Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

" Nicolae Testemiţanu"

Catedra de Boli infectioase ,tropicale si
parazitologie

Şeful catedrei : d.h.ş.m., prof. un. Tiberiu Holban

Conducătorul grupei: asistent universitar Valentina Potîng-Rașcov

Fișa de observaţie clinică

a pacientei : Straton Maria

Studenta : Conica Corina grupa 1316

Chişinău 2018
 I.ANAMNEZA
1. Date generale
Numele şi prenumele Straton Maria
Virsta 51 ani
Sex Feminin
Domiciliul r.Hîncești ,s. Mereseni
Profesia Intendent la grădinița
Data internării 11.12.2018 ,ora 12:57
Trimis de Spitalul Raional Hîncești
Diagnostic de trimitere Ciroza hepatica virala B +D subcompensata.
Hipertensiune portala . Hipersplenism.
Diagnostic de internare Ciroza ficatului alte si neprecizate
Diagnostic clinic Ciroza hepatica de etiologie virala B+D, faza
activa , evolutie progresiva, decompensată.
Stadiul Child-Pugh B. Hipertensiune
portala. Ascita. Hipersplenism .
2. Acuze:
Sindrom astenovegetativ : Fatigabilitate,astenie fizica,cefalee,micsorarea potentialului de
lucru,scaderea capacitatii de concentratie, scaderea poftei de mincare, ameteli.
Sindrom dolor : durere cu localizare in hipocondriul drept, caracter surd ,intensitate medie
,fara iradiere. Durerea este periodica,mai frecvent apare dupa alimentatie copioasa sau efort
fizic. Senzatie de greutate in ambii hipocondri.
Sindrom dispeptic : periodic balonari,meteorism si gust amar, mai des dupa luarea mesei .
Sindrom hemoragipar : gingivoragii, epistaxis,multiple echimoze.
Sindrom edematos : prezenta ascitei, edemul gambelor.

3. Istoricul actualei boli

Se considera bolnava din anul 1989 cind primar a fost depistata hepatita virala B. In
1993 a fost depistat si virusul D. Periodic a urmat tratament cu hepatoprotectoare
,vitamine. A fost investigata –analiza serologica cantitativa la virusi, fibroscan unde s-
a depistat F4. Din martie 2018 primeste tratament antiviral cu Pegnano 180 mg ,
Tenofovir 300 mg/zi. Primele 3 luni pacienta s-a simtit mai bine, analizele biochimice
s-au ameliorat. In octombrie 2018 starea pacientei s-a inrautatit , au aparut semne de
hemoragii din nas, gingivoragii, multiple echimoze. A fost internata la spitalul de boli
infectioase ,,T.Ciorba” unde a primit tratament si s-a anulat tratamentul cu
Peginterferon. Starea pacientei s-a ameliorat. La finele lunii noiembrie starea pacientei
s-a inrautatit , s-a majorat in dimensiuni abdomenul, a aparut durere in hipocondriu
drept si edeme, a scazut diureza,au aparut metroragii. A fost consultata de medicul
ginecolog, s-a efectuat USG a organelor micului bazin – patologia ginecologica a fost
exclusa. Se prezinta in mod urgent la spitalul de boli infectioase ,,T.Ciorba”
Pentru reevaluarea medicala si tratament.
4.Istoricul vieţii bolnavului
a) Date biografice
S-a născut în r. Hîncești ,s. Mereseni în familie cu 4 copii. Şi-a început studiile la vîrsta de 7
ani. În copilărie a corespuns grupului de vîrstă conform dezvoltării fizice. Alimentaţia –
suficientă în cantitate, la domiciliu de 3 ori pe zi.
b)Anamneza sexuală
Căsătorită, 2 copii. A avut 3 sarcini din care 2 nașteri , 1 sarcina extrauterina.
c)Anamneza profesionala
A finisat 9 clase in satul natal. In tinerete a lucrat la colhoz. De citiva ani
lucreaza in calitate de intendent la gradinita. La moment este in pe foaie de boala.
d) Antecedente patologice
Martie 2009- ruptura ligamentului degetului IV a minii drepte,a fost efectuata plastia
ligamentelor
Ianuarie 2016-fractura osului sacru. Dupa efectuarea RMN s-a depistat un hemangiom in
aceasta zona,dar din cauza inaccesbilitatii nu s-a efectuat interventie chirurgicala.
e)Anamneza epidimiologica
Tuberculoza sau boli venerice neaga.
f)Antecedente eredo-colaterale
Mama si sora pacientei la fel au suferit de hepatita.
g)Anamneza alergologică
Alergie la alimente sau medicamente neaga
h)Deprinderi dăunătoare
Nu fumeaza , consuma alcool ocazional
i)Anamneza de asigurare
Posedă polița de asigurare.

II.DATE OBIECTIVE
STAREA PREZENTĂ A BOLNAVULUI

1.Inspecţia generală
Starea generală a bolnavului este satisfăcătoare; starea de conştiinţă clară Poziţia bolnavei în
pat este activă; expresia feţei obişnuită. Conformaţia: tip constituţional normostenic (
unghiul epigastral = 90° ); dezvoltarea fizică obișnuită. Tegumentele – curate, de culoare
roz-pală. Umiditatea şi turgorul pielii normale. Părul – cu luciul păstrat, unghiile normale,
cu luciul păstrat, puls capilar nu se determină. Ţesutul celulo-adipos subcutanat dezvoltat
normal, grosimea plicii în regiunea Traube - 2 cm, masa – 75 kg, talia – 169cm. Capul este
proporţional, puncte dureroase nu se determină.Gîtul este proporţional. Glanda tiroidă vizual
şi palpator nu se deterimnă. Nu se observa pulsatia arcului aortic la nivelul fosei jugulare ,
pulsaţia venelor jugulare . Ganglionii limfatici ( sternocleidomastoidieni, supraclaviculari,
infraclaviculari, axilari, inghinali, poplitei ) palpator nu se determină. Muşchii sînt dezvoltaţi
satisfacator , tonusul este moderat , puterea muşchilor satisfacatoare , senzaţii dureroase
lipsesc. Ţesutul osos – oasele sînt proporţionale, fără deformaţii, percutor puncte dureroase
se determină la nivelul articulatiilor genunchilor. În articulaţii mobilitatea deplină, fără
dureri; deformaţii, crepitaţii nu se determină.
2.Sistemul respirator
Inspecţia
Aripile nasului nu participă în actul de respiraţie, respiraţia nazală liberă. Vocea este
neshimbată. Toracele de conformaţie normală. Retracţii parietale nu se determină. Fosele
supra- şi infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace, retracţia sau proeminenţa lor nu
se determină. Ambele hemitorace participă simetric şi uniform şn actul respiratir. Tipul
respiraţiei este toracal. Mişcările respiratorii sînt ritmice, frecvenţa mişcărilor
respiratoriieste 16/min.
Palpaţia
Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale
toracelui.
Percuţia
Percuţia comparativă
La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară.

Percuţia topografică
1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga
apexiene
a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare Dreapta Stînga

inferioare după liniile
topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 6
b) medioclaviculară Marginea superioară a
coastei 6
c) axilară anterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 7 costei 7
d) axilară medie Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 8 costei 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 9 costei 9
f) scapulară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 10 costei 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei 7 cm 7 cm
pulmonare pe linia axilară
medie

Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei 16/min, corelaţia inspir:expir este 1:3. Pe toată aria pulmonară se
determină respiraţie veziculară. La nivelul bifurcaţiei traheii, deasupra traheii şi laringelui se
auscultă respiraţie tubară. Zgomote respiratorii patologice – raluri, crepitaţii, frotaţie
pleurală nu se auscultă.
3. Sistemul cardio-vascular
Inspecţia
La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arcului aortei la nivelul
fosei jugulare , venelor jugulare, arterei carotide.
La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian şi
pulsaţie în epigastru nu se determină.

Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1 cm medial de linia
medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi
rezistenţa în normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie
nu se determină.

Percuţia
Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din
dreapta cu 1 cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5
stîng cu 1 cm medial de linia medioclaviculară; limita superioară se află pe linia parasternală
stîngă, la nivelul coastei 3. Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2
constituie 5 cm. Dimensiunea transversală a cordului constituie 12 cm. Configuraţia
cordului este normală.

Auscultaţia
În aria mitrală zgomotul 1 se auscultă mai bine, zgomotele cardiace sînt ritmice, clare. În
aria aortală zgomotul 2 se auscultă mai bine. În aria arterei pulmonare zgomotul 2 se
auscultă mai bine. La procesul xifoid ( valvula tricuspidă ) zgomotul 1 se auscultă mai bine.
În punctul Botkin-Erb zgomotul 2 se auscultă mai bine. Sonoritate, dedublări, accentuări sau
diminuări a zgomotelor cardiace nu se determină.

Investigarea vaselor sangvine

La palpare se determină pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis şi tibialis
posterior. La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de gîscă ". Pe artera
radială puls aritmic, semiplin, tensiunea şi amplituda în normă, identic la ambele mîini, cu
frecvenţa 80/min, . Puls capilar lipseşte. Pe arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu
Traube şi suflul dublu Vinogradov – Durosier. Pe arterele carotide nu se auscultă suflu. La
examinarea venelor membrelor inferioare nu se determină dilatarea varicoasă, palpator
segmente dure şi/sau dureroase nu se determină.
Tensiunea arterială: braţul stîng 130/82 mm Hg
braţul drept 131/80 mm Hg

4. Sistemul digestiv
Inspecţia
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba saburala,
umedă, fără adipozitați sau ulceraţii. Gingiile de culoare roz, pe alocuri se observa mici
hemoragii. Dinţii - dinţii permanenţi prezenti.Vălul palatin de culoare roz, fără ulceraţii,
tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără adipozităţi. Abdomenul marit in volum ,nu
participă în actul de respiraţie. Colaterale venoase ( capul meduzei ) şi cicatrici nu se
determină.

Palpaţia
Palpaţia superficială
Abdomenul este marit in volum ,tensionat si dureros la palpare.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Nu este posibil de efectuat din cauza prezentei lichidului in abdomen.

Percuţia
La percutie de determina sunet mat in toate regiunile abdomenului.In cavitatea abdominala
se determina lichid – este prezent semnul valului.

Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal de intensitate diminuat. Frotaţie
peritoneală nu se auscultă.

Ficatul şi vezica biliară

Palparea si percutia nu se poate de efectuat din cauza prezentei licidului in abdomen

Splina
Nu se poate determina din cauza prezentei lichidului in abdomen.

5. Sistemul uro-genital
Micţiunea liberă, indoloră.
Inspectia
La inspectia regiunii lombare eritem si tumefiere nu se determina
Palpaţia
Palpaţia nu este posibil de efectuat din cauza ascitei.
Percuţia
Simptomul Jordani negativ.

6. Sistemul nervos
Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă
normală. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină. În poziţia
Romberg reacţia motorie normală, tremorul mîinilor nu se determină.
 III.Diagnosticul prezumptiv

In baza :
Acuzelor
Sindrom astenovegetativ : Fatigabilitate,astenie fizica,cefalee,micsorarea potentialului de
lucru,scaderea capacitatii de concentratie, scaderea poftei de mincare, ameteli.
Sindrom dolor : durere cu localizare in hipocondriul drept, caracter surd ,intensitate medie
,fara iradiere. Durerea este periodica,mai frecvent apare dupa alimentatie copioasa sau efort
fizic. Senzatie de greutate in ambii hipocondri.
Sindrom dispeptic : periodic balonari,meteorism si gust amar, mai des dupa luarea mesei .
Sindrom hemoragipar : gingivoragii, epistaxis,multiple echimoze.
Sindrom edematos : prezenta ascitei, edemul gambelor.

Istoricului bolii:
Se considera bolnava din anul 1989 cind primar a fost depistata hepatita virala B. In
1993 a fost depistat si virusul D. La efecturea fibroscanului s-a depistat stadiul F4
ceea ce semnifica ciroza hepatica. Din martie 2018 primeste tratament antiviral cu
Pegnano 180 mg , Tenofovir 300 mg/zi. La finele lunii noiembrie starea pacientei s-a
inrautatit , s-a majorat in dimensiuni abdomenul, a aparut durere in hipocondriu drept
si edeme, a scazut diureza,au aparut metroragii.

Datelor obiective:
Gingiile de culoare roz, pe alocuri se observa mici hemoragii.
Abdomenul marit in volum ,nu participă în actul de respiraţie.
Abdomenul este marit in volum ,tensionat si dureros la palpare.
La percutie de determina sunet mat in toate regiunile abdomenului.In cavitatea abdominala
se determina lichid – este prezent semnul valului.
Palparea si percutia ficatului si splinei nu se poate de efectuat din cauza prezentei licidului in
abdomen.

Putem stabili urmtorul diagnostic: Ciroza hepatica de etiologie virala B+D,

faza activa , evolutie progresiva, decompensata. Stadiul Child-Pugh B. Ascita.

IV.Investigatiile paraclinice

Plan de investigații:
1.Analiza generală a sîngelui (anemie- de obicei ferodeficitară, poate normocromă,
normocitară din cauza hipersplenismului; leucopenie-expresie a hipersplenismului sau a
acţiunii supresoare a virusului B,D asupra măduvei hematogene ; trombocitopenie-la fel din
cauza hipersplenismului)
2.Examenul biochimic al singelui :
 -sindromul hepatopriv (Proteina totală, Albuminele serice, INR, Ureea, Fibrinogenul,
Colinesteraza);
-sindromul citolitic (ALT,AST, LDH4, LDH5);
-sindromul colestatic (Bilirubina, Colesterolul total, beta-lipoproteidele, fosfolipidele totale,
trigliceridele, fosfataza alcalină, GGTP);
-sindromul imunoinflamator (Proteinograma desfasurata,Imunoglobulinele serice, limfocitele
3.Markeri virali (AgHBs, AgHBe, anti-HBc, anti-HBs, anti-HBe, , anti-HDV)
4.Viremia PCR ( ADN – HBV,ARN-HDV )
5.Analiza generală a urinei
6.Coprograma – pentru aprecierea funcției exocrine a ficatului
7. ECG
8. Radiografia cutiei toracice
7.USG a organelor cavității abdominale + USG Doppler a sistemului portal
9.Scintigrama hepatosplenică cu izotopi de Tc99 – diagnosticul diferențial al hepatomegaliei
și splenomegaliei

V. Rezultatele investigatiilor paraclinice

Analiza generală a singelui 12.12.2018

Indicii Rezultatul Norma Interpretare

Hemoglobina 125 g/l 120-160g/l Norma
Eritrocite 4,1*1012/l 3,9-5,75*1012/l Norma
Hematocrit 37,10 % 35,5-50,5% Norma
Leucocite 2,58*109/l 3,9-10,2*109/l Leucopenie
Nesegmentate 5% 1-6% Norma
Segmentate 54% 47-72% Norma
Eozinofile 1% 0.5-5% Norma
Limfocite 30% 19-37% Norma
Monocite 10% 3-11% Norma
Neutrofile 1,47*109/l 1,55-7,7*109/l Neutrofilopenie
Limfocite 0,73*109/l 1,1-4,5*109/l Limfocitopenie
Monocite 0,21*109/l 0,1-0,9*109/l Norma
Eosinofile 0,05*109/l 0,02-0,5*109/l Norma
Basofile 0,04*109/l 0,0-0,2*109/l Norma
Trombocite 91*109/l 150-370 Trombocitopenie
VSH 18 mm/h 2-15 mm/h Crescut

Concluzie: in hemoleucograma s-a depistat leucopenie ,neutrofilopenie, limfocitopenie,

trombocitopenie ceea ce ne sugereaza ca este prezent hipersplenism. VSH crescut ne indica
un proces inflamator activ.
 Examenul biochimic al singelui :12.12.18

Indici Rezultatul Norma Interpretare

Bilirubina totală 39,0 mcmol/l 5-21 mcmol/l Majorat
Bilirubina direct 24,10 mcmol/l 0-3,4 mcmol/l Majorat
Glucoza 4,54 m mol/l 3.8-5.8 mmol/l Norma
ALAT 231,20 U/l 0-49 U/l Majorat
ASAT 487,10 U/l 0-46 U/l Majorat
Amilaza 78.00 U/l 0-100 U/l Norma
Fosfataza alcalină 279 U/l 100-290 U/l Norma
GGTP 118,70 U/l 5,0-42,0 U/l Majorat
B-lipoproteide 72 unitati 35-55 unitati Majorat
Ureea 2,36 mmol/l 2,5-7,5mmol/l Micsorat
Creatinina 63.00 mcmol/l 53-115 mcmol/l Norma
Proba cu timol 23,10 unitati 0-4 unitati Majorat

Concluzie: În analiza biochimică a sîngelui am depistat o majorare a ALAT si ASAT (care

ne vorbește despre prezența sindromului citolitic). Cresterea bilirubinei totale si celei directe,
a GGTP – sindrom colestatic. Cresterea probei cu timol ne indica inflamatia mezenchimal
parenchimatoasa a ficatului,scaderea sintezei de proteine

Analiza generală a urinei 12.12.18

Indici Rezultatul Norma Interpretare

Cantitatea 150 ml, culoarea galbenă galbena,transparent Norma
Culoarea transparenta ă
Densitatea 1015 1015-1025 Norma
Reacţia Acidă Acida/bazică Norma
Proteine Absente 0,033 g/l Norma
Glucoza Absent absent Norma
Leucocite 6-7 1-2 Majorat
Eritrocite 10-11 0 Majorat
Mucozitati ++ absent Majorat
Corpi cetonici negativ negativ Norma

Concluzie: În analiza generală a urinei se observa cresterea leucocitelor si eritrocitelor ceea

ce ne afectarea renala,care poate fi in ciroza.

Test rapid la HIV si Sifilis 12.12.18

HIV-negativ ; Sifilis – negativ.
Grupa sangvina si Rezus factor 12.12.18
Grupa I Rh+
 Concluzie : aceste probe se fac obligator inaite de orice hemotransfuzie.

USG a organelor cavității abdominale 12.12.18

Ficatul : Lobul Drept-17.0 cm ;Lobul Sting-9,9cm, contur neregulat, parenchimul
omogen,ecogenitate medie
Caile intrahepatice -nedilatate
Vena portă:1,2cm(norma 0,9 cm); vena lineală 1,1-1,2(norma 0,6cm) cm;
Vezica biliara –forma deformata, dimensiuni normale ; peretii 0,2 cm, calculi absenti.
Coledocul 0,2 cm
Pancreasul: dimensiuni in limitele normei, structura neomogena
Splina: 18,8 cm x 7,3cm; ecogenitate medie
Lichid liber in abdomen aproximativ 6000-7000 cm ³

Concluzie: ciroza hepatica. Ascita. Hepatosplenomegalie. Hipertensiune portala.

VI.Diagnostic clinic:

In baza:
Acuzelor
Sindrom astenovegetativ : Fatigabilitate,astenie fizica,cefalee,micsorarea potentialului de
lucru,scaderea capacitatii de concentratie, scaderea poftei de mincare, ameteli.
Sindrom dolor : durere cu localizare in hipocondriul drept, caracter surd ,intensitate medie
,fara iradiere. Durerea este periodica,mai frecvent apare dupa alimentatie copioasa sau efort
fizic. Senzatie de greutate in ambii hipocondri.
Sindrom dispeptic : periodic balonari,meteorism si gust amar, mai des dupa luarea mesei .
Sindrom hemoragipar : gingivoragii, epistaxis,multiple echimoze.
Sindrom edematos : prezenta ascitei, edemul gambelor.

Istoricului bolii:
Se considera bolnava din anul 1989 cind primar a fost depistata hepatita virala B. In
1993 a fost depistat si virusul D. La efecturea fibroscanului s-a depistat stadiul F4
ceea ce semnifica ciroza hepatica. Din martie 2018 primeste tratament antiviral cu
Pegnano 180 mg , Tenofovir 300 mg/zi. La finele lunii noiembrie starea pacientei s-a
inrautatit , s-a majorat in dimensiuni abdomenul, a aparut durere in hipocondriu drept
si edeme, a scazut diureza,au aparut metroragii.

Datelor obiective:
Gingiile de culoare roz, pe alocuri se observa mici hemoragii.
Abdomenul marit in volum ,nu participă în actul de respiraţie.
Abdomenul este marit in volum ,tensionat si dureros la palpare.
La percutie de determina sunet mat in toate regiunile abdomenului.In cavitatea abdominala
se determina lichid – este prezent semnul valului.
Palparea si percutia ficatului si splinei nu se poate de efectuat din cauza prezentei licidului in
abdomen.
 Investigațiilor paraclinice:
In hemoleucograma s-a depistat leucopenie ,neutrofilopenie, limfocitopenie,
trombocitopenie ceea ce ne sugereaza ca este prezent hipersplenism. VSH crescut ne indica
un proces inflamator activ.
În analiza biochimică a sîngelui am depistat o majorare a ALAT si ASAT (care ne vorbește
despre prezența sindromului citolitic). Cresterea bilirubinei totale si celei directe, a GGTP –
sindrom colestatic. Cresterea probei cu timol ne indica inflamatia mezenchimal
parenchimatoasa a ficatului,scaderea sintezei de proteine
În analiza generală a urinei se observa cresterea leucocitelor si eritrocitelor ceea ce ne
afectarea renala,care poate fi in ciroza.
La USG - Ciroza hepatica. Ascita. Hepatosplenomegalie. Hipertensiune portala.

Putem stabili urmatorul diagnostic clinic : Ciroza hepatica de etiologie virala B+D,
faza activa , evolutie progresiva, decompensata. Stadiul Child-Pugh B.
Hipertensiune portala. Ascita. Hipersplenism .

VII.Diagnostic diferențial:

Criterii Pacienta Ciroza hepatica Hepatocarcinom Ciroza biliara

primara
Epidemiol Pacienta de sex Afectează orice Mai frecvent la Mai frecvent
ogie feminin, 51 de ani vîrstă,mai frecvent barbati , dupa femeile,
peste 40 de ani virsta de 60 de ani. intre virsta de 40-60
Variaza in de ani
dependenta de
afectarea primara a
ficatului.
Factori Ciroza hepatica Boli cronice Alcoolism, Infectii bacteriene
etiologici virala HBV, HDV hepatice tabagism, obezitate sau virale, toxice
preexistente, Diabet zaharat tip2 hepatice sau
alcoolism, hepatite virale, dezechilibre
medicamente, ciroza hepatica de endocrinologice,
cauze metabolice, orice etiologie fondul genetic
vasculare predispozant
Tablou Sindrom Sindrom astenic Sindrom Prurit, icter, sindrom
clinic astenovegetativ,disp avansat, fetor astenovegetativ, astenovegetativ,
eptic, algic, hepaticus, dispeptic , greutate in
hemoragipar, encefalopatie anorexie,dureri in hipocondriul drept,
edematos hepatică, Sindrom hipocondrul drept xantoame,
hemoragic, cu iradiere,ascita, xantelasme,fragilitat
amenoree, hemoragie ea oaselor-
ginecomastie, digestiva,icter, osteoporoza
Sindrom de prurit hipocoagilabilitatea
hipertensiune singelui, steatoree
portală,ascita.
Manifestăr Hematologice(tromb Encefalopatie, Encefalopatie, Sdr. Sjogren,
i de sistem ocitopenie, ascita, edeme, ascita , hemoragie sclerodermie,lupus
leucocitopenie) hemoragie digestiva, tulburari eritematos,
Ascita,edeme digestiva,tulburari endocrine, poliartrita
gambiene endocrine metastaze la reumatoida, tiroidita
distanta autoimuna,celiachia
preponderent in
plamini.
Modificări Leucocite 2,58*109/l Pancitopenie Anemie, bilirubina totala si
biochimice Trombocite 91*109/l Cresterea VSH >de trombocitopenie, directa crescute de
si in Limfocite 0,73*109/l 2 ori createnina serica zeci de ori; fosfataza
hemoleuco VSH-18 mm/h Cresterea ALAT crescuta, alcalina si GGTP
grama ALAT- 231,20 ASAT de 5-10 ori ; hipoglicemi, crescut; majorarea
mcmol/l , ASAT- cresterea Hipercolesterolemi fractiilor lipidice in
487.10 mcmol/l bilirubinei, Bilirubinemia, special a
Bilirubina totala 39 fosfatazei Crestere fosfatazei colesterolului.
mcmol/l , bil.direct- alcaline,GGTP; alcaline
24,1 mcmol/l Scaderea
GGTP-187U/I albuminei,proteinei
Proba cu timol 23 U totale,
fibrinogenului
Markeri ai AntiHBV sumar, In etiologie virala a In etiologie virala Lipsesc
replicării AntiHDV sumar - cirozei markerii pot fi prezenti
viruşilor pozitiv pot fi pozitvi

Anticorpi neevaluat Lipsesc in etiologie Alfa-fetoproeina Prezenta

virala a cirozei pozitiva anticorpilor anti-
mitocondrali AMA

Investigatii Ascita Ascita Vizualizarea Prin USG se face

USG Hepatosplenomegali Hepatosplenomega tumorii la USG, excluderea altor
CT Hipertensiune lie CT-angio. La cauze de colestaza
RMN portala Hipertensiune radiografia ca litiaza biliara,
FGDS portala pilmonara- obstacol pe coledoc
EX Varice esofagiene metastaze
BARITAT Hemoragie
digestiva
Modificări neevaluat Nodulii sunt de Prezenta celulelor Histopatologic, se
histologice mărimi foarte canceroase, atipice. constată distrugerea
în ficat variate, cantități Biopsia se face ductelor biliare
mari de țesut doar cind interlobulare,
conjunctiv formatiunea are infiltrat inflamator
separând insulele pina la 2 cm. limfocitar şi
de parenchim granuloame
regenerativ epitelioide, cu
dezorganizat evoluţie în 4 stadii:
portal, periportal,
septal și de ciroză
biliară.

VIII.TRATAMENT:

1. Hemotransfuzie : data 13.12.18 s-a transfuzat 300 ml de plasma proaspat congelata ;

data de 17.12.18 s-a transfuzat 210 ml de plasma proaspat congelata.
2. Sol Strofantina 0.025- 0,5 ml+Sol NaCl 0,9%- 20 ml – intravenos
3. Sol NaCl 0,9% - 200 ml intravenos in perfuzie
4. Sol Calciu gluconat 10%-10 ml intravenos
5. Sol vitamina C 10%-5 ml intravenos
6. Sol Furosemid 40 mg intravenos
7. Sol Fitamenadiona 2,0 intramuscular x2ori/zi
8. Sol Etamsilat 12,5%-20 ml intramuscular
9. Spironolactona 100mg la ora 07:00 si 100 mg la ora 12:00 oral

IX Zilnic:

12.12.18
Starea generala a bolnavei este satisfăcătoare. Acuză astenie generala, discomfort în
hipocondrul drept. Conştiinţa clară. Poziţia în pat pasiva. Tegumentele roz-pale. Turgorul
pielii este păstrat. La auscultaţia plămînilor murmur vezicular. Zgomote cardiace ritmice,
sonore. TA= 130/83 mm Hg. Frecvenţa respiratorie 16 resp/min. Puls = 70 b/min. Abdomen
tensionat la palpare din contul ascitei.
17.12.18
Acuză discomfort în regiunea hipocondriacă dreaptă. Starea generala a bolnavei este
satisfăcătoare. Conştiinţa clară. Poziţia în pat activă. Tegumentele roz - pale. La auscultaţia
plămînilor murmur vezicular. Zgomote cardiace ritmice, clare. TA= 120/80 mm Hg.
Frecvenţa respiratorie 16 resp/min. Puls = 64 b/min.
Abdomenul la percutie prezinta semnul valului. Ficatul si splina nu se palpeaza din contul
ascitei.