Ghiarfas Attila

AIA I.
Ciclul de Histerezis
-Referat-

Definitie:
Histerezisul este fenomenul prin care starea unui sistem indusă de o anumită cauză nu
depinde numai de mărimea cauzei respective ci și de stările anterioare prin care a trecut sistemul.
Termenul se folosește mai ales în fizică, de exemplu pentru a descrie comportamentul unor materiale
magnetice, la care magnetizarea la un moment dat depinde atît de cîmpul magnetic aplicat cît și de
stările de magnetizare anterioare.

Teorie:
Sub acţiunea unui câmp magnetic exterior de inducţie 80 , corpurile se magnetizează dând
naştere unui câmp magnetic propriu iar câmpul magnetic rezultant va avea inducţia magnetică :

→ =→ + →
𝐵 𝐵0 𝐵𝑚

În funcţie de natura substanţei se pot ivi trei situaţii distincte, care depind de orientarea şi
mărimea vectorului &m faţă de :
a) B > B0- in acest caz inducţia de magnetizare Bm este orientată în acelaşi sens cu câmpul
magnetizant Bo , iar corpurile se numesc paramagnetice (Al, Pt, Mn, Cr, O).
b) B < B0- in acest caz inducţia de magnetizare Bm este de sens contrar cu B0, iar corpurile se
numesc diamagnetice (C, Ag, Cu, Pb, H, gazele inerte).
c) B >> B0- in acest caz inducţia de magnetizare Bm este orientată în acelaşi sens cu B0 şi
este mult mai mare decât B0 , iar corpurile se numesc feromagnetice (Fe, Co, Ni şi aliajele lor).
Substanţele feromagnetice, înafara de faptul că au o permeabilitate magnetică relativă µr >>1,
mai prezintă o proprietate specifică, şi anume, ciclul de histerezis.
Dacă reprezentăm grafic B = f(H) se observa că: pe porţiunea Oa, B creşte odată cu creşterea
lui H şi tinde spre saturaţie, fără să atingă saturaţia. Dacă scădem intensitatea câmpului magnetic,
inducţia magnetică nu revine la valorile anterioare şi va avea valori mai mari, adică ne întoarcem pe
curba ab.
 Se observa că la un câmp magnetic nul, substanţele păstrează o magnetizare remanentă Br ,
diferită de zero. Pentru a o anula va trebui să creştem valoarea intensităţii câmpului magnetic, însa în
sens contrar până la o valoare Hc numită câmp coercitiv (punctul c). La creşterea în continuare a
câmpului magnetic se obţine o magnetizare de sens contrar până o valoarea maximă (punctul d).
Scăzând intensitatea câmpului magrietic vom parcurge porţiunea de, deci iar vom avea o inducţie
remanentă (punctul e), un câmp coercitiv şi curba se închide în punctul a.
Ciclul de histerezis este caracteristic fiecărei substanţe în parte. Din acest punct de vedere,
materialele feromagnetice se împart în doua categorii : moi , dure. Materialele feromagnetice
moi au o permeabilitate magnetică mai mare, inducţie remanentă şi câmpul coercitiv mici, deci
şi suprafaţa ciclului de histerezis este mai mică. Materialele feromagnetice dure au valori mari
pentru inducţia remanentă şi câmpul coercitiv, o suprafaţă mai mare a ciclului de histerezis,
dar au o permeabilitate magnetică mai mică .
Materialele feromagnetice moi se intrebuinţează la confecţionarea circuitelor magnetice în
transformatoare, generatoare, motoare electromagneţi. Materialele feromagnetice dure se
întrebuinţează la confecţionarea magneţilor permanenţi.
Materialele feromagnetice au şi alte proprietăti mai deosebite. De exemplu, ele prezintă
fenomenul de magnetostricţiune, adică variaţia dimensiunilor în procesul de magnetizare.
Magnetostricţiune mare prezintă aliajele de Fe - Cu, Fe - Co, precum şi nichelul pur.
O altă proprietate a materialelor feromagnetice este dependenţa de temperatură a
proprietăţilor lor. S-a constatat că există o temperatură critica, pentru fiecare substantă, numita punct
Curie, peste care proprietaţile feromagnetice dispar, substanţele comportandu-se in continuare ca
cele paramagnetice. Pentru fier, această temperatură este 753 ℃.
Rezultatele experimentului:

Material feromagnetic moale (albastru): are o permeabilitate magnetică mai mare, inducţie
remanentă şi câmpul coercitiv mic, deci şi suprafaţa ciclului de histerezis este mai mică.

Material feromagnetic dur (argintiniu) :are valoare mare pentru inducţia remanentă şi câmpul
coercitiv, o suprafaţă mai mare a ciclului de histerezis, dar are o permeabilitate magnetică mai mică .
Concluzie:
Cu ajutorul curbelor de Histerezis se pot determina proprietăţile magnetice ale materialelor
supuse magnetizării.

Opinie personală:
În opinia mea, acest experiment a fost foarte util pentru determinarea proprietățile magnetice
ale materialelor magnetizabile (de exemplu, materialele necesare pentru a construi transformatoare)
și a fost foarte ușor de înțeles și de realizat.