Proiect la disciplina Biosisteme în

agricultură

Biotop, biocenoză, ecosisteme

Coord: Prof. dr. ing. Ilarie IVAN Student: Denis Alin COTLAR

2018 - 2019
CUPRINS

1. Ecologia .................................................................................................................................................... 2
2. Biotopul şi biocenoza ................................................................................................................................ 3
3. Ecosisteme create de om ........................................................................................................................... 4
4. Agrosistemul dintr-o livadă de pomi fructiferi ......................................................................................... 5
5. Bibliografie ............................................................................................................................................... 6

1
1. Ecologia

Ecologia (ecos - casă și logos - știință) este o știință biologică de sinteză ce studiază
interacțiunea dintre organisme, plante și mediul în care ele trăiesc.
Mediul înconjurător reprezintă totalitatea elementelor naturale şi antropice,
evenimentelor si energiilor care se găsesc intr-o permanentă acţiune şi care determină menţinerea
echilibrului ecologic al planetei. Elementele antropice se datorează acţiunii omului cu efecte
asupra reliefului, vegetaţiei. Mediul înconjurător poate fi considerat o sumă între sistemele
ecologice şi sistemele socio-economice. Sistemele ecologice se pot grupa în două mari categorii
[2]:

1. Sisteme ecologice naturale şi seminaturale:

a) Ecosisteme şi complexe de ecosisteme marine şi oceanice: mările şi oceanele, sistemul abisal,
platforma continentală, estuare, lagune, recife.
b) Ecosisteme şi complexe de ecosisteme acvatice continentale: lacuri, bălţi, fluvii, râuri, pâraie,
delte, zone inundabile, turbării, păduri aluviale, sisteme carstice.
c) Ecosisteme şi complexe de ecosisteme terestre: ecosisteme arctice şi alpine, păduri de
răşinoase, foioase, tropicale, ecuatoriale, ecosisteme de stepă, deşerturi.

2.Sisteme ecologice create de om (antropice):

a) Agrosisteme;
b) Plantaţii forestiere;
c) Ferme zootehnice;
d) Ferme de acvacultură;
e) Lacuri de acumulare;
f) Zone umede artificiale.

2
2. Biotopul şi biocenoza

Biotopul este teritoriul în care îşi desfăşoară viaţa o biocenoză (Fig. 2.1.). Reprezintă
suprafaţa geografică ce conţine resursele de materie şi energie necesare desfăşurării vieţii
biocenozei. În interiorul său factorii ecologici acţionează între anumite limite, realizând un
mediu relativ omogen. Biotopul este compus din elemente ale litosferei (solul şi materialul
geologic parental), ale hidrosferei (apa) şi ale atmosferei (gazele, în special CO2 şi O2 şi energia
radiantă solară, sub formă de lumină şi căldură)
Biocenoza este alcătuită din totalitatea populaţiilor care trăiesc pe acelaşi teritoriu, ea
fiind un nivel de organizare a materiei vii superior populaţiei. Biocenoza cuprinde toate
populaţiile de un anumit teritoriu indiferent că vorbim de plante, ciuperci, bacterii sau animale.

Fig. 2.1. Biotopul şi biocenoza[1]

3
 Biocenoza se caracterizează printr-o structură verticală şi o structură orizontală:
Structura verticală este determinată de talia plantelor, şi este o consecinţă a particularităţilor
biologice specifice de creştere. Structura verticală se mai numeşte şi stratificare şi rezultă din
competiţia pentru lumină, apă, substanţe minerale sau din variaţia factorilor meteorologici pe
verticală [1].

3. Ecosisteme create de om

Ecosistemul este o noţiune introdusă pentru a desemna o unitate de funcționare și

organizare a ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză și capabilă de productivitate biologică.
Ecosistemele naturale sunt acele ecosisteme în care efectul impactului uman nu este resimtit
(padurile ecuatoriale, adâncurile marilor si oceanelor, zonele polare), în aceste ecosisteme efectul
poluantilor si al activitatilor umane este mai putin resimtit.
Ecosisteme modificate sunt acele ecosisteme în care se face resimtita într-o oarecare masura
efectul indirect al poluantilor si activitatii umane.
Ecosisteme amenajate sunt ecosistemele aflate în atentia omului pentru obtinerea de hrana si
materii prime vegetale si animale. Aceste ecosisteme sunt direct influentate de activitatile umane
prin selectia componentei biocenozei si printr-o interventie permanenta de reglare a populatiei
biocenozei [3].
Ecosisteme urbane au apărut în istorie în urma aşezărilor rurale, dar sunt si ele destul de
vechi, aparitia lor fiind consemnata istoric în urma cu mai multe mii de ani. Sunt caracterizate
chiar de la început prin constructii mai mari si mai durabile decât la sate, prin împrejmuire cu
ziduri de aparare, prin productie industrial mestesugareasca, schimburi comerciale si prin rol
administrativ. Munca intelectuala, organizarea sociala (inclusiv militara) au constituit atuuri ale
vechilor orase.

4
4. Agrosistemul dintr-o livadă de pomi fructiferi

Pomicultura este știința care se ocupă cu studiul biologiei și tehnologiei speciilor

pomicole, în vederea realizării unor producții mari de fructe, relativ constante de la un an la altul,
de calitate superioară și profitabile în același timp, este ramura agriculturii care se ocupa cu
cresterea pomilor.
Agroecosistemul dintr-o livada de pomi fructiferi:
Pentru ca un ecosistem să fie funcțional este necesar să conțină trei elemente de bază:
producenții, consumenții și reducenții.
Ecosistemul dintr-o plantaţie pomicolă se referă la biotop, care este reprezentat de
substratul în care sunt fixaţi pomii fructiferi şi restul plantelor din livadă, acesta fiind solul. Iar
biocenoza este reprezentată de flora şi fauna livezii.

5
5. Bibliografie

1. http://cyd.ro/biotopul-si-biocenoza/, accesat la 15.12.2018

2.http://www.scientia.ro/biologie/concepte-fundamentale/2418-introducere-in-stiinta-
ecologiei.html, accesat la 15.12.2018
3.http://www.scritub.com/geografie/ecologie/TIPURI-DE-ECOSISTEME31195311.php, accesat
la 15.12.2018
4. http://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-fructe/Ghid-Pomicultura-final.pdf, accesat la
15.12.2018