Sunteți pe pagina 1din 4

COROZIUNEA GALVANICĂ

Principiul lucrării:
Coroziunea galvanică reprezintă distrugerea în medii corozive a sistemelor
formate din două metale diferite în contact direct sau care sunt interconectate printr-
un conductor electronic. Această formă de coroziune se întâlneşte frecvent la
îmbinări prin sudură, la contactul fier şi zinc (tablă zincată), la cupru şi alamă în
schimbătoarele de căldură.
După aspectul atacului coroziv, coroziunea galvanică reprezintă o formă de
coroziune locală şi este în acelaşi timp o coroziune electrochimică, datorită
mecanismului electrochimic al degradării materialului metalic expus mediului coroziv.
Coroziunea locală influenţează mult proprietăţile mecanice ale pieselor, deci
numai anumite secţiuni sunt slăbite. Deoarece rezistenţa unei construcţii în ansamblu
depinde de rezistenţa secţiunii celei mai slabe, coroziunea locală este foarte
periculoasă şi aduce mari prejudicii economice.
Coroziunea galvanică are loc pe seama funcţionării unor macropile de
coroziune. În condiţiile contactului între două metale, metalul cu potenţial de
coroziune mai negativ se corodează mai intens şi reprezintă anodul cuplului galvanic,
iar cel cu potenţial de coroziune mai puţin negativ devine catodul sistemului
bimetalic. De exemplu, în cablurile electrice Feral (cablu din aliaj Fe-Al acoperite cu
zinc): coroziunea zincului de pe oţelul galvanizat are loc datorită funcţionării pilei
galvanice Fe-Zn şi determină consumarea zincului de pe suprafaţa cablului, iar fierul
neacoperit formează cu aluminiul o pilă locală de coroziune galvanică Fe-Al, care
conduce în continuare la degradarea cablurilor electrice.
Efectele coroziunii galvanice sunt neglijabile atunci când diferenţa între
potenţialele de coroziune ale celor două metale sunt mai mici de 50 mV.
Trecerea curentului de coroziune în cuplurile galvanice este determinată de:
- dizolvarea anodică a metalului cu potenţial de coroziune mai negativ
(-) M® Mz+ + ze- (1)
(ex. Zn faţă de Fe în cazul cuplului galvanic Fe-Zn şi aluminiu în cazul cuplului galvanic
Fe -Al ) şi de reducere a depolarizantului (pe catod - metalul cu potenţial de
coroziune mai pozitiv), care poate fi:
- ionii de hidrogen: (-) 2H+ + 2e-® H2 (mai rar întâlnită) (2)
- -
- oxigenul dizolvat în apă (+) O2 + 2H2O + 4 e ® 4HO (mai des întâlnită)
(3)
Raportul dintre suprafaţa anodică şi catodică este esenţial pentru
determinarea vitezei de coroziune. Se preferă o valoare cât mai mare a acestui
raport, recomandându-se ca piesele cu suprafaţa mică (şuruburi, bolţuri, suduri) să
fie executate din materiale mai nobile. În acest caz piesele mici vor fi protejate
catodic. Importanţa suprafeţei este deosebit de mare, în special pentru coroziunea
sub control catodic, când reacţia lentă a procesului global (suma reacţiilor anodice şi
catodice) de coroziune este:
M+z/4O2 +z/2 H2O ® M(OH)z (4)
Dacă aria catodică este mare, cantitatea de oxigen care se reduce este mare,
densitatea de curent va fi apreciabilă şi deci coroziunea va fi intensă.
Se va realiza pila galvanică al cărei lanţ electrochimic este:
(-) Zn/NaCl (3%)/Cu (+) (5)
Scopul lucrării: este determinarea influenţei suprafeţei catodice (a cuprului)
asupra coroziunii galvanice a zincului în mediul neutru de apă de mare.
Aparatură şi substanţe:
Aparatură: pahare Berzelius, electrozi de cupru şi zinc, miliampermetru
31
Substanţe: apă sarată (NaCl 3%)

31
Modul de lucru:
Pila care se realizează este reprezentată schematic (fig. 1).
 se curăţă electrodul de zinc şi cel de cupru cu hârtie de şmirghel;
 se fixează electrodul de zinc paralel cu cel de cupru şi se introduc în paharul cu
mediul coroziv, NaCl 3%, care reprezintă un mediu marin simulat ;
 cu ajutorul şurubului de prindere se fixează plăcuţa de cupru pentru suprafaţa
maximă în soluţie;
 se fac legăturile la miliampermetru;
 se notează variaţia curentului din minut în minut timp de 10 minute. În primele
minute se constată o intensitate mai mare, datorită cantităţii mari de oxigen aflată la
suprafaţa electrodului, treptat, intensitatea curentului scade, tinzând spre o valoare
constantă determinată de echilibrul dintre oxigenul necesar procesului de reducere
şi oxigenul care difuzează spre electrod. Menţinând anodul de zinc în aceeaşi
poziţie se fac pe rând aceleaşi măsurători de curent în timp pentru încă două
suprafeţe diferite ale aceleaşi plăcuţe de cupru. În tot timpul măsurătorilor distanţa
dintre electrozi trebuie să fie constantă.
Cele trei suprafeţe ale plăcuţei de cupru folosite în determinările experimentale se
măsoară cu rigla.

Fig. 1. Montaj pentru coroziunea galvanică


1- vas cu mediu coroziv (NaCl 3%); 2 - Anod (Zn); 3 - Catod (Cu); A - miliampermetru

Rezultate. Datele experimentale se vor trece într-un tabel de forma:

Suprafaţa Intensitatea curentului [mA]


Curent /timp electrod Cu
[mA/minute] 1 2 3 4 5 6 7 8 9
(cm2) 10
Suprafaţa 1.
Suprafaţa 2.
Suprafaţa 3.
- Se va reprezenta grafic dependenţa current – timp, corespunzătoare celor 3
suprafeţe ale electrodului de cupru.
- Se va reprezenta grafic dependenţa valorii curentului după 10 minute funcţie de
suprafaţa catodului.

Tema de casă:
1. Să se scrie reacţiile de ionizare ale metalelor (anodice) şi cele de reducere (catodice),
precum şi procesul global al coroziunii următoarelor cupluri galvanice în apa de mare:
Fe-Zn şi Al-Zn, care funcţionează în cablurile Feral.
2. Se consideră următoarele pile de coroziune: Mg-Al; Zn-Sn; Cu-Al. Cunoscându-se
potenţialele standard:

31
 Mg
0
2
/ Mg
 2,37V ;  Al
0
3
/ Al
 1,66V ;  Zn
0
2
/ Zn
 0,76V ;  Cu
0
2
/ Cu
 0.34V ce electrod se
va coroda în cazul în care mediul coroziv este acid, neutru sau alcalin? Scrieţi
ecuaţiile reacţiilor din procesul de coroziune.
3. În timpul reconstrucţiei statuii Libertăţii din New York între scheletul de fier şi
plăcile de cupru care o acoperă s-a pus teflon:
a) Explicaţi ce tip de coroziune locală ar fi avut loc în absenţa teflonului;
b) scrieţi pila locală de coroziune şi stabiliţi polaritatea ei;
c) scrieţi reacţiile care au loc la anod şi la catod.
4. Un ansamblu metalic, ce funcţionează în apă de mare, este construit din două
metale : Au (ε = +1,5 V) şi Ag (ε = + 0,8 V). Precizaţi tipul de coroziune localizată şi
procesele electrochimice care au loc pe cele două metale.
5. Stabiliti tipurile de coroziune localizata ce pot aparea pe o piesa din oțel inoxidabil
aflată în apa de mare. Motivaţi. Scrieţi reacţiile de coroziune.
6.Se dau urmatoarele elemente chimice cu potentialele lor standard : Au (+1.5 V),
Cu (+0.34V), Al (-1.66V), Zn (-0.76V), Fe (-0.44V), Ni (-0.25 V), Na (-2.7V). Arătaţi
care sunt cuplurile între care poate aparea coroziune galvanica (motivaţi). Scrieţi
reacţiile de coroziune corespunzătoare fiecărui cuplu în parte.

31