N�scut �ntr-o familie burghez�, Piotr era cel de-al doilea fiu.

Tat�l s�u, inginer

de mine, ?i mama sa, de origine francez�, se hot�r�ser� s�-l �ndrume pe t�n�rul
Piotr s� urmeze studii de drept. Cu toate acestea, de la v�rsta de 5 ani, el a
�nceput s� studieze pianul. �n anul 1854 a murit mama sa, fapt ce i-a pricinuit o
ad�nc� triste?e.

A urmat colegiul de jurispruden?�, a luat diploma �n drept ?i s-a angajat ca

secretar la Ministerul Justi?iei. �n acela?i timp, se ocupa de muzic�, �n calitate
de amator. Munca sa la minister nu-i st�rnea niciun interes, motiv pentru care i-a
scris surorii sale �au f�cut din mine un func?ionar, ?i �nc� unul prost�. �n fine,
�n 1863, �mpotriva hot�r�rii familiei, p�r�se?te slujba de la minister ?i �ncepe s�
studieze muzica cu Anton Rubinstein.

�n 1866, dup� ce a terminat studiile de muzic�, Nikolai Rubinstein, fratele lui

Anton, i-a oferit postul de profesor de teorie muzical� la proasp�t �nfiin?atul
Conservator din Moscova, post pe care l-a ocupat p�n� �n 1878. �n aceast� period� a
compus Simfonia nr.1 �n sol minor, op. 13 (�Vise de iarn�). S-a �mprietenit cu mai
mul?i membri din Grupul celor cinci compozitori ru?i, astfel c�-i dedic� uvertura
fanteziei "Romeo ?i Julieta" fondatorului grupului, Mili Balakirev.

�n vara anului 1872 compune Simfonia a 2-a, �n do minor (numit� ?i �Mica Simfonie
Rus�, �Mica Rusie� sau �Ucraina�) op.17, pe teme ucrainiene ?i ruse?ti, iar �n
iarna anului 1874 d� prima reprezenta?ie cu un concert de pian. �n vara anului 1875
compune Simfonia a 3-a.

�n anul 1876 �ncepe comunicarea epistolar� cu Nadejda von Meck, o mare admiratoare
a sa, care timp de 13 ani �i va furniza o pensie alimentar� de 6.000 de ruble pe
an, fapt care i-a �mbun�t�?it sim?itor situa?ia material�, chiar dac� nu a
�nt�lnit-o niciodat� ?i rela?iile lor r�m�neau �strict epistolare�. Simfonia a 4-a,
�n fa minor, op. 36, compus� �n 1877, �i este dedicat� doamnei von Meck.

�n luna iulie a anului 1877, Ceaikovski va tr�i unul din episoadele cele mai
nefericite ale vie?ii sale. Pentru a pune cap�t specula?iilor privind
homosexualitatea sa, se c�s�tore?te cu Antonia Milioukova, o fost� elev� a sa, care
nutrea o real� pasiune pentru el. C�s�toria a fost un e?ec deplin. Nemaiput�nd s�
suporte prezen?a so?iei sale, Ceaikovski �ncearc� s� se sinucid�, prin �ncercarea
de a se �mboln�vi de pneumonie. La scurt timp dup� aceea, se desparte de Antonia.

Ceaikovski �n 1874
Compune primul s�u balet, �n 4 acte, Lacul lebedelor (libretul de V. Beghicev ?i V.
Geltzer). Premiera a avut loc la Sankt Petersburg, la �Teatrul Mariinski�, pe 15
ianuarie 1895, dar a fost un e?ec, din cauza unei nepotrivite puneri �n scen�. Abia
peste 30 de ani a fost definitivat� trama baletului. Compune ?i o oper�, Evgheni
Oneghin, libretul fiind extras dintr-un roman de Alexandr Pu?kin.

Spre 1880, reputa?ia lui Ceaikovski cre?te considerabil �n Rusia, numele s�u
�ncep�nd s� fie cunoscut ?i �n str�in�tate, �n urma unor c�l�torii �ntreprinse �n
acel an. Cu aceast� ocazie se �nt�lne?te cu marii compozitori ai vremii Johannes
Brahms ?i Anton�n Dvo��k.

Perioada petrecut� �n Italia i-a inspirat mai multe piese muzicale, �ntre care ?i
Capriccio italian op.45. Tot �n 1880 a compus ?i Serenada pentru orchestr� de
coarde, op.48 ?i Uvertura solemn� �Anul 1812� op.49.

Un an mai t�rziu, moare marele s�u prieten Nikolai Rubinstein. Puternic afectat,
Ceaikovski compune minunatul Trio pentru pian ��n amintirea unui mare artist�,
dedicat� defunctului s�u prieten.
�n 1885 compune Simfonia �Manfred� op.58, dup� Byron. Urmeaz� �n anul 1888,
Simfonia a 5-a �n mi minor op.64, apoi, �n 1889, al doilea balet al s�u, Frumoasa
din p�durea adormit�, un balet-feerie �n trei acte, cu prolog pe libret de I.
Vsevolojski ?i Marius Petipa, dup� povestea lui Charles Perault, �n coregrafia lui
Marius Petipa. Premiera a avut loc pe 3 ianuarie 1890 la �Teatrul Mariinski� din
Sankt-Petersburg ?i a fost un adev�rat triumf.

�n 1890, a compus o oper� �n trei acte, cu ?apte tablouri, pe un libret inspirat de

o nuvel� de Alexandr Pu?kin: Dama de pic�.

�n anul 1890, Nadejda von Meck �ntrerupe finan?area lui Ceaikovski. Motivul oficial
const� �n �probleme financiare�. Se pare �ns� c� adev�ratul motiv consta �n faptul
c� a aflat de homosexualitatea compozitorului, moment �n care, profund ?ocat�, a
�ntrerupt brusc coresponden?a cu el. Se mai spune c� ea avea �n plan s� o m�rite pe
una din fiicele sale cu Ceaikovski, proiect incompatibil cu tendin?ele sexuale ale
acestuia.

Acest episod a fost o grea lovitur� pentru Ceaikovski. �n 1891, a �ntreprins o

c�l�torie �n Statele Unite ale Americii. Acolo �?i dirijeaz� lucr�rile cu ocazia
inaugur�rii s�lii de concerte Carnegie Hall, ?i are un succes remarcabil.

�n anul 1892 termin� al treilea balet al s�u, �n dou� acte, Sp�rg�torul de nuci,
dup� basmul �Sp�rg�torul de nuci ?i regele ?oarecilor� de E. T. A. Hoffmann care,
�n mod surprinz�tor, nu are succesul scontat. Abia peste c�teva decenii ob?ine
succesul pe care �l merit�, fiind �n prezent unul din baletele cele mai frecvent
reprezentate ?i apreciate de public.

Pe data de 6 noiembrie 1893, la nou� zile dup� ce a terminat Simfonia a 6-a �n si

minor Patetica op.74, Ceaikovski moare de holer� pentru c� a b�ut ap� nesterilizat�
din r�ul Neva. Acesta este motivul oficial. Unii cred c� actul a fost deliberat,
deci o sinucidere. Indiferent de motivul real, a beneficiat de funeralii na?ionale,
la care au luat parte aproape 8.000 de persoane, fiind �nmorm�ntat la m�n�stirea
Alexandr Nevski din Sankt Petersburg.

Opera lui Ceaikovski reprezint� o fericit� sintez� �ntre operele clasice

occidentale ?i tradi?ia rus�, reprezentat� �n epoc� ?i de Modest Petrovici
Musorgski ?i de Grupul celor Cinci.

Via?a zbuciumat� a lui Ceaikovski i-a inspirat lui Ken Russell filmul The music
lovers (1970, Aman?ii muzicii).

Principalele lucr�ri

Balete
Lacul lebedelor, Op. 20 (1875-76)
Frumoasa din p�durea adormit�, Op. 66 (1888-89)
Sp�rg�torul de nuci, Op. 71 (1891-92)
Simfonii
Simfonia nr. 1 �n sol minor (Visuri de iarn�), op. 13 (1866)
Simfonia nr. 2 �n do minor (Mica Simfonie Rus�), op. 17 (1872)
Simfonia nr. 3 �n Re major (Polonez�), op. 29 (1875)
Simfonia nr. 4 �n fa minor, op. 36 (1877)
Simfonia Manfred, op. 58 (1885)
Simfonia nr. 5 �n mi minor, op. 64 (1888)
Simfonia nr. 6 �n si minor (Patetica), op. 74 (1893)
Uverturi
L'Orage, op. 76 (1864)
Uvertura �n fa major (1865, rev. 1866)
Uvertura solemn� dup� imnul na?ional danez, op. 15 (1866, rev. 1892)
Fatum, Op. 77 (1868)
Uvertura-fantezie "Romeo si Julieta" (1869, rev. 1870, 1880)
La Tempete, op. 18 (1873)
Mar? slav, op. 31 (1876)
Francesca da Rimini, op. 32 (1876)
Capriccio Italien, op. 45 (1880)
Serenad� pentru coarde, op. 48 (1880)
Uvertura festiv� 1812, op. 49 (1880)
Hamlet, op. 67 (1888)
Voevoda, op. 78 (1890-91)
Concerte
Concert pentru pian, nr. 1, �n si bemol minor, op. 23 (1874-75, rev. 1879 et 1889)
Serenad� melancolic�, op. 26 (1875)
Varia?iuni pe o tem� rococo, op. 33 (1876)
Vals-Scherzo, op. 34 (1877)
Concertul pentru vioar�, �n Re major, op. 35 (1878)
Concertul pentru pian, nr. 2, �n Sol major, op. 44 (1879-80)
Concert fantezie �n Sol major, pentru pian ?i orchestr�, op. 56 (1884)
Pezzo Capriccioso, op. 62 (1887)
Concert pentru pian, nr. 3, �n Mi bemol major, op. 75 (1893)
Andante ?i Finale, op. 79 (1897)
Suite
Suita nr. 1 �n Re minor, Op. 43 (1878-1879)
Suita nr. 2 �n Do major, Op. 53 (1883)
Suita nr. 3 �n Sol major, Op. 55 (1884)
Suita nr. 4 �n Sol major, "Mozartiana", Op. 61 (1887)
Deasemenea, Ceaikovski a extras ?ase scene din baletul Sp�rg�torul de nuci, pe care
le-a reunit �n:

Suita "Sp�rg�torul de nuci", Op. 77a (1892)

Muzic� de camer�
Cvartet pentru coarde �n Si bemol major (1865)
Cvartet pentru coarde nr. 1 �n Re major, op. 11 (1871)
Cvartet pentru coarde nr. 2 �n Fa major, op. 22 (1873-74)
Cvartet pentru coarde nr. 3 �n mi bemol minorr, op. 30 (1876)
Amintire despre un loc drag, op. 42 (1878)
Trio pentru pian �n la minor, op. 50 (1918-2002)
Amintire din Floren?a, op. 70 (1890)
Piese pentru pian
Din multele piese pentru pian, cea mai cunoscut� este:

Anotimpurile op. 37b

Muzic� de scen�
Sn�gourotchka, op. 12 (1873)