Universitatea “Ovidius” din Constanta

Facultatea de Teologie

Mănăstirea Suceviţa

STUDENT:
Rosculescu ( Mihailescu ) Elena

1
 Mănăstirea Suceviţa este situată în judeţul Suceava , comuna Marginea, satul Suceviţa,
pe şoseaua Rădăuţi-Câmpulung Moldovenesc la 18 km sud-vest de oraşul Rădăuţi. Astăzi este
manăstire cu obşte de maici, hramul mănăstii fiind Învierea Domnului.1
În anii 1582-1584, puternica familie boierească a Movileştilor ctitorea, pe locul unei mai
vechi biserici de lemn, mândra mănăstire Suceviţa. Având de la început un program complex:
mănăstire, cetate de refugiu şi reşedinţă nobiliară, monumentalul lăcaş a fost înzestrat cu o
frumoasă biserică, pe care istoricul de artă Paul Henry o considera testament al artei vechi
moldoveneşti.2 Această ctitorie a familiei Movileştilor a fost o construcţie mai modestă, ctitor
fiind Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuţi. În timpul domniei lui Petru Şchiopu (1582-1591)
familia boierilor Movilă ajunge la o situaţie economică şi politică deosebit de prosperă, ceea ce
a favorizat construirea unei mănăstiri impresionante, prima clădire fiind biserica. 3
Ajuns domn Ieremia Movilă măreşte ansamblul, adăugând încă pridvoare deschise
bisericii, o casa domnească ale cărei ruine se văd şi astăzi pe latura de nord a complexului, chilii
şi alte anexe. Tot în timpul lui Ieremia , între anii 1595 şi 1596 s-a pictat interiorul şi exteriorul
bisericii. În 1831 chiliile vor fi distruse de un mare incendiu. Ele vor fi restaurate şi transformate
în 1860. Importante lucrări de restaurare, desfăşurate în perioada 1954-1960, au redat
ansamblului arhitectonic aspectul original. În 1996 au avut loc alte reparaţii, care au şters
urmele lăsate de cutremurele din 1977 şi 1986.
Construcţia mănăstirii este pe fundaţie din bolovani şi din piatră ,4 cu ziduri înalte de
peste 6 m,cu latura de 100 X 104 m lungime şi grosime de aproape 3m, cu impunătoare
turnurile colţuri şi drum de strajă, ansamblul de piatră brută al incintei fortificate evocă la
Suceviţa ambianţa medievală specifică mănăstirilor din Moldova veacului al-XVI-lea. Suprafeţele

1
Dumitrache, Vasile Mănăstirile şi Schiturile României, Editura Nemira, Bucureşti, 2002,p.403.
2
Drăguţ Vasile, Arta Românească, preistorie,antichitate ,Ev Mediu, renaştere, baroc, Editura
Vremea,Bucureşti,2000. P.186.
3
Dumitrache, Vasile ,op.cit, p 404.
4
Ibidem, p.404

2
aspre, lipsite de orice animaţie decorativă, profilele drepte şi ascuţite, îmbinarea de volume
diferite la nivelele inegale, accentuează severa desfăşurare a acestei incinte.5
Potrivit tradiţiei instituite, biserica Suceviţa prezintă toate caracteristicile unui lăcaş de
cult mănăstire din secolul al XVI- lea: plan triconic cu turlă pe naos, camera mormintelor cu
tainiţă deasupra, pronaos cu două travee şi pridvor închis pe latura de vest.6
Altarul este luminat de o fereastră la răsărit şi câte una la sud şi nord. Catapeteasma
sculptată în lemn de tisă, în stil baroc-rococo se înalţă până la boltă. Naosul primeşte lumina de
la cele trei ferestre de pe fiecare absidă.7
Turnurile diferă între ele ca plan, stuctură şi boltire. Masivul turn clopotniţă (nord-vest),
sprijinit de trei mari contraforţi adăugaţi mai tîrziu, este de plan pătrat şi are trei etape: primele
două cu boltiri de semicilindru,iar ultimul este aşezat direct sub acopeiş. O scară săpată în
grosimea zidului urcă până la camera în care se păstrează cele două clopote din vremea
ctitoriilor, decorate cu stema Moldovei şi armele familiei Movileştilor. Celelalte turnuri sunt
prismatice, de secţiune octogonală, dar diferite ca structură: turnul de nord-est, cu două etaje ,
are, la parter şi la etajul al doilea câte o încăpere octangulară, iar la primul etaj, o cameră cu trei
ziduri drepte şi un al patrulea curb; turnul de sud-est cu cinci nivele , este octogonal în interior
şi în exterior , iar cel de sud-vest, tot octogonal, este mai scund şi are două caturi: primul este
boltit cu o calotă sferică, sprijinită direct pe grosimea zidului ,iar ultimul este aşezat direct sub
acoperiş.
Situat în centrul laturii de nord ,turnul pe sub care se intră în mănăstire este de plan
pătrat şi are două etaje .Cel dintîi adăposteşte un paraclis de plan dreptunghiular, boltit cu o
calotă sferică şi cu absida altarului săpată în grosimea zidului. Alte două mici încăperi,
dreptunghiulare, cu bolţi mănăstireşti, sunt aşezate la sud de paraclis. 8 Etajul superior al
acestui turn, accesibil printr-o scară săpată în zid, cuprinde o singură încăpere ,de dimensiuni
mai mari. Până la înălţimea boltirii gangului prin care se patrunde în mănăstire , faţada dinspre
nod a turnului de intrare este încadrată la nord-est şi nord-vest, de doi masivi contraforţi

5
Musicescu Ana Maria, Mănăstirea Suceviţa, Editura Meridiane ,Bucureşti, 1965,p8.
6
Draguţ Vasile, op.cit, p.187.
7
Dumitrache, Vasile ,op.cit, p.405.
8
Musicescu Ana Maria, op.cit, p9.

3
adăugaţi şi ei ulterior ca şi contraforţii clopotniţei. Sculptată în piatră , o frumoasă stemă a
Moldovei străjuieşte intrarea în gangul boltit semicilindric.9 Camera mormintelor este luminată
de câte o fereastră mai mică pe fiecare parte. Deasupra camerei mormintelor se află tainiţa
destinată în trecut păstrării obiectelor de preţ. În gropniţă sunt îmormântaţi voievozii Ieremia şi
Simion Movilă. Lespezile mormintelor constituie valori artistice ale sculpturii medievale
româneşti.10
Lespedea lui Ieremia Movilă (1606) din camera mormintelor de la Suceviţa, cu motivele
ei vegetal-florale, mărunţite si complicate, ce susţin o clasică stemă a ţării, având sub ea, închise
într-un cer, armele familiei Movieştilor, subliniază tocmai ruperea de tradiţie ce se va accentua
de altfel către mijlocul veacului. Ornamentul – precumpănitor vegetal şi floral se complică si isi
pierde discreţia şi minuţiozitatea. În câmpul central se împletesc acum, într-o relaţie
complicată, lalele, garoafe, margarete, crizanteme ca şi alte flori dintre care unele sunt de
vădită inspiraţie orientală.11 Pronaosul este luminat de două ferestre mari, aşezate în zidul din
sud şi alte două în partea nordică. În pronaos sunt îmormântaţi membrii familiei Movilă.12
Intrările în nord şi în sud sunt protejate de mici pridvoraşe cu largi arcade.
Dintre elementele arhitecturale din timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt întâlnim şi la
Suceviţa, atât influenţă gotică cât şi influenţă renascentistă. Biserica este acoperită cu şindrilă,
iar pardoseala este din lespezi de piatră.13
Pictura fină ce îmbracă zidurile în interior şi la exterior prezintă pe fundalul Renaşterii
veacului al-XVI-lea , o serie de inovaţii care anunţă o nouă concepţie a picturii din secolul al
XVIII-lea în Moldova. Ea a fost executată de doi pictori moldoveni Ioan Zugravul şi fratele său
Sofronie şi se păstrează în forma ei originală. Cei doi zugravi dovedesc autentice calităţi de
miniaturişti , imprimând picturii de la Suceviţa caracterele acestui gen artistic, înclinaţia spre
naraţiune, ceea ce duce în final la divizarea unităţii ansamblului în mici compoziţii de sine
stătătoare , culorile vii , strălucitoare realizează contraste puternice. Programul iconografic al

99
Ibidem, p 10
10
Dumitrache, Vasile ,op.cit, p.405.
11
Vătăşeanu Virgil, Istoria artellor plastice în România, vol II, Editura Meidiane, Bucureşti , 1970, p 149.
12
Dumitrache, Vasile ,op.cit, p.405.

13
Dumitrache, Vasile ,op.cit, p.405.

4
picturii interioare şi exterioare respectă tradiţia din prima jumătate a secolului al-XVI-lea dar
introduce câteva teme noi cu accentuat caracter teologic dogmatic.14
Peretele votiv se desfăşoară pe peretele de vest al naosului. În partea dinspre sud este
expusa întreaga familie a domnitorului.15 Voievodul Moldovei, Ieremia Movilă(1595-1606),
ctitorul mănăstirii Suceviţa ,este reprezentat plin de conştiinţă de sine, mândru şi autoritar,
purtând pe cap cuşma de blană cu egretă, îmbrăcat în mantie de brocart, cu guler de hermină,
ţinând mâna stângă pe hangerul ce-i atârnă la brâu. Portretul este una din cele mai realizate
opere de acest gen din arta moldovenească.16 Ieremia Movilă este reprezentat într-un cortegiu
solemn , anunţând ceremoniile de curte iar la cealaltă parte a uşii de la intrare în naos se află al
doilea tablou votiv , cu Mitropolitul Gheorghe Movilă.17
Picturile murale de la Suceviţa închid cu ele procesul unei lungi evoluţii, deschizând,
totodată, o nouă etapă ,la rândul ei deosebit de importantă.18
În pictura Suceviţei, mai mult decât la celelalte monumente din Moldova, spiritul
narativ este dominant, zugrăvelile sunt ’’scrise’’ cu vervă şi dramatism, subliniind detaliile cu
caracter anecdotic. În această tendinţă de a cuprinde în povestirile pictate cât mai mult, zugravii
au făramiţat unitatea ansamblului într-o puzderie de mici tablouri, fiecare cu interesul lui,
fiecare o capodoperă.19
Intrarea în incintă se face pe sub turnul din centrul laturei nordice. Pe latura de est a
zidului de incintă se inalţă corpul de clădiri din vremea Movileştilor care adăposteşte Muzeul
de Arta Religioasă Medievală şi construcţiile anexe ale mănăstirii. Muzeul posedă obiecte de
mare valoare artistică şi culturală, multe fiind donate de familia Movileştilor. Printre exponate
se numără câteva broderii de valoare excepţională, lucrate în fir de aur, argint şi perle datând
din secolele XV-XVI, din vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Ieremia Movilă. Deosebit de
impresionante sunt acoperământele de mormant ale lui Ieremia Movilă redat în puterea vârstei
într-un adevărat portret, sau cel al lui Simion Movilă. Dintre obiectele de argint aurit

14
Ibidem, p 405
15
Idem, p 405
16
Vătăşeanu Virgil, op.cit,p 149
17
Dumitrache, Vasile ,op.cit, p.406.
18
Drăguţ Vasile, op.cit, p 231.
19
Nicolescu Corina, Suceviţa, Editura Sport-Turism, Bucureşti,1977, p.16

5
menţionăm un chivot primit de la Gheorghe Movila(1591) un disc din 1616, o capsulă cu tăviţă a
doamnei Elisabeta Movilă, o ferecătură făcută de Ieremia Movilă pentru Tetraevanghelul
muntenesc ornat cu peste 300 de miniaturi din vemea lui Alexandru II (1568-1577) şi dăruit
mănăstirii în 1607, ferecături de carte în aur şi argint de la Ieremia Movila (1605). Prezenţa
printre exponate a sculpturilor în lemn şi fildeş din sec XVI-XVII, atrage atenţia asupra
diversităţii manifestărilor artelor medievale româneşti, stând mărturie pentru talentul
meşterilor şi universul cultural artistic al donatorilor. Foarte interesante sunt manuscrisele
vechi, precum şi multele icoane în rame argintate, din sec XVIII-XIX-lea.20
Prin valoarea broderiilor şi a manuscriselor sale, muzeul de la Suceviţa oferă imaginea
acestor stralucite ramuri ale artei medievale româneşti, care au dat sute de opere remarcabile
timp de peste trei veacuri în Moldova. Prin bogăţia şi rafinamentul exponatelor din colecţia
mănăstirii, vizitatorul va înţelege de asemenea contribuţia Movileştilor la înflorire a cărei vie
mărturie este în ansamblul mănăstirea Suceviţa.21

20
Dumitrache, Vasile ,op.cit, p.406.
21
Nicolescu Corina, po.cit,p24.

6
 Bibliografie
 Drăguţ Vasile , Arta Românească, Preistorie ,Antichitate ,Ev Mediu, Renaştere, Baroc,
Editura Vremea,Bucureşti,2000
 Dumitrache, Vasile Mănăstirile şi Schiturile României, Editura Nemira, Bucureşti,
2002
 Musicescu Ana Maria, Mănăstirea Suceviţa, Editura Meridiane ,Bucureşti, 1965,
 Nicolescu Corina, Suceviţa, Editura Sport-Turism, Bucureşti,1977
 Vătăşeanu Virgil , Istoria artellor plastice în România, vol II, Editura Meidiane,
Bucureşti , 1970,