Anul IV.

Cluj, 22 August 1926

E A
ORGANUL OFICIAL AL EPARHIEI ORTODOXE ROMÂNE
E
A VADULUI, FELEACULUI, GEOAGIULUI ŞI CLUJULUI

Redacţia şi Administraţia: APARE ODATĂ PE SĂPTĂMÂNĂ Redactor responsabil:

CLUJ, Dr. SEBASTIAN STANCA
Strada Iuliu Maniu Nr. 36 Abonament: 150 Lei la an Telefon 13—74

CONCORDATUL
Ce cuprinde proiectul? — Un atentat la Biserica noastră.
I. chestiunea, mai ales într'o serie de articoli
Chestiunea concordatului, scoasă din nou în ziarul „Cuvântul" din Bucureşti. Ba u-
la lumină în timpul din urmă, de presa nele gazete aduceau şi câte o indicaţie
a

noastră românească, se prezintă într'un
ipostas foarte interesant. De şase ani se
vorbeşte în continuu de un concordat pe
care ar avea nevoie ţara noastră să-1 în-
încheie cu papa dela Roma. S'au scris ne­
număraţi articoli pro şi contra, s'au venti­
lat fel şi fel de ideL*tn>chestiunea.aceasta,
dari ce e mai interesant nici unul, dintre
cei ce abordau chestiunea concordatului
n'au avut prilej să vadă cu ochii proprii
textul proiectului. Adevărat că în anul tre­
cu s'a publicat în gazete un fel de proiect
de concordat, dar acesta era apocrif. Ade­
văratul proiect era ţinut ferecat cu şapte
lăcate.
Privind faptul acesta din punct de ve­
dere psihologic concluzia logică nu poate
fi alta. decât că făuritorii proiectelor de
concordat erau obsedaţi de un sentiment
de vinovăţie, convinşi, că săvârşesc o faptă
incompatibilă cu demnitatea ţării. Altfel
nu era nici un motiv care să oprească da­
rea în vileag a tratativelor în legătură cu
aceasta problemă, ca lumea să le cunoască,
să-şi poată spune cuvântul, din care apoi
să se cristalizeze o lege bună şi dreaptă,
cum se obişnueşte în orice legislaţie civi­
lizată.
Mărturisim c ă .noi, cei dela conducerea
bisericii,-'am stăruit de repeţite ori să luăm
cunoştinţă de textul proiectului de con­
cordat, dar lada a rămas totdeauna încu­
iată.
în vremea din urmă s'a ventilat din nou
mai precisă. între altele se afirma cu cer­
titudine că proiectul de concordat prevede
înfiinţarea unei episcopii noui la Cluj.
întâmplarea a făcut, ca din cercurile gr.
catolice, bine informate, să luăm şi noi
cunoştinţă de cuprinsul autentic al concor­
datului. Şi aci iarăşi un amănunt intere­
sant. Cum se face oare că noi bisericanii
ortodocşi, carf ne mândrim că avem în
fruntea statului înalţi demnitari, recrutaţi
din' sânul eparhiilor noastre, n'am avut
posibilitatea să ne apropiem de taina ilus­
trului făt al concordatului, pe când iezui-
tismul catolic a ştiut descuia toate lăcăţele,
i-a făcut cunoştinţă de mult şi a ştiut să
unelteze pe după culise, ca noul născut
să se înfăşoare în scutece confecţionate
numai la Vatican? Răspunsul să-1 tălmă­
cească singuri cetitorii.
*
Ce cuprinde concordatul? în general
prerogativele avute de biserica catolică sub
stăpânirea Habsburgilor se vor menţine pe
toată linia şi în România.
în special se va înfiinţa pe seama bi­
sericii gr. catolice încă o episcopie la Cluj,
una la Gherla pentru armenii gr. catolici
separat şi una la Baia-Mare sau Sighet
cu administraţie separată pentru Ruteni.
Biserica romano-catolică va avea cinci
episcopii şi o metropolie în Bucureşti plus
un nunţiu papal.
Averile mobile şi imobile ale bisericii
catolice peste tot, se menţin în situaţia de
 până aci, în proprietatea deplină a acestei când episcopul ar avea nedumeriri sau
biserici. Venitele acestor proprietăţi vor nemulţămiri faţă de o persoană numită de
forma patrimoniul sfânt, un mare fond re- stat, statul e obligat să o schimbe.
ligionar, care va sta la dispoziţia bisericii Cărţile de religie vor fi aprobate numai
catolice şi a papii dela Roma, pentru tre­ de episcopul catolic.
buinţele interne ale bisericii. Fondul gene­ în privinţa ierarhiei bisericeşti şi a li­
ral catolic al religiunii şi Fondul instruc­ mitelor parohiilor şi eparhiilor Vaticanul
ţiunii rămân neatinse, având să se men­ are latitudinea de a face mici modificări
ţină destinaţia avută până aci. Patronatele cerute de binele sufletesc al credincioşilor
se desfiinţează şi toate averile acestor pa­ catolici (!).
tronate trec în proprietatea bisericii cato­
lice. Excepţie fac patronatele de stat, pe Acestea sunt în general punctele princi­
cari le foloseşte biserica catolică, rămânând pale ale faimosului proiect de concordat.
statul proprietarul lor. Statul însă, în caz Nu ştim cine a fost marele maestru, care
de desfiinţarea unei parohii, poate ceda îşi poate revindica patrimoniul acestui
acest patronat definitiv bisericii, cu învoi­ monstru. Nici nu ne trudim să-i stabilim
rea reciprocă a guvernului şi a papii. paternitatea. Convingerea noastră este că
Episcopii şi preoţii catolici vor fi cetă­ el n'a putut răsări din peana nici unuia
ţeni români, pot veni însă şi din alte ţări dintre miniştrii ţării româneşti. Concepţii
s t r ă i n e c u aprobarea papii şi apoi a guver­ atât de arbitrare cu caracter pronunţat..ie­
nului, în special preoţii aduşi din alte ţări zuiţi c nu se pot zămisli decât în Vatican
vor fi aduşi pur şi simplu la cunoştinţa său în mentalitatea ultramontană a vreunui
guvernului. Vor avea apoi să devină cetă­ întârziat admirator al educaţiei habsburgice.
ţeni români.
în toate chestiunile bisericeşti (?) epis­
copii sunţi liberi §ă, deainştrufiţikpopomUai ;
•:Ma}Kâ^d-'-puţirf-'fddle"'tforfeep ufe" îrfpro-
catolic, iar comunicarea cu Vaticanul e li­ iectu! de concordat, nimănui nu-i va fi
beră. Numai chestiunile mai mari vor fi greu să deslege tainele ingenioasei opere.
aduse şi la cunoştinţa guvernului român. Pretenţiile bisericii catolice, respective ate
Tot personalul bisericesc actual va fi papii dela Roma, privite prin prisma situa­
. menţinut, toţi preoţii şi toţi canonicii, cari ţiei de astăzi a vieţii de stat,' desvăluie
vor fi salarizaţi din partea statului, iar încă odată mentalitatea bizară a Vaticanu­
salariul lor nu poate fi mai mic ca ai lui, care se leagănă şi astăzi în sinamă-
preoţilor celorlalte confesiuni. girea atotputerniciei sale râm evul mediu.
. Şcoalele clericale depind exclusiv de Evoluţia vremilor moderne s ă vede că n'a
episcopul concernent, cu programul de stu- putut" străbate prin porţile ferecate ale Va­
din aprobat de acest episcop. Profesorii ticanului, care nu vrea să ţină 'seamă' că
pot fi .aduşi şi din străinătate cu aproba­ statele Europei şi-au schimbat de mult
rea papii şi a guvernului. hainei e învechite ale trecutului",
Limba româna e obligată în aceste şcoli Se ştie doar, că începând cu Napoleon,
numai întrucât nu împiedecă studiile teo­ care a rupt cel dintâi concordat cu papa,
logice. toate statele au eliminat din viaţa lor a-
Ordinele şi congregaţiile catolice exis­ cest legământ, care le/împedeca; în d e s -
tente se menţin. în cadrul regulamentelor voltarea normală şi liberă a cetăţenilor,
s e pot înfiinţa şi altele noui, cu încuno- astfel ca până la 1892 Chiar şi ultracato-
ştiinţarea guvernului. Toate venitele lor se lica Austro-Ungarie se desbărase de con­
vpr întrebuinţa în scopuri misionare în ţară cordat. Din toate statele Eur#jg^î la sfâr­
şi în afară, precum şi ca contribuţii pe şitul veacului trecut singură BâSp&ria mai
seama Vaticanului (l). stăruia în legătură de concordat cu Vati­
în şcolile primare şi secundare ale sta­ canul. . ' • . . ' . ,
tului, cu elevi în majoritate catolici, pro­ Războiul a schimbat apoi faţa lumii cu
fesorii şi învăţătorii vor fi catolici. în caz totul. Marile state, ale Europei au nesoco-
 tit toate stăruinţele papii pentru înoirea
concordatelor. Franţa catolică 1-a refuzat
direct, asemenea Statele-Unite din Ame­
rica, apoi Anglia şi altele. Dacă totuşi, din
condescendenţă faţă de Capul.bisericii, ca­
tolice au acceptat unele desiderate ale lui,
le-au făcut din simplă curtuasie, fără con­
venţii formale de concordat şi păstrându-şi
fiecare: absoluta libertate de acţiune în a-
ranjarea raporturilor dintre diferitele culte,
după cum le dicta interesele superioare de
stat ale fiecăruia. Ce răspuns a dat de
pildă Mexico pretenţiunilor papale, au d o - ;
vedit'o evenimentele din vremea mai re­
centă din acest stat.
Faptul că două-trei state mici şi neîn­
semnate, ca Lituania, au încheiat concor­
dat cu papa, nu este motiv justificat ca
şi ţara noastră să-şi lege manile, fără ca
să aibă absolut cea mai mică nevoie de
aceasta.
Căci ce alta înseamnă proiectul de con­
cordat preconizat de Vatican? S'ar perpe­
tua făr' doar şi poate toată robia confe­
sională catolică din trecuty-care a apăsat
atâta amar de vreme asupra poporului no­
stru din Ardeal. Biserica catolică îşi men­
ţine to|fti averile uriaşe, cu ajutorul cărora
a ştiutrsăH%)ă poporul nostru în două, se
:
vâ libovi şi nţai departe în latifundiile cu
cari va putea p r o p a g a - ş i mai departe s e ­
paratismul şi ura confesională. Efectul an­
ticipat s'a şi produs în cazul simptomatic
al societăţii „Misiunea Socială" dela Bra­
şov şi în atitudinea Vaticanului cu prilejul
instalării episcopului reformat din Cluj.
Ne putem închipui unde ar ajunge boicotul
\ şi separatismul catolic, când s'ar afla un
,! guvern românesc care să iscălească pre-
/ tensiunile papii.
Concordatul obligă statul să plătească pe
toţi canonicii şi preoţii actuali, al căror nu­
măr se va menţinea//|h aceeaş măsură ca pe
preoţii celorlalte confesiuni. înţelegem foarte
bine ascuţişul îndreptat împotriva bisericii
noastre. Câtă vffeme preoţii noştri, amă­
râţi Şi r^cjtjîţî) j erau nevoiţi, şi sunt şi
sunt şi astăzi, să trăiască din daniile cre­
dincioşilor şi în unele părţi făcând robotă
economică alăturea eu poporul, preoţii ca­
tolici aveau un ascendent mult superior,
fiind puşi la adăpost de orice griji mate­
riale. Şi ne aducem aminte de vremea nu
prea îndepărtată când preotul român orto­
dox era nevoit să-şi împartă agoniseala
sa cu preoţii catolici şi cu capitlurile ca­
tolice. Proiectul de concordat perpetuiază
această anomalie şi în viitor. Preoţii no­
ştri vor fi avizaţi şi în viitor să trăiască,
să-şi susţină familia şi să-şi crească copiii,
din retribuţia modestă dela stat şi să asude
la coarnele plugului, iar preoţii catolici
celibatari vor incassa venitele grase ale
latifundiilor, iar retribuţia dela stat, egală
cu a preotului ortodox, le va servi ca bani
de buzunar pentru tutun, bacşişuri etc.
Dar primejdia cea mai mare o vedem
în „reservatio mentalis", pe care o stre­
coară proiectul în toţi articolii. Reserva
aceasta, care o vedem preconizată la toate
chestiunile, deschide uşiţe tainice, pe cari,
o ştim din experienţa trecutului, Vaticanul
nu va fi atât de naiv să nu le exploateze
în defavorul tuturor celorlalte confesiuni
şi chiar şi în paguba intereselor superi­
oare ale statului român. Proiectul lasă la­
titudine episcopilor şi papii dela Roma să
aducă personal bisericesc din străinătate,
să ducă venitele ordinelor şi congregaţiilor
peste hotară în scopul misiunilor de pro­
pagandă catolică (şi iredentistă), să comu­
nice cu preoţii şi aceştia cu Vaticanul li­
ber, fără controlul statului, să-şi organi-
• zeze viaţa internă a şcoalelor după bunul
plac, iar limba română să fie tratată ca o
cenuşotcă în şcoalele lor profesionale.
Toate punctele sunt cu atâta isteţime tic­
luite, încât rolul statului român este cu
totul subordonat intenţiilor Vaticanului.
Condiţiile fixate dau întâietate scaunului
dela Roma şi cunoscând metoadele de
procedură ale catolicilor, înţelegem foarte
bine că Vaticanul şi ierarhii lui nu vor
sta pe gânduri să-şi validiteze interesele
centripetale utilizând aceste uşiţe în favo­
rul iredentismului.
Cetiţi cu atenţiune felul în care au fost
stipulate prezenţiile papii şi cumpănindule
cu experienţa trecutului bisericii noastre,
veţi fi deplin edificaţi asupra prospectelor
ce se deschid în viitor în raportul bisericii
catolice cu celelalte confesiuni din ţară şi
cu însuşi statul românesc. Pe noi mărtu­
riile incontestabile ale istoriei ne întăresc
în convingerea, că acest proiect de con­
cordat constitue un atentat nou la adresa
bisericii noastre, care a avut să îndure
atâtea amărăciuni în vremea îndelungată
cât a fost cât a fost biserica catolică stă­
până în monarhia austro-ungară. Şi Vati­
canul vrea să-şi asigure această stăpânire
şi în ţara românească, în majoritate covâr­
şitoare românească şi ortodoxă.
De aceea denunţăm acest atentat opiniei
publice româneşti, ca să pornească o a c ­
ţiune puternică de protestare şi să zădăr­
nicească înfăptuirea unui act de isbitoare
nedreptate faţă de confesiunile acestei
ţări şi în special faţă de biserica noastră.
De altfel noi avem ferma convingere că
nu poate exista guvern românesc, care să
poată semna un astfel de act, de care ţara
n'are nevoie, câtă vreme legea cultelor va
fi chemată, să reguleze-în toate amănun­
tele şi în perfectă conformitate cu Consti­
tuţia ţării raportul dintre toate confesiunile
patriei noastre româneşti.
O zi de reculegere sufletească
Iniţiativa luată de despărţământul Cluj
al Asociaţiei „A. Şâguna", pentru a orga­
niza în ziua de 15 August cercuri religio­
ase, a dat rezultatele cele mai mulţumi­
toare. Cele două parohii, Someşul rece şi
•Caianu, au avut în aceasta zi praznic de
adâncă reculegere sufletească şi impresia
sărbătoarei va fi neştearsă pentru toţi aceia,
cari au luat parte la slujbele religioase.
La Someşul-rece sărbătoarea a luat însă
proporţia unei adevărate procesiuni. Aici,
într'o regiune de toată frumuseţa, la o d e ­
părtare de 20 de km în inima munţilor se
află o aşezare de oameni, cunoscută sub
numele Cătunul talienilor. Odinioară, cu
două veacuri în urmă, stăpânirea adusese
anume, pentru exploatarea* pădurilor, un
număr de italieni. Azi acei italieni au
dispărut cu totul, contopindu-se şi ca
limbă şi ca credinţă cu locuitorii băştinaşi,
cu românii cari aparţin comunelor Someşul
rece, Muntele rece, Măguri, Mărişălu. Căci
aceste comune se întind toate pe câte o
rază de 10—15 km cu tendinţa de comu­
nicare spre drumul din valea Someşului
rece, pe unde coboară la ţară, zi şi noapte,
cu casele lor de lemne şi scânduri, moţii
Munţilor Apuseni. In viaţa acestor locuitori,
resfiraţi pe întinderi îndepărtate, aşezaţi cu
casele şi avutul lor pe coaste înalte, fără
drum, fără contact cu lumea, prea arareori
s'a intervenit cu mijloacele multe şi b o ­
gate ale culturii. Aici, pe plaiurile Munţi­
lor Apuseni, dăinuieşte încă o lume, săl­
batică şi vitează în setea sa de libertate,
dar primitivă încă în concepţiile sale m o ­
rale şi cu simţ prea puţin desvoltat pentru
idealuri culturale. In timpul din urmă s'au
ridicat şcoli şi pentru ei şi în unele locuri
personalul didactic e deplin corespunzător.
Ce folos însă, dacă setea de libertatea e
mai puternică decât sentimentul supunerii,
decât dorul de carte şi lumină. Astfel
aceste şcoli seamănă cu lumina pusă sub
obroc, neavând nici mijloacele de atracţie
a elevilor, nici puterea de-a învinge toate
greutăţile pe cari le intimpină în calea sa
iJ
de educatoare. i -
Fireşte aceleaşi ^ g r e U t ă ^ ^ î r i ^ i â ă i ^ ^ n
fa* a & h i 0 1 m i m m e , " % «Bia&fefie'Bhfe-
ricile încă stau izolate si potecile ce duc
la ele, vara sunt acoperite cu i a r b l ^ i a r
iarnă le ascund troiene călătoare iM'{. j V
padă sbiciuită de vânt. Din c ^ P ^ ^ n a -
lemnul ros de bătrâneţe răsună * <ivăltiîe c
e
în Dumineci şi sărbători sunet V rj _ s t
a c a n u
clopot, dar codrii uriaşi şi d e p ă r t a ^ ^ - "
mare îl înghite înainte de+a ajungt, j c ^ , . ~
suta djn dosul vârf? *f&4e munte. Cre? ,
nismul acestor o a m L ^ Cc " ^ w t e este î n ^
rudimentar şi î m b i * (aţii „Qhi°nte cai
rea
stau într'o evider' ^di^ a. a p t e l e u s t
adevăratei n o a s \ t, trecî * e
^iaţa
a
religioasă a a « v v ^ L t i f f f r " ¥ la "ă- s o s
duind e v a n g h e l iDtzll
b â £ ^ YAZO In oc a g:utf ajutorul: -a xtrem d<
A
poate nu te înţel - Ş» sd:n -egimuIui
u
cL
de superstiţii care-unitre ''v^mţseova a
poate să îngroape iţio^i bi.-^ ^ d p o -
deopotrivă. * » . l { -
Unei asemenea > , ^ r j s ' a y ^ . r e s a t în
m
ziua de \3 August a.' c! a c h i e m a r e evan­
ghelică, t i n e ar f-' ~ezu| *rt§4că glasul
5
păstorului Va fi ' a s ^ . t a t chiar*cu * atâta
d r a g ? CăciJ}< U*. curi-pâlcuri coborau
din dep^j aschim' *> * ^ ^ in n r m
preoţii e c u
lor şi fj^jig | i < ' p r a p o r i l o r vestitori de
s t a t e
credinţa^ '%ătrâni, femei şi bărbaţi,
0
 sănătoşi şi bolnavi, mânaţi de-o sete, ne­ procesiune religioasă la biserica pe care
satisfăcută până acum, pentru mângâiere pioase inimi vor ridica o în cătunul talie-
sufletească, veneau în şiruri nesfârşite, să nilor, ca o mărturie a regenerării care va
se închine. Şi cerul rămase impresionat veni în munţi, prin biserică.
deatâta evlavie şi după săptămâni de ploaie, In Caianu încă au slujit în sobor toţi
descoperi bolta cerească să fie biserică de preoţii din jur, în faţa unui mare număr
închinare, între munţi şi codri. de credincioşi. Aici a vorbit părintele Mu-
Cei şapte preoţi desigur niciodată n'au şat Aurel din Cluj despre cultul Maicii
servit cu atâta emoţie liturgia sărbătoarei Domnului.
ca acum. Cu adevărat, Dumnezeu nu locu­ Preoţimea tractului Cluj poate avea o
ieşte numai în lăcaşuri zidite de oameni, mângeiere mare, dupăce în două parohii
şi în acele momente nici cea mai strălu­ a contribuit într'un chip aşa de reuşit la
cită catedrală n'ar fi putut rivaliza cu cad­ propovăduirea adevăratei credinţe.
rul ce-1 dădea altarului improvizat de păr.
Ioan Stănescu, munţii acoperiţi de stejari
bătrâni. împăcarea cea mai desăvârşită
străjuia aceasta împărăţie a tăcerii în mij­
locul căreea glasul de duhovnic cerea: ziua & S Ş T I R I | & I
toată desăvârşită, sfântă, cu pace şi fără ?!SS8Ş0Ş8SsJ®SiSiSl^^
de păcat. . . .
Şi când părintele protopop Nicolae Vasiu Ştire personală. P. S. Sa episcopul
începu să vorbiască, mulţimea pregătită nostru Nicolae, a plecat Duminecă dimi­
deajuns, asculta cu „frică şi cu cutremur" neaţa la sfinţirea bisericii-mănăstlrv dela
meuviatslfi t rgştiţ^idjn . jnirnă,, .căci simţea că Rohia. Cu acest prilej a făcut şt vizitaţie
r

--Jrtlf'adev&uşi . e i ^ ^ l ^ a r ţ e ^ ^ f sgflgur canonică în tractai- Lâpuşului, de unde s'a

lucrui-i trebueşte" — îngrijirea morală a întors Sâmbătă în 21 August,
i sujetului. îngrijirea aceasta însă nimenea Noul spor la salarul preoţilor. Cetim
" ' o ^ p a t e îndeplini cu atâta rezultat ca o în gazete, că sporul la salariile preoţilor
e r e a
a ştiuff^ây^ educativă a mamei, a femeii se prezintă astfel: preoţii sist. cu 4 gra­
va HboVÎ £ ^- evidenţiat-o apoi cu o bogăţie daţii Lei 905, cu 3 gradaţii 840, cu 2
e
cari va p t - ^ viaţa sfinţilor, arătând că „re- grad. 705, fără grad. 4 5 5 ; preoţii cu calif,
,; o r a a
paratismu ®" * f i multor sfinţi e a se inferioară Lei 120 (se ştie, că principiul
â î
t i c i p a " ' ' ^ înrâuririi;binefăcătoare a mamei. la acest spor e: apropierea de salarul
al a r 'când a î n c e ţ ^ , să vorbiască despre ideal; iar salarul de azi la funcţionarii de
Sf

g . € i e ş t e r e a ,F tenf^i r j l e r , care mută, surdă jos e mai aproape de paritatea de aur.

0v t

î 'Şi o a r ^ ş L G r e j n ?
n îulţumită îngrijirei de 15 August 1926. Sunt zece ani, de când voinicii
,tri e ex e,
care/ ^ ,. * ratj',„^„ - - i e a mamei şi învă- noştri au plecat, conduşi de speranţele întregului
i
,™je atenţia gv J n d e i s
?, • neam, să cucerească libertatea fraţilor lor din
D U d j t

pune cap? . j l i c act v a i n t r e c e l e m a i

^andelor şi co' I l-evoHCâ, aceşti credin- celelalte provincii. In ziua de Sf. Măria, ţara
e
c a r r
f aceasta s'a găsit la o răspântie care se întâlneşte
iulgaria sub.m utime>mente de adâncă atât în evoluţia individului cât şi a neamurilor
neie pretindsu' ,. ase:' rşi lacrimile
"DDIIP " — '*
pe care şi când se ho'tăreşte definitiv strălucirea sau pră­
c n m i i e pe
o m 1
r 1 la

să
„„ ordone,-
„ jMSt iu < ^ de
0; iovadă suficientă, că buşirea oamenilor şi a popoarelor. In Realitate
nr

neasca da~?l Rf nu' * ~ , . . . .

v ( C u l t t
' , România nu avea de ales decăi o singură cale, o
l m a
v

re!aţiuni^Jen ^ ci P r t a ş i t a in mod singură ţinută, indicate de idealul ei milenar şi

^ r - u ^ j ^ , , şi c u ' f g e p e r e , ar aduce mari afinităţile de rasă, ce o legau cu latinitatea din
ar

n scbîfli^ ÎFŞI în M bi lor familiară.

e
1
apus, marii noştri aliaţi. Pentru împlinirea visu­
;
ry.Douăf m i i ^ a v s u f l e ţ g v s ' a u adăpat în lui nostru: reunirea tuturor românilor sub sceptrul
. 'iuacea&tajg^]ţ izvorul cUrat al mângâierii regelui Ferdinand, s'au jertfit opt sute de mii de
•f : e v a t i g î f e 1 i c e " / U n 4 ^ p u t reuşit din primul tineri şi s'au ruinat bogăţii cu greu acumulate în
•.• moment şi d u p ă o ^ ^ y j celor de faţa va cursul anilor. Speranţele nu ne-au fost înşelate şi
România Mare s'a înfăptuit. In această zi, fie­
' fi sprijinit în viitor ? f *-ectiv, încât care român trebue să găsească cel puţin o clipă nr

deacum înainte anr^l^Jrbătoarea de reculegere şi de pioasă amintire pentru sutele

Adormirei Preacuratei de mii de oameni cari şi-au lăsat viaţa lor pentru
mce gti&fizide'
onoare. Cei zece ani trecuţi de la intrarea noastră' Congresul femeilor. Prezidenta reuniunei fe­
în răsboi cu toată conştiinţa pericolelor, a răspun­ meilor române, dna Măria Baiulescu a invitat pe
derilor şi-a marilor idealuri de .realizat, trebue să M. S. Regina Măria să prezideze congresul fede­
reprezinte în sufletele celor de azi ca şi generaţi­ ralei femenine ce se va ţinea în 8 şi 9 Septemre
lor ce vor veni gândul că numai prin jertfe şi la Braşov. M. Sa Regina a primit.
numai prin neprihănită dragoste de ţară se pot Alegerea din Bihor. Se anunţă ştirea
făptui mari opere şi se pot asigura progresele
unui neam. că dl M. Sadoveanu va candida la alege­
rea de deputat din Bihor, în numele par­
Pentru muzeu am primit dela oficiul parohial
din Săcelul-Marmaţiei o carte foarte veche biseri­ tidului poporului. Partidul maghiar a decis
cească, manuscris frumos şi artistic în limba ru­ să renunţe la candidatura din Bihor şi să
sească. sprijinească pe marele nostru scriitor.,
Aviz. Suntem informaţi că nişte pretinşi A apărut: Lecţiuni de catehisare de Pr. Ion
călugări, cutrieră comunele noastre biseri­ Tomescu profesor la seminariul din Râmnic-Vâlcea.
O carte potrivită pentru instrucţia tineretului îti
ceşti şi servesc ori predică în biserici. cunoaşterea sf. scripturi. Preţul 25 lei la autor.
Avizăm onorata preoţime să nu le permită
Revizuirea calendarului. Comisiunea
nici un fel de-slujbă dumnezeească ori
Ligei Naţiunilor, însărcinată cu revizuirea
predică, numai dacă vor avea autorizaţie
calendarului, a făcut un proiect pentru re­
specială déla P. S. Sa Episcopul nostru
forma generală a calendarului. Proiectul
eparhial.
prevede împărţirea anului în 13 luni, în
Din Turda avem ştirea oficială că punerea loc de 12, cum e în prezent. Fiecare lună
pietrii fundamentale- a bisericii noastre ortodore
se va face la 5 Sept. a. c. La serbările împre­ ar urma să aibă 28 de zile, creindu^se
unate cu acest act festiv va lua parte şi dl Mi­ astfel loc pentru a 13-a lună, care ur­
nistru de Culte Vasile Qoldiş. mează să fie pusă între Iunie şi Iulie. Co­
Consiliul (corul) episcopilor catolici misiunea recomandă punerea sărbătorii.,..
din Ungaria a dat o nostimă circulară c ă ­ Paştilor în ; â d b i i a Duminecă din Apfilj -
tre cler şi enoriaşi. A interzis ca la ser­ rămânând neschimbată.
bările naţionale să liturghiască de odată Conferinţa dela Ierusalim a fost amânată'.
preoţii catolici cu cei ne-catolici. I-a oprit In consecinţă şi I. P. S. Patriarhul Miron, ••cşfe
să sfinţească sau binecüvinteze clerul ca­ urma să plece la Ierusalim în Septemvripili© cdh+
ferinţa bisericilor ortodoxe, şi-a amânat pfecai^i»
tolic obiecte şi drapele cari vor fi duse şi pe primăvară. i.
la preoţi necatolici.
Congresul învăţătorilor* Comitetol central al
Danie. Doamna Stana Vulcu din Teaca a dă­ Asociaţiei învăţătorilor români din Ardeal, Banat,
ruit pe seama bisericii ortodoxe ce se va zidi în Crişana şi Maramureş şi Comitetul centrai al So­
acea localitate 80 mii cărămizi precum şi materia­ cietăţii „Gheorghe Lazăr" convoacă prin aceasta
lul necesar pentru acoperiş. a VUI-a adunare generală ordinafcă * Asociaţiei şi
a Vl-a adunare genfifrâlă a SocieMi „Gfocsorghe
Scumpirea trenului. La Ministerul Co­ Lazăr" pe zilele de?29, 30 şi 31 augusta, e. la
municaţiilor s'a ţinut o şedinţă specială, Braşov. v\ .
unde s'a discutat urcarea tarifului la căile Revoluţia din Rţişiş. .Ultiiflele $ri sosjfe la -
ferate române, atât pentru persoane cât şi Bucureşti anunţă că situiţia', în Rusia extrem de
pentru mărfuri. Pentru persoane e plănuită gravă. Se afirmă că Trstziki ar fi cerţt ajutorul
o urcare de 25 la sută, iar pentru mărfuri militar al Germaniei pentw reălurnarea tegimului
urcarea este de 3 5 — 6 0 la sută. Noul tarif actual. Deasemenea se sparte că în M(§cova a
apărut un ziar contra-revohţîofc$pr> îndemn^dspo*
va intra în vigoare cu începere dela 1 Oct. porul la revoluţie contra lui Sţ^in şi - Rik6wffifc>-'
Biserica bulgară pentru p a c e . Sinodul bise- altfel guvernul sovietic dezirţntcs,ii«iunţând că?p*e-
ricei bulgare a făcut o lungă adresă bisericei ro­ tinsa contrarevoluţîuhe se re£tî3TĂ;ra mici incidente
mâneşti în care exprimă o serie de desiderate obicinuite acolo,; fără importanţă, qecât arestarea
asupra felului în care ar trebui să se facă o in­ a vre-o câteva-inii de cetăţeni, exeqfti&*fe1^J^ zid
tervenţie a celor două biserici pentru ca neînţele­ a altor căteva "sute şi surghiunirea a" vre-o zec&*
s
gerile dintre cele două ţări pe chestia bandelor de cincisprezece mir ţn Siberia; Deswiinţirea este deci
comitagii să poată fi aplanate. Biserica bulgară îşi categorică. In Rusia este. linislei Numai când se
exprimă credinţa că numai prin rolul împăciuitor va vorbi de sute de mii de asasinate, de alte sute
al bisericei se va putea ajunge la o deplină armo­ de mii de arestări şi aşa mai departe, să ştiţi că ,
nie între bulgari şi români. în Rusia nu mal este linişte; •
 Facultate de teologie la Chişinău. Dl I. Spionaj. In Capitală s'a descoperit o afacere
Petrovici, ministrul instrucţiunii publice a hotărât de spionaj în care sunt implicaţi câţiva ruşi con­
să se înfiinţeze o facultate de teologie la Chişinău stituiţi într'o organizaţiune anume, cu ramificaţiuni
chiar din toamna aceasta, oferindu-se să o sus­ în toate oraşele. Autorităţile militare şi siguranţa
ţină din veniturile acelei biserici până ce va putea generală au început cercetările operând mai multe
fi trecută în bugetul statului. Profesorii facultăţii arestări.
din Chişinău vor fi dela universitatea din Iaşi, iar
organizarea noului aşezământ de cultură a fost
încredinţată părintelui profesor I. Michălcescu. No. 240—926. 2—2
lubileu. In cursul anului viitor împlinându-se
50 de ani dela răsboiul victorios în care Princi- Edict de licitaţie
patele-Române şi-au câştigat Independenţa lor pu­
nând bazele Regatului român care la 1918 a în­ Consiliul parohiei ortodoxe-române din
făptuit unitatea întreg neamului românesc, jubileul Bistriţa, judeţul Năsăud, dă în intreprindere
se va serbatori în cadrul unor grandioase serbări în cale de licitaţie lucrările de clădire a
naţionale.
unei nouă biserici şi invită pre antrepre­
Béla Kun. Fostul dictator bolşevic al Ungariei norii cu cvalificaţia recerută pentru clădiri
în 1919, care traeste în Rusia, având până acum publice de rang superior, cari doresc a lua
rol de conducere, a fost dat afară din Comitetul parte la aceasta licitaţie ca până în ziua
Internaţionalei IlI-a împreună cu Zinovjev, cari
puneau la cale agitaţiile comuniste printre munci­ de 24 August a. c. ora 12 a. m. să-şi
torii din Europa, iar pretinul său Rabinovici a fost înainteze ofertele in scris, sigilate şi pro-
condamnat la moarte. vazute cu vadiul legal de 200 mii lei
Explozia unei fabrici de muniţii la Buda­ în numerar, hârtii de valoare ori li bele de
pesta. Cea mai mare fabrică de muniţii din Eu­ bancă acceptabile la consiliul paroh. ort.
ropa, proprietatea lui Weiss Manfred de pe insula rom. în Bistriţa.
Cşepel,o suburbie a Budapestei, a explodat Joi Licitaţia se va ţinea în aceaşi zi la ora
seara. Explozia a fost atât de puternică încât ca­
sele'din • apropiere s-'àu Uărimat, geamurile''s'âu 1 5 ( 3 oare p . m.). Vadiul se va extrăda
spart pe o rază de 3 kilometri. In urma exploziei celui încredinţat cu lucrările numai după
orăşelui Csepel a luat foc şi au ars numeroare terminarea şi colaudarea lucrărilor, iar ce­
case. Focul a putut fi localizat numai noaptea lorlalţi reflectanţi îndată după hotărâre.
târziu. Flăcările au fost atât de mari că au lumi­
nat HOâpteiţ pe o rază 6 km. Explozia s'a repetat Comuna bisericească prestează materia­
de 4 ori zvârlind la distanţe mari bucăţi de fiare, lul de lemn. Planul, proiectul de deviz în
pietri şi sticle, cari răneau pe oamenii, cari loviţi alb şi condiţiile speciale se pot vedea la
de panică îşi. căutau salvarea. Numărul morţilor oficiul paroh. ort. rom. din Bistriţa.
şi răniţilor e foarte mare, el nu a putut fi încă Consiliul parohial îşi rezerva dreptul de
apreciat.
a încredinţa cu executarea lucrărilor, fără
Bandele bulgare. Reprezentanţii României, considerare la preţurile din oferte, pre acela
jugoslaviei şi Greciei au remis Joi la amiazi mi­ dintre minus oferenţi, care va prezenta mai
nistrului de externe bulgar o notă colectivă, care multă garanţie şi solididate cu adausul că
atrage atenţia guvernului bulgar asupra necesităţii
dé a pune capăt definitiv activităţii păgubitoare a materialul de lemn prestat de comuna bi­
bandelor şi comitetelor revoluţionare ce există în sericească, aflându-se corespunzător, antre­
Bulgaria sub diferite nume. In acest scop, guver­ prenorul este obligat' al. primi cu preţul
nele pretind în primul rând ca guvernul bulgar din devizul statorit.
să ordone autorităţilor de frontieră să-şi îndepli­
nească datoriile, nm numai cum reclamă bunele Pentru participare la licitaţie spese nu
relaţiuni de vecinătate, ci potrivit totodată acordu­ se lichidează reflectanţilor.
rilor existente pentru garantarea liniştei la frontieră. Bistriţa, 29 Iulie 1926.
Mai departe, guvernul bulgar va trebui să ia mă­
suri pentru a face imposibilă activitatea ziselor Consiliul parohial.
organizaţiuni Dacă Bulgaria nu va lua imediate Preşedinte: Secretar:
măsuri pentru a opri pe'viitor invaziunile, guver­
nele acestor state vor recurge Ia represalii, iar la Dr. Vas. Pahone m. p. Anast. Bejan m. p.
nevoie vor" ocupa şi porţiuni din teritoriul bulgar.
Demersul celor trei ţări a produs o puternică Văzut: Grig. Pletosu
protop.
impresie în toate cercurile bulgare, care crezură
că lucrurile nu vor ajunge până aci.
Nr. 321—1926 prot.
CONCURS
Pentru ocuparea postului de paroh în
parohia de cl. IH-a Valea-Largă (Ţicud)
aparţinătoare protopopiatului Luduş (jude­
ţul Turda), se publică concurs cu termen
de 30 zile dela prima publicare în „Re­
naşterea".
Venitele parohiei sunt:
1. Salar dela Stat.
2. Sesiune parohială 32 jugăre pământ
bun primit prin ref. agr..
3. O zi de lucru dela fiecare familie.
4. Stola îndatinată.
5. Până la terminarea casei parohiale,
care este în lucrare, consiliul parohial se
va îngriji de cvartir.
Reflectanţii la acest post îşi vor înainta
în termenul descris cererile cu documen­
tele prescrise oficiului nostru şi cu prea­
labilă încunoştinţare se vor prezenta în
parohie în vre-o Duminecă sau sărbătoare
J & e ;
pentru a face cunoştinţă.cu poporul. '
Luduş, la 25 Iunie 1926.
Oficiul protopopesc ort. rom. în înţelegere
cu consiliul parohial din Valea-Largă.
Romul Popa,
protopop.
CONCURS 3—3
Pentru ocuparea postului de capelan, cu
drept de succesiune, sistemizat prin rezo­
luţia Ministerului Cultelor dto 5 Nov. 1923
Nr. 53745, pe lângă preotul Ioan Ursa din
Meteş cu filiala Găureni, protopopiatul Alba-
lulia, se publică concurs cu termin de 30
zile, dela prima apariţie în „Renaşterea".
Capelanul ales, va beneficia de jumătate
din toate venitele dela parohie, precum şi
de întregirea salarului de capelan, dela Stat.
Reflectanţii vor înainta cererile de con-
surs, instruite conform normelor în vigoare,
cubsemnatului oficiu protopresbiteral, în
terminul fixat, iar pe lângă prealabila în­
cunoştinţare a acestui oficiu, se pot pre­
zenta în terminul legal, în parohie în vre-o
Duminecă, sau sărbătoare, spre a cânta,
3—3 predica, eventual a celebra şi a face cu­
noştinţă cu poporul.
Alba-Iulia, la 2 8 Iulie 1926.
Oficiul protopresbiteral ort. rom. al tractu-
lui Alba-Iulia, în conţelegere cu consiliul
parohial.
Alexandru Baba,
protopop.
Nr. 227—1926. 3—3
CONCURS (
Pentru întregirea postului de paroh în
parohia de clasa H-a Mihai-Viteazul (Sân-
mihaiul de jos şi sus), se publică concurs
cu termin de 30 zile dela prima publicare
în „Renaşterea".
Venitele parohiei sunt următoarele:
1. Salar dela Stat conform cu coala B.
2. Sesiune parohială de 32 jugăre pă­
mânt arător şi fânaţ.
3. Locuinţă în natură, casă nouă şi su-
praedificatele necesare.
K
, 4, Stolele obişnuite.<>•>• ^ -' >ţ hr ha
Doritorii de'-â 'dcupa 'acest post îşi vor
înainta cererile legal întocmite oficiului
protopopesc, iar pentru a face cunoştinţă
cu poporul se vor prezenta în parohie în-
tr'o zi de sărbătoare pe lângă jffrevia au­
torizaţie a subsemnatului.
Mihai-Viteazul, la 20 Iulie 4926.
în conţelegere cu comitetul parohial
Jovian Murâşian,
protopop.
Ciasornice de turn 1
Prima fabrică de ciasornice pentru
turnuri de biserici
Proprietar: NICOLAE BOLING
Timişoara-Iosefin, Strada D o z s a Nr. 1.
(lângă fabrica de, spirt)
Execută ciasornice pentru ^biserici, mănăs­
tiri, scoale, gări etc. precum, şi,'life^laţii
electrice pentru oroloage, în execuţifmo-
dernă şi din cel mai bun material. Repa­
raturi şi transformări ieftin şi cu garanţie
pe mai mulţi ani. — P r o s p e c t e g r a t i s !
8-12