sunt ridicate. Dar ca cineva să-şi poată înde~
 Nr. 4 5 UNIREA Pag. 3

închisori, ţinând seamă de regulamentul insti-
tuţiunilor respective.
Art. 19 — 1. Biserica catolică are dreptul
să creeze pe propriile ei spese, şcoli primare
şi secundare, care vor sta sub supravegherea
şi controlul Ministerului' instrucţiunii publice.
2. In aceleaşi condiţiuni ea va putea
menţinea numărul actual al şcolilor normale.
3. Aceste şcoli vor avea dreptul de publi­
citate, potrivit modalităţilor legilor în vigoare.
Art. 20 — 1. Biserica catolică are dreptul
să dea instrucţiunea religioasă elevilor catolici
din toate şcolile publice şi particulare a!e
regatului.
2. In şcolile secundare ale Statului fre­
cventate în majoritate de către catolici, învăţă­
mântul religiunei va fi predat de către profe­
sori catolici, preoţi sau laici numiţi de comun
acord, de către Episcopi şi de către Ministerul
Instrucţiunei publice şi salariaţi de către Gu­
vern în conformitate cu legile în vigoare.
3. In şcolile primare ale Statului, frequen-
tate de către catolici, învăţământul religiunei
catolice va fi predat de către un laic catolic,
care va putea de asemenea să fie învăţătorul
şcoalei, cu condiţiunea ca el să fi fost recuno­
scut capabil de către episcop.
4 Dacă episcopul va informa Ministerul
că profesorul de religie nu corespunde misiunei
sale pentru motive ce se referă la doctrină
sau la moralitate, profesorul va fi obligat să
înceteze imediat învăţământul, şi se va proceda
ia numirea unui succesor, potrivit dispoziţiuni-
lor din paragrafele 2 şi 3.
5. In şcolile Statului, programul învăţă­
mântului religios pentru catolici va fi întocmit
de către Episcop.
6. De asemenea cărţile şcolare vor trebui
să fie aprobate de către Episcop, care va avea
deasemenea şi dreptul de ,a supraveghea în­
văţământul din numitele şcoli.
7. Instrucţiunea religioasă a catolicilor
cari nu sunt români, va fi făcută în limba lor
maternă.
Art. 21. — Bunurile bisericeşti situate în
România, dar aparţinând unor persoane juri­
dice bisericeşti şi religioase al căror sediu se
găseşte în afară a graniţelor Statului român
plini, cum se cuvine şi cu rod, slujba de a
învăţa poporul creştin, nu este îndestulitoare
pregătirea ştiinţifica, care se câştigă prin studiul
sf. Teologii, mai ales dogmatice, care te face
să cunoşti adevărurile, ce trebuie să le propui,
ci este de lipsă pregătirea metodică, care te
învaţă cum trebuie s i propui aceste adevăruri,
iar aceasta se câştigă prin cunoaşterea regule-
lor stabilite în această materie şi prin exer­
ciţiile practice.
In legături cu aceasta, înaltul Pontifice
Pius al X-Iea spune In memorabila Enciclică
„Acerbo nimis" (15 Aprilie 1905) acestea:
„Este mult mai uşor s i afli un orator,
care si-ţi v o r b e a s c i cu înlesnire şi splendoare
decât un catehet, care s i ştie propune din
toate punctele de vedere în mod vrednic de
laudi. De aceia orieine este înzestrat de la
naturi cu înlesnire de a gândi şi a vorbi,
aceasta s i şi-o pistreze cu grijă, dar când este
vorba s i p r o p u n i cu folos copiilor, ori popo­
si viceversa, vor forma obiectul unei conven- Un înserrnat punct al conferenţei a fost
ţiuni speciale. şi chestia salarizării corpului ecclesiastic, care
Art. 22 ~ Toate dificultăţile şi chesti­ aşa cum s'a făcut de curând, nu poate fi so­
unile ce ar putea să se ivească cu privire la cotită drept o soluţie din cele mai nimerite.
interpretarea prezentului Concordat vor fi re­
zolvate de comun acord intre Sf Scaun şi Gu­ La Berghîa încă nu s'a făcut dreptate.
vern. Cititorii noştri cunosc cazul revoltător dela
Art 23 — Prezentul Concordat va intra Berghia, jud. Mureş — de care ne-am ocupat
în vigoare imediat după schimbul radificărilor în numărul dela 17 Septemvrie c. a acestui ziar
între Sf. Scaun şi Guvernul Regal. —, unde e familie de credincioşi ai bisericii
Cele două părţi contractante îşi rezervă noastre a fost impusă cu un greu arunc în
facultatea de a denunţa prezentul Concordat, în favorul ortodoxiei şi fiindcă a refuzat să plă­
urma unei înştiinţări făcute cu şase luni înainte. tească, i-s'a pus secvestru pe tot ce s'a găsit
Art. 24 — Schimbul ratificărilor va avea în casă şi chiar pe recolta de pe hotar.
loc la Roma cât mai curând cu putinţă. Acestea s'au întâmplat Ia 29 August c.
Articol atudiţional. — Intr'un termin de iar de atunci lucrurile nu s'au schimbat. Cu
două luni după ratificare se va alcătui o comisiune toate intervenţiile legale ce se fac, limpezirea
din care va face parte un delegat al Sf. Scaun situaţiilor de această natură întârzie cu lunile"
şi un altul al Guvernului, pentru a proceda, cu Iar pentruca oamenii noştri să-şi piardă nă­
asistenţa unui delegat al Episcopatului, la de­ dejdea în îndreptarea lucrurilor, agenţii ortodo­
limitarea circonscripţiunilor bisericeşti, precum xiei continuă a-i şicana, ameninţându-i, fel şi
si la verificarea bunurilor care vor forma formă, prin organele administraţiei.
Patrimoniul sfânt,în conformitate cu articolul 13. Aşa bunăoară, ni-se scrie, că în ziua de
3 Octomvrie c. s'a prezintat din nou primarul
comunal la casa lui Moşneag Maxim, întrebând
Dela conferenţa episcopească. Lunia pe femeia acestuia, care singură era acasă, că
trecută s'a ţinut aici la Blaj, dupăcum anun­ ce e, română, ţigană sau p ă g â n ă ? Femeia i-a
ţasem în numărul ultim, o nouă conferenţa răspuns, că e om ca toţi oamenii. Primarul a
episcopească, prezidată de I. Preasfinţia Sa învitat-o apoi să plătească de bună voie cei
păr. mitropolit Vasile. Afară de Preasfinţitul 4000 Lei arunc, căci altcum îi ia şi perina de
Valeriu al Orăzii, care a lipsit din cauză de sub cap. Femeia i-a răspuns că nu are de
boală, au participat la această conferenţa toţi unde să plătească, dar şi să aibă n'ar plăti,
arhiereii bisericii noastre, câte un delegat căci nu-i de legea ortodoxă. Primarul i-a spus
al capitulelor catedrale dela episcopiile sufra- atunci, că asta nu-i de ajuns; locueşte în co­
gane şi membri capitlului mitropolitan. mună şi are pământ din reforma agrară, tre­
Hotărîrile conferenţei privesc, după câte buie deci să plătească. Femeia i-a replicat, că
am putut afla, toate chestiunile bisericeşti la pământul 1-a primit dela stat şi nu dela bi­
ordinea zilei şi în deosebi chestiile referitoare serică. —
la noul regim al cultelor, în jurul cărora se
Şi acest primar — care nici 24 ore n'ar
prevăd lupte din cele mai grele. Cu 'toate a- fi fost iertat să mai stea în fruntea comunei
cestea sunt bune nădejdi, ca interesele bise­ — continuă a ferici Berghia, spre mai marea
ricii noastre vor putea fi salvate. Ataşamentul glorie a administraţiei româneşti din timpul
indiscutabil al clerului si credincioşilor la ori- legiferării „noului regim al cultelor" şi a „con­
ce acţiune ce va trebui eventual întreprinsă cordatului"!
din partea Corului nostru episcopesc, este o
garantă sigură, că desideratele juste ale bise­
ricii noastre vor trebui onorate din partea gu­
vernului pe toată linia. Ştiri mărunte
P e r s o n a l e . P. Ven. Ordinariat arhiepig-
pentru cei înţelepţi. Stând astfel lucrurile, copesc a numit pe păr. Clemente Pandrea paroh
rugim călduros pe Ilustritatea Voastră, s i şi vprotopop la Cojocna, pe păr. ^Vasile Popa
urgitaţi stăruitor prescrisele Dreptului Canonic adm. parohial la Cetatea de baltă, pe Reveren­
în această privinţă, şi să Vă nizuiţi ca în Se­ dul Vasile Oltean actuar la Oficiul arhidiecezan,
minarul Vostru s i se propuni temeinic C a ^ iar pe d. Dr. Etnii Peteanu contabil la Admini­
tehetica. De aceea profesorul de Teologia straţia centrală capitulară.
Pastorală să ţină cât de dese prelegeri despre P r e o ţ i m e » r e c u n o s c ă t o a r e . Membri
modul de a propune învăţăturile creştine, şi VKH. Cler arhidiecezan, cari s'au perândat în
înşişi clericii s i se deprindă practic în acest cele 3 serii din vara trecută la exerciţiile spiri­
lucru făcând, aceste exerciţii ori în Seminarii, tuale ţinute aici la Blaj de Mgr. Dr. Octavian
ori în biserică, dupicum veţi afla de bine. Demide, prepozit capitular la Gherla, au făcut
Aceasta am avut să scriu despre aceste între ei o colectă de aproape 20,000 Lei, din
lucruri Ilustritiţii Tale, şi celorlalţi conducători cari au cumpărat un frumos covor, oferit pă­
bisericeşti. De încheiere ne place să impo- rintelui Domide, drept recunoştinţă pentru oste-
s p i t i m cuvintele pe cari gloriosul Pantifice neli!e-i atât de binecuvântate. Primindu-1 cu
Leo al XlII-lea le-a adresat în această materie bucurie, Ilustritatea Sa mulţumeşte şi pe această
c i t r e episcopii dinPeruvia: „Dacă le veţi face cale tuturor »fiiIor săi sufleteşti*, dorind ca >a-
acestea, spunea, se va bucura şi clerul de onoa­ ceastă atenţiune să fie o reîmprospetare a cli­
rea tagmei sale, dar se va aduce laudi şi bi­ pelor ce au petrecut în reculegerea sfintelor
sericii, care în toati vremea a fost şi trebuie zile de exerciţii spirituale*.
să fie socotiţi ca ocrotitoarea şi nutritoarea Universitatea „Regele Ferdinand I . K

rului, adevărurile înviţăturii creştine, s'o facă
aceasta numai fiind temeinic In explicare şi
bine pregătit. Se înşali grozav acei ce, încre­
zuţi în nepriceperea şi în incetineala de gândire
a poporului, socotesc c i pot s i fie şi mai puţin
pregitiţi. Dimpotrivă, cu cât cineva are auditori
mai nepricepuţi, cu atât trebuie s i p u n i mai mulţi
pregătire ca s i potriveasei adevirurile cele
mai înalte, la felul de gândire tâmpit a celor
nepricepuţi. Cici pentru aceştia sunt de neapă­
r a ţ i trebuinţa aceste adeviruri, ia fel ca şi
nizuinţelor celor mai bune. Ilustritntea Ta vei
avea desigur la îndemâni bărbaţi potriviţi pe
cari făcându-i părtaşi ministerului, s i Te ajute
în instruirea poporului şi în promovarea pie-
tiţii (Breve „Inter graves", Maiu 1 1894).
Cerem cu umilinţi dela Dzeu, d i t i t o r u l
tuturor bunitiţilor, ca pe tine şi pe toţi cre­
dincioşii s i se indure a v i împărtişi cu boga­
tele sale daruri cereşti.
Dumineca trecută s'a inaugurat, tn prezenţa dlui
Dr. Anghelescu, ministrul instrucţiei publice,
universitatea din Cluj, numită de acum înainte
după numele mult regretatului Rege Ferdinand.
Afară de rectorul G. Bogdan-Duică, care a făcut
elogiul fostului Suveran, au mai vorbit d. mi­
nistru al instrucţiei şi un reprezentant al stu­
denţilor.
L o c a l e . Marţi, la sf. Arhangheli Mihail
şi Gavril, va predica în catedrală păr. Dr. Au-
gustin Tătar, profesor la Academia de teologie.
 Pag. 4.
— Din prilejul trecerii în pensiune a pro­
fesorului de cântări bisericeşti, păr. Aron Papiu,
colegii dela liceul de băieţi au aranjat Lunia
trecută o agapă prietinească, la care au partici­
pat toţi stimătorii acestui merituos profesor, şi având în acest an e s c e p ţ i o n a l de m u l t e
ajuns la vrâsta frumoasă de 76 ani. Ultima
lecţie de cântări ţinută în ziua aceea a fost d e
o rară duioşie şi când »baciu Papiu«, cum îi
zice toată lumea, a coborît pentru ultima dată
scările roase de vreme ale şcolii atât de mult
îndrăgite, ochii aproape stinşi ai bătrânului das­
căl, străluceau într'o baie de lacrimi.
— Sosind, în sfârşit, ţevăria necesară p e n -
ru lu crările noului apaduci, acestea au şi în­
ceput Miercurea trecută şi dacă timpul va con­
tinua să le favoriseze, în timp de o lună totul
poate fi terminat. Oferta cea mai ieftină a fost l e - a m adresat, că a m hotărît să le s i s t ă m
a unei firme locale şi oraşul a adjudecat lucră­ trimiterea foii, căutând să n e incassăm
rile acesteia, ceeace nu credem să fie o piedecă
în calea unui cât mai bun rezultat al întregii
lucrări. Conducta se aşează, după indicaţiile
Serviciului apelor din Aiud, peste teritorul cu­ recunoscători faţă de toţi, cari ne-ar cruţa
noscut sub numele >Viile Blajului», cruţând, p e
cât numai posibil, plantaţiile particularilor.
— Trupe dela Cluj şi Bucureşti au dat
Sâmbătă şi Dumineca trecută două reprezentaţii
teatrale, cari deşi bine reuşite sub raport artistic,
nu s'au putut lăuda şi cu un rezultat material
Ja fel. De pe urma crizei financiare pronunţate
se resimte deabinele şi viaţa artistică.
— La 1 Noemvrie c. s'a putut deschide în
sfârşit şi ^Institutul Recunoştinţei*, care adă­ broşura dlui Tudor Popescu, care vine să adaugă o
posteşte liceul şi şcoala normală de fete, precum şi
internatul ambelor institute, pus suk conducerea
surorilor Congregaţiei noastre dela Obreja.
S'a înfiinţat şi la noi o societate
d e r a d i o - d l f u s i u n e . Cu un capital particular din numărul ultim, să încerce o „motivare" a partici­
de circa 20 milioane şi cu alte 30 milioane
semnate de diverse bănci din capitală, în frunte cu
Banca naţională, s'a înfiinţat în sfârşit şi la noi,
săptămâna trecută, o societate de radio-difuziune.
Uriaşa reţeaua de radiofonie, care împânzeşte
azi, cu firele-i nevăzute, întreg pămâutul, purta
până acum numai gândul şi aspiraţiile altor
neamuri. De acum ea va prinde dela postul —
întâiu mai mic, şi pe armă, să sperăm, tot mai
puternic — dela Bucureşti şi manifestările su­
fletului românesc, purtându-le în cele 4 părţi ale
lumii, ca tot atâtea dovezi grăitoare ale civili-
xaţiei dela gurile Dunării. Ministerul instrucţiei
are de g â n d să introducă a p a r a t e d e radiofonie
în toate şcolile din ţară, dându-le apoi prin
postul dela Bucureşti diferite conferenţe şi alte
comunicări potrivite.
D a r u r i p e n t r u b i s e r i c ă . Pentru noua
biserică din Cipăieni (Chimitelnic), jud. T u r d a ,
s'au făcut în timpul din urmă însemnate daruri,
dintre cari reţinem următoarele: Dl ministru
Gh. Cipăianu şi soţia Caliope au dăruit un poli-
cpndru şi 2 feşnice mari în valoare de c. 30,000
Lei, Reuniunea mariană din loc a oferit i c o n o ­
stasul în valoare d e 90,000 Lei. Domnica Floare
şi Măria Dâmbean au dăruit o frumoasă faţă de
masă pentru altar în valoare de vre-o 2000 Lei.
Alte feţe d e masă, p e r d e l e , feşnice, făclii şi altele
au mai dăruit următorii: Virginia Tilincă, M.
Deteşan, A. Chiperiu, P. Mureşan, T. L u n g , T .
Dâmbean, luonaş Budian şi Gh, Berţea. — T u -
taror le mulţumeşte din inimă reprezentanţa
parohială.
C o n c u r s e . Cu data d e 15 Noemvrie c.
se publică din partea P. V e n . Ordinariat arhi-
diecezan concurs la parohiile Sâmboleni (prot.
Cătina), Câmpeneşti (prot. Cluj), Bazna (prot.
Mediaş), Ciumbrud (prot. Aiud) şi Apălina (prot.
Reghin).
* S A B I N O L E A , a b s o l v e n t de t e o ­
l o g i e din C i b u , si A N A F L O R E A din
I g h i u , s'au căsătosit Ia 2 3 O c t o m v r i e c.
î n capela unită din C i b u .
U N I R E A Nr. 4 5
Pentru resfanfieri HI! GRATISm m
Intrând î n u l t i m u l cvartal al anului S t S T Vite de vie altoite
cele mai ieftine şi sfaturile neresplătibile pen­
şi î n s e m n a t e intârzieri la plata a b o n a m e n ­ tru fiecare viticultor. In interesul propriu al
tului, r u g ă m stăruitor p e toţi restanţierii, DV. nu procuraţi viţe de vie sau viţe altoite
să b i n e v o i a s c ă a n e trimite, cât m a i fără până când nu cetiţi călăuza mea de viticultură
întârziere, s u m e l e ce n e datoresc, pentruca Adresa I. SZUCS pepinerie 25
şi n o i să p u t e m face faţă m u l t e l o r şi 3 - 1 6 [i6o] Diosig, j u d . Bihor.
grelelor îndatoriri p e cari Ic a v e m cu — S e cântă a g e n ţ i pe lângă p r o v i z i e mare. KS
scoaterea gazetei.
D e o d a t ă a d u c e m la cunoştinţa celor
ce nici p e anul trecut n u sunt î n ordine
cu plata a b o n a m e n t u l u i , n e î n ţ e l e g â n d să
răspundă nici la provocările speciale ce
Vasile Hoza
Magazin de ornate bise~
p e altă cale s u m e l e cari n u n e p o t fi rieeşti. Vesminte din cele
oprite. Lucrul acesta reclamă însă şi chel­
tuială şi m u n c ă , aşa că a m fi foarte
mai bune ştofe.
P r a p o r i de mitasă din Damasc. C a n d e l a b r e
dela t o a t e acestea. din bronz auriu de 6 până la 24 lumini. P o t i r e
Creştini buni c u m sunt, s p e r ă m că c ă d e l n i ţ e , picside, e p i t r a f i r e . '
cei m a i mulţi restanţieri îşi vor pricepe
datoria ce au faţă de această foaie.
Fabrică de clopote
Turnătorie de fontă şi m e t a l . La co­
R e d . şi A d m . U N I R I I
mandă fabric clopote orice m ă r i m e din
T e l e f o n u l „Unirii" cel m a i b u n material cu garanţie de 50>
ani şi preţurile cele m a i solide.
G. Oradea. Dupăcum vedeţi, cunoaştem şi noi
Vasile Hoza
pagină de ruşinoasă văicăreală ortodoxă in faţa unui
act pe care şi guvernul actual — care numai de filocato- l o r
licism nu poate fi învinuit — îl găseşte a fi în interesul
Sibiiu, Piaţa Prinţul Carol N r
ţării şi al neamului. (97) K ^
„Naţiunea". Clnj. Aţi făcut foarte bine, că aţi
permis domnilor vizaţi prin telefonul nostru (M. Cluj)
pării lor la deschiderea solemnă a Academiei de teolo­
gie ortodoxă. încercarea lor şi „motivele" puţin serioase
pe cari le învoacă sunt anume cea mai bună dovadă Turnătorie <<a clopote «< metal.
pentru noi, că cele ce s'au scris au fost pe deplin îndrep­
»mm
tăţite. Nu orice lucru poate fi anume justificat cu titlul
de „relaţiuni personale", ori chiar „acte de curtoasie".
Dar chiar să admitem că pe astfel de chestii pot exista
deosebiri de păreri întemeiate, nu înţelegem cum aţi
putut permite că celce V a informat s ă poată plasa la
adresa noastră cuvinte atât de puţin „catehetice" ca:
„incorigibil" şi „iresponsabil". Şi iarăşi nu înţelegem,
MI S I B I I U Str. Gării 15.
cum n'aţi putut găsi pentru această chestiune un titlu
cevaşilea mai puţin tare d e c â t : „Orbie snfletească" — L i v r e a z ă clopote de b i s e r i c ă pe g a r a n ţ i e d e
Ori doară, celce conduce de câtva timp „Naţiunea", pe ani î n d e l u n g a ţ i , t u r n a t e din material de prima
care-1 ştiam om de bun simţ, n'are decât titula de
e a l i t a t e ca î n a i n t e de răsboiu, e f e p t u a t e î n
director ? !
M. Sibiiu. Fotografiile date la timpul său asupra mod artistic. E x p e r i e n ţ ă î n d e l u n g a t ă , de ani de
„botezului celor 89 Turci", care venea s i facă o dovadă zile, a s i g n r ă o muncă ireproşabilă şi un s u n e t
mult grăitoare a zelului misionar de care este animat
ortodoxismul modera al neamului nostru, ne-au dus armonios.
în adevăr şi pe noi în rătăcire. Dar pe cine nu putea
amăgi prezenţa S. Sale patriarhului la acele acte de în-
creştinare a unor Mahomedani? Vă puteţi deci închipui Cereţi oferte s o e c i a l e .
că nu mică ne-a fost disiluiia, când am aflat, că „finii" (205) 3 8 - 5 2
atât de menajaţi ai doamnelor „subţiri" din „Societatea
ortodoxă a femeilor" au fost nu Turci şi nu Mahome-
deani veritabili, ci nijte bieţi ţigani monazi, cari ajun­
seră la vrâsta adultă, fără a fi trecut prin apele bote­
zului. Totul n'a fost deci decât o escrocherie „cre­
ştină? ! — Frumoase rezultate „misionare*!
B. Turda. Că „Cenuşa", societatea pentru arderea
cadavrelor, are vre-o 14,000 de membri, poate fi foarte
adevărat, dar nu trebuie să se uite, că dintre aceştia
mai bine de 10,000 sunt Evrei şi numai ceilalţi sunt
„creştini". Nu se prea îmbulzesc deci creştinii să se
„încălzească" de binefacerile acestei societăţi, Intre
membri căreia nu credem să se găsească un singur
catolic.
P. Timişoara. In părţile noastre, deşi destul de
aoropiate de Alba-Iulia, nu se simte încă nimic din
„for{a armată", pe care guvernul ar fi concentrat-o
oentru zădărnicirea congresului dela 20 Noemvrie c.
De altfel, până atunci mai avem două săptămâni în­
cheiate.
M. Timişoara. Am primit 200 Lei. Pentru com-
plectarea abonamentului oână la finea anului curent Vă
rugăm mai trimiteţi 105 Lei. Adresa am îndreptat-o.
C. Barsa.nl de jos. Am primit 100 Lei abonament
pe jumătatea a doua a anului curent. Adresa am schim­
bat-o.
M. Tg.-Mureş. Am primit 200 Lei. Achitat până
la finea anului curent Restanţă n'a fost.
P. R â m n i c Vâlcea. Am primit 200 Lei, cari i'au
contat în abonamentnl anului viitor.
Oficiul parohial. P e t r o ş e n i . Chitărn primirea s u ­
mei de Lei 200.
B. Ilva mare. Am primit 400 Lei, abonament p e Strada Lunei 4. F o n d a t în 1872.
1926 şi 1937.
B. Sibiiu. Confirmăm primirea abon. pe 1927.
Turnătoria de clopote cea
I mai mare din ţară.
Tipografia Seminarului Teologic '¿reeo-catolic - Blaj