PROIECT MARKETING

TEMA PROIECTULUI
STUDIU DE CAZ PRIVIND APROVIZIONAREA CU DULCIURI SI
CONSERVE IN LOCALITATEA PĂUNEȘTI, JUDEȚUL VRANCEA

Novac Mihai
GRUPA 489

1
 Cuprins

1. Necesitatea elaborării proiectului

2. Scurtă prezentare a comunei Păunești
3. Consideraţii teoretice privind nevoile de consum ale populaţiei pentru
dulciuri și conserve din comuna Păunești
4. Consumul pentru cele două produse în localitatea Păunești
5. Populaţia localității Păunești, jud. Vrancea şi structura acesteia
6. Proiectarea cantităţilor totale anuale de aprovizionat cudulciuri și
conserve a populaţiei din localitateaPăunești
6.1. Calculul cererii de consum mediu lunar şi anual al populaţiei din loc.
Păunești pentru dulciuri și conserve
7. Distribuția produselor agroalimentare dulciuri și conserve
7.1 Forme de distribuție
7.2 Canale de distribuție
7.3 Sisteme de aprovizionare pentru cele două produse agroalimentare:
dulciuri și conserve
8. Concluzii și recomandări
Bibliografie

2
1. Necesitatea elaborării proiectului

Prin elaborarea acestui proiectulu, ”Studiu de caz

privind aprovizionarea cu dulciuri si conserve din
localitatea Păunești , județul Vrancea” ne sunt aduse la
cunoștință o serie de puncte forte și puncte slabe privind
piața și satisfacerea nevoilor de consum.
Acest studiu ne oferă o cunoaștere o reală a
problemelor de piața produselor agroalimentare, nivelul la
care se află localitatea Păunești, județul Vrancea si
capacitatea de a aduce îmbunătățiri și rezolvări asupra
unor probleme prezente, în comparație cu celelalte
localitați românești.
Nevoile de consum se pot satisface atât prin
autoconsum cât și prin intermediul pieței agroalimentare,
având o importanță deosebită in formarea profesională a
noilor specialiști in domeniul agrar și în cel al ingineriei
economice din agricultură.
În concluzie trebuie să avem în vedere atât producția
agricolă cât și nivelul cultural și economic al populației,
localității Păunești județul Vrancea.

3
 2. Surtă prezentare a localității Păunești
Comuna se află în nord-estul județului, aproape de limita
cu județul Bacău, pe malul stâng al râului Carecna. Este
traversată de șoseaua județeană DJ205H, care o leagă spre est
de Pufești (unde se intersectează și se termină în DN2) și spre
sud de Movilița și Panciu.
Prima mentiune a localitătii este din 1551 când este amintită
„poiana Păunesti”. Primii locuitori au defrisat pădurea din zona
centrală a comunei străbătută de un pârâu numit „Valea
Caselor”. Locuitorii au fost tărani liberi sau răzesi si ei au ocupat
dealurile din jur, astăzi numite Bostănesti, Novăcesti si Surlea. La
acestea s-a adăugat zona Scurta (la inceput numită Bârnova,
după numele unui schit din secolul al XVII-lea afiliat la
mănăstirea Bârnova din Iasi). La nord se află satul Viisoara,
denumirea anterioară fiind de Bou sau Slobozia Boului.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa
Șușița a județului Putna și avea în compunere satele Bou și
Păunești, cu o populație de 3662 de locuitori. În comună
funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 181 de elevi (dintre
care 16 fete Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna
drept reședință a plășii Caregna a aceluiași județ, având în
compunere satele Bou și Păunești și cătunul Bârnova, având
împreună 3500 de locuitori.
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Adjud
din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și
(după 1956) din regiunea Bacău.

4
 3. Considerații teoretice privind nevoile de consum
ale populației Păunești pentru produsele ”dulciuri și
conserve ”

Marketingul este știința care studiază legile, mecanismele si

procedeele adaptării producției ca volum si structura la
necesitățile pieței , în vederea creării unei corelații optime intre
cererea si oferta de mărfuri, pornind de la cerințele satisfacerii
nevoilor de consum și realizării profitului întreprinderilor,
folosind in acest scop metode si tehnici corespunzătoare.
Ansamblul de activități, metode și tehnici care au ca obiect
descoperirea nevoilor actuale și viitoare ale societății.
În structura nevoilor de consum, normele materiale sunt
dominante iar în cadrul acestora un rol primordial îl ocupă
nevoile de consum alimentar.
Ansamblul de activități, metode și tehnici care au ca obiect
descoperirea nevoilor actuale și viitoare ale societății.
În structura nevoilor de consum, normele materiale sunt
dominante iar în cadrul acestora, un rol primordial îl ocupă
nevoile de consum alimentar.
Nevoile de consum pot fi clasificate și ierarhizate astfel:

5
 -După importanța și locul pe care îl dețin in bugetul de
familie
-nevoi de prim ordin
-restul nevoilor de consum
- După nivelul asigurării nevoilor de consum alimentar
-nevoi obligații (ale minimului de
subzistență)
-nevoi aspirații (ale consumului optim)
- După posibilitațile de acoperire materială (financiară)
-nevoi solvabile (care apar în mod sigur pe
piață sub formă de cerere de consum)
-nevoi insolvabile (care au acoperire
financiară în prezent, dar în viitor ar putea deveni solvabile)
Teoria lui Maslow sau ``Teoria motivației umane``
presupune 5 niveluri de nevoi umane care se ierarhizează în
ordinea importanței, de la nivelul de jos (nevoi fiziologice), până
la treapta cea mai înaltă (nevoi psihogenice)
1 Nevoi fiziologice (hrană, apă, adăpost, sex)
2 Nevoi de siguranță (protecție, ordine)
3 Nevoi sociale (afecțiune, prietenie)
4 Nevoi de stimă (prestigiu,succes)
5 Nevoi de împlinire (realizarea de sine)

6
 Această teorie sugereaza că indivizii caută sa-și satisfacă
mai întâi nevoile primare si abia după aceea apar celelalte
nevoi.
În teoria ierarhiei nevoilor, primul si cel mai important
nievel este constituit din nevoile fiziologice.

Marketing agrar In teoria ierarhiei nevoilor, primul și cel mai

important nivel de nevoi este constituit din nevoile fiziologice.
Aceste nevoi, de a căror satisfacere depinde susținerea vieții
biologice, include: alimentele, apa, aerul, adăpostul, hainele,
sexul. În conformitate cu piramida Iui Maslow, nevoile fiziologice
sunt dominante atunci când ele sunt în mod cronic
nesatisfăcute: „Pentru omul care este extrem și periculos de
flămând, nici un alt interes nu există decât cel pentru mâncare' .
După ce primul nivel de nevoi este satisfăcut, nevoile de
siguranță și securitate devin esențiale față de un anumit
comportament al consuma- torului. Aceste nevoi sunt legate
mai mult decât de siguranța fizică și includ ordinea, stabilitatea,
rutina, familiaritatea și certitudinea — cunoașterea, spre
exemplu, de către individ că el va servi cina, nu numai în seara
aceea și în ziua următoare, ci în fiecare zi care va urma în viitor.
Sănătatea este, de asemenea, un interes de siguranță.
Organizațiile sindicale, societățile de asigurări, educația, toate

7
sunt mijloace prin care persoanele își satisfac nevoia de
securitate. Al treilea nivel de nevoi din piramida lui Maslow
include o serie de nevoi, cum ar fi: dragostea, afectiunea,
apartenenta și acceptarea. Oamenii caută căldura și satisfacerea
relațiilor umane cu alți oameni și sunt motivați de dragoste
pentru familiile lor. Datorită importan- ței motivelor sociale,
publicitatea obiectelor de uz personal lansează adesea apeluri la
aceste nevoi. Când nevoile sociale sunt mai mult sau mai puțin
satisfăcute, devine operativ cel de-al patrulea nivel din ierarhia
Iui Maslow, care este legat de nevoile de stimă. Aceste nevoi pot
lua fie o orientare spre interior, fie spre exterior sau în ambele
direcții. Direcționate spre interior, nevoile de stimă reflectă
nevoia individului pentru acceptarea de sine, pentru stima de
sine, pentru succes, pentru independentă, pentru satisfacfia
personală a unei munci bine făcute. Direcționate spre exterior,
nevoile ego-ului includ nevoia de prestigiu, reputatie, statut și
recunoaștere. În conformitate cu schema lui Maslow, cei mai
mulți oameni nu-și satisfac niciodată suficient nevoile lor de
stimă pentru a trece la cel de al cincilea nivel — nevoia de
realizare de sine sau de împlinire.

8
 4. Consumul de dulciuri și conserve in localitatea
Păunești, județul Vrancea

Conservele sunt produse alimentare din materie primă

vegetală sau animală obținute prin conservare, închise ermetic
în borcane de sticlă sau în cutii de tablă. Există conserve
de legume, de carne, de pește și combinate. Conservele pot fi
naturale sau preparate prin metode culinare. Primele se produc
dintr-o materie primă unitară (carne sau pește în suc
propriu, mazăre verde etc) și servesc, de obicei,
drept semifabricate culinare. Cele preparate prin metode
culinare se gătesc folosind mai multe feluri de materie primă și
sunt consumate fără prelucrare suplimentară (pește în sos,
pateu etc.)
Românii acordă alimentaţiei o importanţă din ce în ce mai
mare, multe persoane alegând să mănânce sănătos, însă
dulciurile, inclusiv ciocolata, continuă să fie în topul preferinţelor
acestora, potrivit unui studiu realizat de Biroul Român de Audit
Transmedia (BRAT).
Tendinţele din cel mai recent Studiu Naţional de Audienţă
(SNA) FOCUS, realizat de Biroul Român de Audit Transmedia
(BRAT), acoperă perioada 2006 - 2014, iar universul studiului

9
este reprezentat de populaţia din mediul urban din România, cu
vârsta cuprinsă între 14 şi 64 de ani.
Românii acordă alimentaţiei o importanţă din ce în ce mai
mare, potrivit studiului. Mai mult, grija ca alimentele pe care le
cumpără şi consumă să fie cât mai naturale şi să conţină cât mai
puţine calorii devine o preocupare şi pentru românii din mediul
urban.
Tendinţele din cel mai recent Studiu Naţional de Audienţă
(SNA) FOCUS, realizat de Biroul Român de Audit Transmedia
(BRAT), acoperă perioada 2006 - 2014, iar universul studiului
este reprezentat de populaţia din mediul urban din România, cu
vârsta cuprinsă între 14 şi 64 de ani.
Studiul măsoară preferinţele de consum de bunuri şi servicii ale
populaţiei urbane. Caracterul continuu al studiului şi
eşantioanele mari (peste 10.000 de interviuri anual) permit
observarea fluctuaţiilor preferinţelor populaţiei şi studierea lor
în raport cu evoluţia socio-economică din România. Marja de
eroare este de +/-0,8%.
Românii acordă alimentaţiei o importanţă din ce în ce mai mare,
potrivit studiului. Mai mult, grija ca alimentele pe care le cumpără
şi consumă să fie cât mai naturale şi să conţină cât mai puţine
calorii devine o preocupare şi pentru românii din mediul urban.
Cifrele furnizate de BRAT arată că 55% dintre români sunt
dispuşi să plătească suplimentar pentru alimentele care nu
conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în anul 2006, peste 600.000

10
de români declarând că alimentaţia lor este preponderent
vegetală.
În plus, mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi
succes ca în urmă cu patru ani. Astăzi doar 20% dintre români
spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la
fast-food, o scădere cu 5 procente faţă de anul 2006.
Totodată, 62% dintre femei afirmă că, de obicei, consumă
produse cu cât mai puţine calorii.
Totuşi, dulciurile rămân în topul preferinţelor românilor. Astfel,
26% afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese
obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri.

11
 5. Populația comunei Păunești

Conform ultimului recensământ, localitatea Păunești

numără 6534 de locuitori, dintre care:
-3143 de sex masculine
-3391 de sex feminine

6. Proiectarea cantităţilor totale anuale de aprovizionat cu

dulciuri și conserve a localității Păunești, jud Vrancea.

Pricipalul factor care influenţeaza cererea de consum la

aceste produse:dulciuri și conserve, este reprezentat de
veniturile consumatorilor.
Pentru analiza evoluţiei cererii de consum la produsele
studiate se pot utiliza datele din bugetele din familie.

12
 Informaţiile pot viza populaţia dintr-un anumit areal
(comuna Păunești), ordonată pe grupe de familii, dupa venitul
mediu lunar pe o persoană, după structura acesteia pe grupe de
familii, după cantitaţile medii lunare cumpărate de o personă şi
valoarea acestora.
Proiectarea cantitaţilor totale de aprovizionat se refera la
stabilirea volumului de alimente (agricole, industriale) necesare
unui anumit esantion; termenul de aliment se referă la
totalitatea bunurilor care compun raţia alimentară a unui
individ.
În ceea ce priveşte aprovizionarea acestor produse pe viitor
putem afirma că, va fi în crestere deoarece în timp mentalitatea
populaţiei în general este în crestere.

6.1 Calculul cererii de consum mediu lunar si anual al

populatiei din comuna Păunești pentru dulciuri și conserve.

13
 Cererea de consum reprezintă cantitatea de produse
alimentare şi industriale pe care consumatorii le achiziţioneaza
prin intermediul pieţei, ea se manifestă diferit de la sezon la
sezon. În procesul manifestării ei pe piaţa cererea este
influienţata de o multitudine de factori.
Asupra cererii de consum acţioneaza o multitudine de
factori dar cel mai important este nivelul mărimii venitului
consumatorilor.
Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cât
şi pe grupe de familii, ale urmatorilor indicatori :
- coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de
consum în funcţie de venit ;
- coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru
cantitate în funcţie de venit ;
- coeficientul mediu al elasticitaăţi cererii de consum
pentru calitate în funcţie de venit ;
- cantitatea medie lunară cumparată de o persoana ;
- preţul mediu unitar al produsului cumpărat.

14
 Pentru dulciuri :

CUMPĂRĂTU
GRUPA PONDEREA VENIT RI MEDII
DE FAMILII PERSOANELOR% UL MEDIU Kg Lei
(q) (y)
Şomeri 40 150 2 5
Pension
10 400 1 8
ari
Salariaţi
25 2000 5 12
la buget
Salariați
20 2500 5 17
la privat

15
 Antrepr
5 3000 7 23
enori

Coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de consum

în functie de venit se va determina pe baza relaţiei:
y x
E xv  
y x

8  5 400  150
E xv1    0.6  1.667  0.360
5 150

12  8 2.000  400
E xv 2    0.5  4  0,125
8 400

17  12 2500  2000
E xv 3    0.417  0,25  1.668
12 2000

23  17 3000  2500
Exv4    0.353  0,2  1.765
17 2500

(3.6 10)  (3.125  25)  (33.36  20)  (8.825  5)

E xv   0,815
10  25  20  5

Coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru

cantitate în functie de venit se determina astfel:
16
 q x
E xq  
q x

1  2 400  150
E xq1    0.5 : 0.667  0,962
2 150

5  1 2000  400
E xq 2    4 4 1
1 400

5  5 2500  2000
E xq 3    00  0
5 2000

7  5 3000  2500
E xq 4    0.4  0.2  2
5 2500

(0,962 10)  (1  25)  (0  20)  (2  5)

E xq   0,423
10  25  20  5

Coeficientul mediu de elaticitate a cererii de consum

pentru calitate în funcţie de venit se va determina ca diferenţa
între coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de consum
şi pentru cantitate:
E calit  E xv  E xq

E calit  0.815  0.423  0.392

17
 Cantitatea medie cumparată de o persoană din eşantionul
analizat va fi:

(40 x 2)  (10 x1)  (25 x5)  (20 x5)  (5 x7)

q  3,200
100

Preţul mediu unitar se va calcula în funcţie de valoarea

medie a cumpărăturii pe o persoană şi ponderea deţinută de
fiecare grupă de familii în funcţie de venit în totalul eşantionului.
5  8   12   17   23 
  40    10    .25     20    .5 
p  1  5   5   7   3,844
2
100

Coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de consum

în funcţie de venit pentru dulciuri este 0,815
Coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru
cantitate în funcţie de venit este 0.423
Coeficientul mediu de elasticitate a cererii de consum
pentru calitate în funcţie de venit este 0.392
Cantitatea medie cumparată de o persoană este 3,200kg
dulciuri/luna.
Preţul mediu unitar este de 3,844lei/kg de dulciuri.

18
 3,200 kg dulciuri /luna x 6534 locuitori = 20908,8 kg
dulciuri/luna.
20908,8 kg dulciuri/luna x 12 luni = 250905,6 kg
dulciuri/an.

Pentru conserve:

CUMPĂRĂTU
GRUPA PONDEREA VENIT RI MEDII
DE FAMILII PERSOANELOR% UL MEDIU Kg Lei
(q) (y)
Şomeri 40 200 5 3
Pension
10 400 8 3
ari
Salariaţi
25 1800 12 8
la buget
Salariați 20 2300 15 9

19
la privat
Antrepr
5 2800 20 13
enori

Coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de consum

în funcţie de venit se va determina pe baza relaţiei:
y x
E xv  
y x

3  3 400  150
E xv1   0
3 150

8  3 2000  400
E xv 2    1.764
3 400

9  8 2500  2000
E xv 3    0.5
8 2000

13  9 3000  2500
E xv 4    0.444
9 500

(0 10)  (1.764  25)  (0.5  20)  (0,444  5)

E xv   0.935
10  25  20  5

20
 Coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru
cantitate în funcţie de venit se determină astfel:
q x
E xq  
q x

8  5 400  150
E xq1    0.360
5 150

12  8 2000  400
E xq 2    0.156
8 400

15  12 3000  2500
E xq 3   1
12 2500

20  15 3000  2500
E xq 4    1.665
15 2500

(0.36 10)  (0.156  25)  (1  20)  (1.665  5)

E xq   0.597
10  25  20  5

Coeficientul mediu de elatsicitate a cererii de consum

pentru calitate în funcţie de venit se va determina ca diferenţa

21
între coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de consum
şi pentru cantitate:
E calit  E xv  E xq

E calit  0.935  0.597  0.338

Cantitatea medie cumparata de o persoană din eşantionul

analizat va fi:

(40  5)  (10  8)  (25 12)  (20 15)  (5  20)

q  2.350
40  10  25  20  5

Preţul mediu unitar se va calcula în funcţie de valoarea

medie a cumpărăturii pe o persoana şi ponderea deţinuta de
fiecare grupa de familii în funcţie de venit în totalul eşantionului.

3  3  8  9   20 
  40    10     25     20     5 
p  8   12   15   13   3.683
5
40  10  25  20  5

Coeficientul mediu al elasticităţii totale a cererii de consum

în funcţie de venit pentru conserve este de 0.935.

22
 Coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru
cantitate în funcţie de venit este 0.597.
Coeficientul mediu de elasticitate a cererii de consum
pentru calitate în funcţie de venit este 0.338.
Cantitatea medie cumparată de o persoană este 2.350
buc. conserve pe luna.
Preţul mediu unitar este de 3.683 lei/buc. conserve.

2.350 buc/luna x 6.534 locuitori = 15.354 buc/luna.

15.354 buc/luna x 12 luni = 184.248 buc/an.

7. Distribuția produselor agroalimentare: dulciuri și conserve

Aprovizionarea cu dulciuri și conserve se refera la

materializarea nevoilor de consum, iar termenul de variantă de
aprovizionare se referă la modul cum se efectuează stisfacerea

23
nevoilor de consum. Acest process a atras dupa sine necesitatea
elaborării unor variante cunoscute în toată lumea, cu denumirea
de:
en-gross;
en-detail;
Aprovizionarea cu dulciuri și conserve se face prin
intermediul pieţei.
Pot exista trei tipuri de aprovizionări, fiecare cu avantajele
şi dezvoltajele sale:
Aprovizionarea directa , dupa fluxul “ Furnizor-magazin”:
- avantaje: - optimizarea cantităţilor de produse în stare
proaspătă;
- absenţa stocurilor de produse.
- dezavantaje: - nu se pot optimiza capacităţile de
depozitare.
Aprovizionarea prin stoc, după fluxul “producător-platformă
furnizor-depozit de stocaj distribuitor-platformă distribuitor-
magazin”:

24
 - avantaje: - posibilităţi de realizare la un înalt nivel a unor
operatii comerciale şi financiare privind piaţa;
- dezavantaje: - cheltuieli financiare suplimentare;
- riscuri privind vânzările lente;
- riscuri diverse: incendii, greve etc.
Aprovizionarea prin tranzit, după fluxul “producător-
platforma furnizor- platformă distribuitor- magazine”:
- avantaje: - inexistenta stocurilor.

7.1. Forme de distribuție

Cele mai importante forme prin care se înfaptuieste

distributia si care impun si adoptarea de strategii specifice sunt:

1. - distributie exclusiva - consta în plasarea prin intermediul

unui singur distribuitor sau reprezentant. Se practica în cazul
bunurilor de valoare mare, mai ales al mijloacelor de productie,
precum si în cazul exporturilor.

2. - distributie intensa - consta în plasarea produselor prin

toate mijloacele avute la dispozitie, pentru a avea un grad de
acoperire a pietii cât mai mare.

25
Se practica în cazul bunurilor de folosinta curenta, ce se
cumpara zilnic sau la intervale mici, fara a fi interesanta marca
produsului.

3. - distributie inversa - consta în recuperarea în scopuri

productive a unor componente ramase în urma consumului
(ambalaje, materiale deficitare, etc.). În acest caz ciclul este
consum - distributie - productie.

Se constata în ultimele decenii, o preocupare deosebita a tarilor

dezvoltate pentru a recupera, refolosi si recicla tot ce se poate,
deoarece, se asigura reducerea cheltuielilor cu producerea unor
bunuri si protejarea resurselor naturale, mai ales a celor
neregenerabile. si în acest mod, distributia contribuie la
progresul economico-social.

Furnizorii de mărfuri ale unitaţilor comerciale din arealul

localităţii Păunești pentru dulciuri :
S.C.AURORA S.R.L
S.C. DANILOV S.R.L.
S.C. BOGMAD S.R.L.

Furnizori de mărfuri ale unitatilor comerciale din arealul

comunei Păunești pentru conserve:
S.C. SWEET PROD S.R.L.
26
 S.C. PRODCONS S.R.L.

7.2. Canale de distribuție

Canalele de distributie sau de marketing se refera la

totalitatea verigilor de comercializare prin care sunt dirijate si se
desfasoara fluxurile de marfuri de la producator la utilizator sau
consumator.
Deci, un canal de distributie cuprinde toate firmele care
participa, prin acte de vanzare-cumparare, la transferul unui
produs de la producator si pana la destinatia lui, la un anumit
punct in spatiu si timp, trecand prin formele organizatorice ale
comertului en-gros si en-detail, dupa caz.
Canalul de distributie poate fi analizat ca un organism
complex, caracterizat prin: lungime, latime si adancime.

27
 Magazinele şi punctele de vânzare en-detail sunt
repartizate pe întreg teritoriul comunei Păunești . Vânzarea
produselor se face prin intermediul magazinelor specializate şi
mai puţin specializate.
Magazinele şi punctele de vânzare existente în spatial
acestei commune pot satisface aproape tot necesarul de
aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare şi
nealimentare.
Magazinele şi punctele de vanzare en-detail din
comuna Păunești pentru dulciuri și conserve sunt urmatoarele:
- SC Aurora SRL
- SC DumRob SRL
- SC Georom SRL
- SC Gival SRL
- SC Dumitriu Sorin SRL

28
 7.3. Sisteme de aprovizionare pentru cele două produse
agroalimentare

Deciziile de marketing privind alegerea unei pieţe

pentru valorificarea unui produs în funcţie de conjunctura pieţei
fac parte din categoria deciziilor luate în condiţii de
incertitudine. În procesul de schimb, alegerea unei pieţe se
poate face potrivit stării de spirit al decidentului cât şi a stării
conjunctuale a pieţei.
Cele mai folosite scheme de aprovizionare folosite de
către unităţile comerciale ale comunei pentru produsele din
prăjituri și pâine sunt urmatoarele:
Canalul scurt:
PRODUCĂTOR  DETAILIST  CONSUMATOR
Canalul lung:

29
 PRODUCĂTOR  ENGROSIST  DETAILIST 
CONSUMATOR
Pentru bunurile de consum sunt utilizate canalele scurte şi
canalele lungi de distribuţie.
Circuitul scurt este, foarte utilizat în desfacerea bunurilor
de consum. Avantajele circuitului scurt se referă la:
- contact şi legaturi directe cu piaţa;
- un control eficient al distribuţiei;
- prezenţa detailistilor în proximitatea locurilor de consum;
- satisfacerea mai rapida a clienţilor.
Circuitul lung este utilizat în mod obişnuit pentru produse
alimentare, de întretinere, textile, electrice etc. ptincipalele
avantaje ce se contabilizează în activul producatorului sunt:
- realizarea unui volum optim al desfacerilor cu minimum
de cheltuieli, în condiţiile în care grosistul îsi va îndeplini funcţiile
sale şi anume: cumpărături importante ( chiar ţi în extrasezon),
regularizand astfel producţia şi evitând cheltuielile de transport
ineficiente; formarea sortimentului commercial şi distribuţia

30
catre detailisti, chiar în condiţiile în care acestia sunt foarte
dispersaţi; o politica de preţuri bine gandită.
- reducerea echipei de vânzare a producatorului;
- lansarea mai rapidă a produselor noi;
- participarea grosiştilor la o mai buna cunoştere a pieţei.
8. Concluzii şi propuneri

Studiul de caz privind aprovizionarea cu dulciuri și conserve

ne ofera informaţii despre consumul acestora, comportamentul
consumatorului faţa de acestea, oferta de produse de dulciuri si
conserve in comuna Paunesti, jud Vrancea.
Consumul produselor de dulciuri și conserve este influenţat
de o serie de factori, cum ar fi:
- zona (rurală sau urbană);
- nivelul veniturilor;
- puterea de cumpărare;
- condiţiile socio-economice ale zonei;
- volumul, structura şi calitatea produselor;
- cultura;

31
 - tradiţia;
- preţul produselor.
Cheltuielile pe cele 2 produse luate în studiu variază de la
an la an.
În urma calculelor efectuate, cantitatea medie dulciuri
consumată de o personă în anul 2017 este de 3,200kg/lună şi
preţul mediu pe care este dispus să-l plăteasca este de 3,844
lei/kg.
În comuna Păunești, cantitatea medie de conserve
consumată de o persoană este de 2,350 buc/lună, iar preţul
mediu pe care sunt dispuşi să-l platească este de 3,683 lei/buc.

Pentru viitor dezvoltarea acestei localităţi va fi posibilă prin

apariţia mai multor producători, diversificarea produselor
agricole şi agroalimentare, îmbunătăţirea calităţii produselor şi
pe cât e posibil menţinerea unor preţuri acceptabile
consumatorilor localităţii Păunești.

32
 8. Bibliografie

Chiran A., Dima M.F.,Gîndu Elena, 2007 – Marketing în agricultură, Ed.

Alma Print, Galaţi;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_P%C4%83une%C8%99ti
,_Vrancea
http://www.paunesti.ro/

33