DUMITRU CONSTANTIN.

DULCAN

MINTEA
DE
DINCOLO
Sinteza gi semnificafia
experienlelor morfii clinice

Edilia a II-a, rcvdzald' 9i addugitd

Cluj-Napoca, 20L5
CUPRINS

INTRODUCERE....... ................1"L

INTRODUCERE LA EDITIA A II-A... .....19

PARTEA I
CON$TIINTA - AX ESENTIAL AL UNIVERSULUI

MISTERUL DE A FI.......... ...,...23

Congtiinla - doar o ,,secrefie" a creiernlui? ... Absenfa
unei teorii coerente despre congtiinjd ... Neurofiziologia
congtiinlei ... Congtiinla extinsd dincolo de creierul uman ...
Conqtiinia gifizicacuanticd ... Perceplie gi emofie ... Tehnici
moderne de extensie a congtiintei ... Perceplia viitorului
- un mare mister al congtiintei ... Timp oniric, timp real ...
Martorul eternitetii ... Concluzii

PARTEA A II-A
EXPERIENTA MORTII CLINICE

CAPITOLUL I.
scuRT ISTORIC ......................71,
 8 T DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN
CAPITOLUL II.
CONTINUTUL EXPERIENTELOR
DTNMOARTEACLTNTCA..... ...................77
Un cancer limfatic vindecat il:r ,,Cer" ... Congtienttzarea
mortii incetarea durerii Iegirea din corp sau
extracorporalizarea Trecerea prin tunel Intrarea
in Lumea Luminii ... intAlnirea cu Fiinla de Lumind ...
Experienta mortii clinice gi transformarea fundamentald
a vietii unui om (Cazul G. Ritchie) ... Revederea filmului
panoramic al vietii sau Judecata de apoi ... Comunicarea
prin cuvinte nerostite ... Sugerarea ideii de ,,indlfare laCer"
... Cordonul de ,,argint" ... incercdri de sistematizare a
elementelor manifestate in experientele mortii clinice
CAPITOLUL III.
STUDIUL $TIINTIFIC AL EXPERIENTEI MORTII
CLINICE. CONTROVERSE EXPLICATIVE.........115
CAPITOLUL IV.
ALTE ARGUMENTE PRIVIND
REALITATEA LUMII DE DINCOLO ....................127
Regresiile transpersonale ... Cdldtoriile extracorporale ...
Realitate sau fantezie? Fenomenul Sylvia Browne
intAlnirea cu ghidul sdu ... Din nou despre Rai 9i Iad ...
O descriere a lumii de dincolo ... Templul infelepciunii ...
Turnurile ... Templul inregistrdrilor ... Templul Justifiei
... Momentul de intoarcere de dincolo ... Nagterea sau
revenirea pe Terra ... Sdrutul lui Dumnezeu
MINTEA DE DINCOLO o 9
CAPITOLUL V.
LECTTILE EXPERIENTELOR MORTII CLINICE.....L57
Nu suntem singuri intr-un univers indiferent
,,Vederea" nevdzdtorilor din nagtere ... Dedublarea ...
(longtiinfa gi corpul subtil ... Memoria noastrd de dincolo ...
Universul fizic qi Universul invizibil ... Existd o schemd
morfogeneticd a lumii vii? ... intAlnirea cu spiritele copiilor
pierdufi ... Ubicuitatea congtiinlei ... Mitologie sau Adevdr
in Creafie? ... Forla rugdciunii ... Vindecdrile din ,,Cet"
.,. Cazul Anita Moorjani ... Cazt;J Claudia ... CazuIDr.
liben Alexander ... Alli tdmdduitori prin religia cregtind ...
Ne este intotdeauna respectat liberul arbitru? ... Prediclia
viitorului ... Fizica dirt ,,Cer" ... Politice aersus gtiinld ...
Adevdrul de dincolo - singurul Adevdr
CAPITOLUL VI.
ARGUMENTE MAJORE ALE UNEI NOI
vrzIUNr DESPRE LUME...... ..................203
Experienla mortii clinice ... Fizica cuanticd ... Experienla
misticd - o altd experientA spirituald ... Experienlele spirituale
spontane ... Un mesager al Cerului ... Experienfe cognitive
cu sursd neidentificatd? ... O stranie aparifie dupd moarte ...
Castelul Iulia Hasdeu de la CAmpina ... $tiinfa gi religia
CAPITOLUL VII.
CONTROVERSATA TEMA A RE1NTRUPARII..229
Medicina modernd sugereazd, reintruparea ... Regresia
transpersonald gi ipoteticele vieli din trecut
10 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN

CAPITOLUL VIII.
POT EXISTA COMUNICARI CU CEI
PLECATT DTNCOLO?................ ..............24s
James Van Praagh un medium celebru Leclia
-
suicidului Eutanasia - intre morala de aici gi cea
de dincolo ... Este pedeapsa capitald o solutie? ... La
o aniversare cu ,,rnot!7" gi cu viii ... Comunicarea cu
animalele de casd in lumea de dincolo ... Psihoterapia
prin medium ... Dialogul lui Daniel Meurois-Givaudan
cu entitatea Florence

CAPITOLUL IX.
iNrns TNFERN gI PARADIS.
c AzuL DANNION BRINKLEY.......... ....................269
Un comportament violent ... Viala dupd experienla morfii
clinice - un infern ... ,,Oragul de Cristal" qi Parcele din Cer
... Studii de electronicd in Cer gi Infernul vietii terestre ...
Daruri neobignuite

CAPITOLUL X.
MINTEA DE DINCOLO
9r coPIII GENTALT Ar NOULUI MILENIU........285
Revelalia - un salt cuantic in congtiinld ... Copiii geniali de
mAine ... Mutaliile cerebrale gi spirituale dupd experienfa
mortii clinice ... Neuropsihologia qi emofiile ... Cuvinte
care ucid

CAPITOLUL XI.
coNCLUZfi qr COMENTARII......... ....295

BIBLIOGRAFTE..... .................313
 MISTERUL DE A FI

Sunt cAteva mistere profunde in fafa cdrora

va rdmAne vegnic lnkebdtor.
Primul mister mi se pare a fi acela cd suntem,
niversul existd.
Al doilea ar fi acela cd Universul funcfioneazd,,
ordonat in forme prin care igi manifestd exis-
pdrAnd a fi efectul unei ratiuni, al unei gAndiri,
i Congtiinle.
Congtiinfa - capacitatea de a rationa, de a deter_
ordinea lumii, geneza Universului dupd legi
au fdcut posibild aparilia vietii, inclusiv a omului
rine astfel axis mundi, axul esenflal gi primordial
niversului.
Pentru ca lumea sd fie, constatdm cd a fost
de o fortd capabild de intreaga Creafie, de o
, o vointd gi, in primul rAnd, de un sentiment
prin iubirea pentru tot ce s-a fdcut.
Sentimentului de iubire, de agape,implicatd la
de Crealie, i se acordl un cu totul alt sens decAt
al atraclie i hzice. E ste bundv oirrta, gener o zitatea,
ptarea, compasiunea, invdluirea intregii creatii in
ura inimii, congtiinta cd suntem cu togii fuagi,, hi
iagi Surse, fragmente de lumind desprinse din
 .!-..{5
--
24 . DUMITRUCONSTANTIN-DULCAN
Marea Fiinfd de Lumini. Este, in acceptarea datd de
Iisus, garantia armoniei, a pdcii, a conexiunii necesare
cu tot ce existd.
Gfrndul este deci informafie, este cuodnt, este
logos, este Etiinfd. Primul verb a fost: Fiat! Sd fiel Sd
fie lumind, sd fie munti, sd fie ape, sd fie omul!
De ce este congtiinta, respectiv gAndirea, cel mai
incifrat mister din Univers? Sd ne imagindm cd, aga
cum ne spune astrofizica, la inceput nu a fost nimic, nu
era spatiu, nu era timp, nu era lumin5, nu era materie.
$i deodatd, dupd, cum ne spune Eminescu, inspirat de
Imnul Cosmogonic din Rig-Veda, apare un punct, mai
mic decAt un vdrf de ac, ne spun astrofizicienii, mai mic
decAt ,,boaba spumei", ne spune poetul. El, punctul
acela de migcare, devine ,,stdpAnul fdrd,margini peste
marginile lumii". De unde apare acest ,,pt7rrct", gtiinla
nu poate spune. Este Marea Taind a lumii, cel mai de
nepdtruns mister. CAnd incd ,,umbra celor nefdcute
nu-ncepuse a se desface", cdnd peste negrele genuni
domnea tdcerea ne-ntrerupt5., apare cuvAntul ziditor,
,,Fiat lux". $i s-a fdcut lumind! Iar Lumina a devenit
materie. $i acest prim gAnd, aflat la origini, la incepu-
turile lumii, era expresia unei Congtiinte. $i Conqtiinta
era ceea ce numim Dumnezeu. Iatd de unde vine
forta creatoare a CuvAntului qi de ce natura sa este
sacrd. Pentru cd este Divinitatea insdqi. Cu adevdrat
avem sentimentul cd Universul a evoluat prin crearea
tuturor conditiilor necesare spre a face posibild apari-
lia omului. $tiinta insdgi sustine ideea prin formularea
principiului antropic (Brandon Carter, 1974). JinAnd
seama doar de ceea ce gtim astdzi, s-ar pdrea cd numai
MINTEA DE DINCOLO . 25
lrrrrrlui i-a fost datd acea rafiune care ii permite sd
Ir I rt' in dialog cu Sursa lui divind. Am putea spune cd,
r
prirr aparitia omului, Creatorul n-a mai fost singur. A
rl,rl rlin Lumina sa o scdnteie fiinlei numite Om, pentru
r,r l)rin puterea mintii sale sd devind co-creator de
I lrrivcrs. A fost cel mai mare dar care ni se putea face.
A r c{emon str at,sper, suficient in lucrarea ln cdut ar e a
r r
rttrsului pierdut (Ed. Eikon, 2008) cd in fiecare clipd
rlirr cxistenfa noastrd, cAnd emitem un gAnd, implicit,
l,t rir sdvrem, noi credm, facem sau desfacem ceva, ddm
rrrr irnpuls ordinii din Univers sau, dimpotrivd, dezov
,lirrii, haosului, in functie de ceea ce gAndim. Iatd de
rrrrcle vine marea noastrd responsabilitate, mai intAi
l,rtir de noi tnEine, aPot fald de semenii noqtri, fald de
trthtrd, fald de planetd, fald deUniaers qrDumnezeu.
Revenind la inceputuri, pe cAnd nu era nimic,
. iirrd nu existau nici ,,viatd" , trici ,,voil'ttd" ca manifes-
l,rre a unui gAnd, ,,cdrrdnu s-ascundea nimica deqi tot
cri-l ascuns", in momentul Zeto alUniversului n-a fost
Itig Bangul, ci o Inteligenfd conqtientd de sine care,
o sutime de secundd mai tdrziu, a declanqat explo-
zia prin care a inceput totul. Momentul Zero este al
rrritologiei , abiadupe aceea a venit Universul. in vidul
initial - rece gi intunecat - se aude primul cuvAnt,
t,xpresie a unei ratiuni ale cdrei origini sunt dincolo de
t'trpacitatea noastrd de infelegere. $i vidul ,,ascultdtot"
irrcepe sd se ordoneze, sd ia forme, sd dea intelesuri
t'xistentei...
 26 o DUMITRUCONSTANTIN-DULCAN
Congtiinfa - doar o,,secrefie" a creierului?
Congtiinfa sau capacitatea de a ne gAndi pe
noi ingine, de a rafiona gi vorbi a incitat dintotdeauna
cunoagterea. Dacd reducem existenla doar la materia
exprimatd pfinhzicl gi chimie, este imposibil sd expli-
cdm cum o moleculd, fdcutd din materie, adicd lipsitd
de congtiinfd, dupd canoanele gtiinfifice actuale, poate
deveni congtiin!5.
In aceastd lnlelegere reducfionistd gi simplistd,
liiii
congtiinla este o simpld ,,secrefie" a creierului. Odatd
lnsd cu studiul stdrilor modificate ale congtiintei, cu
aparilia unor domenii noi de cunoagtere, ca hzica
cuanticd, experienfele psihologiei transpersonale gi cele
ale morfii clinice, studiul congtiinlei stArnegte un acut
interes pentru cd aduce in disculie rolul sdu fundamen-
tal gi primordial tr geneza Universului gi a capacitdfii
de a acfiona asupra formei de manifestare a materiei.
Dupd Quinsey (1996), abordarea congtiintei
trebuie sd rdspundd la doud lntrebdri: una de ordin
ontologic, referitoare la nafura fundamentald a lumii,
gi alta de ordin epistemologic, vizdnd mecanismele
propriu-zise care fac posibild cunoagterea.
Explicarea congtiinlei este o sarcind dificild
pentru gtiinfa academicd. A spune simplu cd este pro-
dusul materiei care a ajuns la un stadiu superior de
evolulie prin creierul uman, nu este decAt o rezolvare
comodd. Mai intAi, pentru cd nu gtim cum se obline
,,minte din materie", cum se exprimd Quinsey, cum
ceva care nu are masd poate sd apard din ceva care are
masd. Apoi, discutAnd fir sens strict biologic, congtiinla
MINTEADEDINCOLO . 27
sesizarea faptului cd suntem fiinfe cu nevoi
de hrdnire, perpetuare gi apdrare nu este spe-
doar omului, ci sunt convins cd este extinsd pe
scard biologicd, deci gi la nivelurile la care nu
is incd prezenla unui sistem nervos/ cum sunt
monocelulare, dar gi la insecte cu abilitdli, unele
nici de om, aga cum sunt albinele, viespile,
etc., care au un creier cu o greutate de circa
miligrame. Spre exemplu, cdrlija, care - dupd
gtim - nu are nici ochi, igi face depozite de rAme
hrand in intunericul galeriei subterane fir care
, imobilizAndu-le ca sd nu fugd prin distruge-
ionului din cel de-al patrulea inel. $tim opinia
jos fac ceea
Silor cd toate vieluitoarele de la om in
, d* tt, gtiu ce fac! igi hrdnesc puii, ii apdrd Pand
mari, dar o fac aga, dintr-un simplu impuls.
dininstinct,Dar ce este instinctul altceva decAt o
de inteligenld a naturii care corespunde unor
fdrd de care nicio fiinle nu poate exista? Tot ce
omul pentru a exista a invdlat de undeva. Dar pe
te fiinte cine le-a invdlat? Nu tnseamnd cd existd,
caz, cel pu,m o cunoagtere, o congtiinld extinsd
la Univers gi care are gi alte suporturi decdt
uman? Un paramoecium sau infuzot, htn,td
igi migcd, de asemenea, coordonat cilii
ili intr-o anumiti succesiune, ca gi culn ar dispune
o structuri nervoasd capabild sd-i dirijeze'
Un alt protozoar, Vorticella, ftin!6 monoce-
d, poate trdi singur, individual sau intr-o foarte
rasd asociere temporard. Mai mul1i indivizi
forma un organism pluricelular preludnd toate
e necesare: unele celule iau rolul de dirijare
 180 . DUMITRU CONSTANTIN-DULCAN
MINTEA DE DINCOLO . 181

in lr, spre el benefice efluvii de energie. Aceste

i

Vrem sau nu vrem se acceptAm,

I convingerilor noastre materialiste, aceste vindet'
inexplicabile prin medicina de care dispunent, I
l
sd confirme cd, intr-adevdr, aga cum se spull(',
Dumnezeu totul este posibil. Orice idee de vindtt
spontand, intAlnitd foarte rar in medicind, in at't
cazuri este exclusd. Niciunul dintre medicii carc
ocupat de acegti bolnavi nu a putut ajunge la o .rsl
l
de concluzie.
ri i-au inspirat increderea cd se va vindeca.
tntt-o altd mdrturie ne spune cd pe intregul
al comei a avut acces la o cunoagtere de cu
facturd decAt cea obtinutd in gcolile pe care
t. $i-a pus atunci aceastd intrebare cruciald:
impdca el ceea ce a invdlat la Harvard cu ceea
t intr-o altd dimensiune arcalitdyii?

timiduitori prin religia creqtini

i
Cazul Dr. Eben Alexander
lumea celestd funclioneazd' Iegile spiritu-
O alt5 vindecare ce poatefi inscrisd in teritt ate corpului nostru spiritual. Am vdzut cd
i
miracolului este aceea a prof. dr. Eben Alexar nu existd suferinld. Bolile sunt prezente numai
cercetdtor gi neurochirurg cu studii la Harvard (StJ I nostru fizic. Primind, dupd caz, urlreori
O meningoencefalitd bacteriand acutd cu Ii,
alteori porunca de la Fiinla de Lumind de a se
s-a soldat cu o comd profundd din care a iegit abia
i
o sdptdmdnd. Vindecdrile in aceastd boald sunt cxt
tr lumea terestrd pentru a-qi continua misi-
a relata ceea ce a vdzut gi trdit in lumea de
de rare gi cu o mare probabilitate de sechele grav("
i pentru corpul spiritual nu este o dificultate
Dincolo de tratamentul existent, familia rr
gi inifiativa solicitdrii unor grupuri de rugdciutto,
intr-un timp scurt vechiul sdu corp fizic.
se petrece instantaneu gi subiecfilor li se
SUA, Anglia gi alte ldri se recurge uneori, in ci
1: ,,Te-am vindecat. Trebuie sd te intorci!"
grave, gi la astfel de forme de intervenfie.
La iegirea din starea de comd, medicttl indecdri prin credinfd., prin intervenfie divind,
i Alexander, care s-a reabilitat complet gi fdrt\ ile, nu sunt constatate numai la cei care
urmare gravd asupra sdndtdfii, afdcut cdteva ntil Cet", care au avut o moarte clinic5, ci gi la
I deosebite. i care n-au avut astfel de experiente. S-au
Mai intAi a spus cd in timpul stdrii gi Ia noi o mu$ime de cdrfi cu mdrturii ale celor
vedea persoane agezate in genunchi care sc gansa sd se vindece de boli gfave, incurabile,
pentru insdndtoqirea sa. In acele momente recurgAnd la ajutorul Bisericii.

l
 'ltl2 o l)UMl'l'RU CONSthN.l,tN-l)ULCAN
MINTEA DE DINCOLO . 183

Primul mare tdmdduitor in istoria crt,qilirr ori la racla Sf. Nectarie aflatd, in Biserica Sf.
mului a fost Iisus Christos. Ulterior au fost rr
il
;i
nume de timdduitori mentionate in literaturil'r,,u din insula Eghina. $i, in cele din urmd, mira-
il

nicd. Ieremia Valahul este, cum gi numele ." ,1.,,,, c-a produs. Dupd 24 de ani de suferintd, este
il
Ca medic neurolog, nu pot decdt sd constaf
_de pe meleaguri romdnlgti, d.ar a tr:rit
,l plecat
l
N_eapole in_ perioada dinke secolele al XVI_lc.r sd am o explicafie gtiinfificd asupra modului
XVII-lea. Mai tArziu, s-au impus ca mari tdmdrlrri1l fibrele piramidale, care transmit comanda de
Sf. Serafim de Sarov (Rusia) in secolul al XIX_ltu, de la creier la mugchi, gi cele ale sensibilitetii,
Nectarie. (Grecia) in secolul al XIXlea distruse, s-au putut reface complet dupd atAt de
9i inc.,1lij
secolului XX, Arsenie Boca in secolul XX ani. Surprins el insugi de miracolul acestei vinde-
6o*a,il,ij
mylfi allii. Realitatea acestor vindecdri a iost ibile dupd toate legile naturii, prof. Howard
att.sl,r'
atdt pe cdt a fost posibil, in multe cazuri,cu tl prezintd pe Kalkandis in fala medicilor venili la
docurrtr,
talie medicalS. Mi se pare a fi interesantd gi o posihl International in America in 1974.
explicafie a acestui fenomen. Este evident ci nu avem o explicafie gtiinji-
aceste vindecdri prin care legile cunoscute ale
sunt sfidate. Dupd cum spunea matematicia-
G6del, niciun sistem nu se poate explica prin
ci doar apelAnd la planurile supra sau subiacente.
eolufia la care vom recurge gi noi. Trebuie spus cd
mai mult o constatare decdt o explicatie propriu-
Am sesizat cd Universul are doud modalitdti de
rezolva propriile sale probleme. Prima gi cea mai
td este aceea a cdilor naturale cunoscute: orice
este precedat de o cartz6, timpul se scurge liniar
succesiunea celor trei secvenfe - trecut, prezerrt
. Sunt legile specifice Universului hzic Ai, aga
niciun om nu poate sdri peste propria sa umbrd,
nu poate eluda aceste legi. Este ceea ce ni se
ld fufuror in viata de zi cu zi.
Existd insd gi o a doua modalitate de functio-
i
a Universului, dar nu la nivel ftzic, ci spiritual.
apare interventia divind, a planului de dincolo