Microbiologia medicală se ocupă cu studiul microorganismelor

implicate în patologia umană şi interacţiunile lor .

 Tematica curs (16 nov-2 dec)
1. Introducere in microbiologia medicala. Caracteristicile celulei procariote.
2. Bacteriologie.Morfologie bacteriana. Fiziologie bacteriana. Antibiotice,
chimioterapice, sulfamide; mecanisme de actiune si de rezistenta.
3. Genetica bacteriana – variabilitatea. Patogenitatea bacteriana – factori si
mecanisme de patogenitate.

4. Infectii cu coci gram-pozitivi şi gram-negativi. Infectii cu enterobacterii;

caracteristici generale, sindroame.
5. Infectii cu bacili gram-pozitivi aerobi si anaerobi. Infectii cu spirochete.
6. Boli bacteriene cu impact la nivel global (tuberculoza, lepra, holera, ciuma,
antraxul, sifilisul, difteria). Boli provocate de specii ale genului Clostridium:
tetanosul, botulismul, gangrena gazoasă.

7. Virusologie. Caracterele generale ale virusurilor. Structura virionului.

Bacteriofagul. Replicarea virusurilor. Creşterea şi cuantificare virusurilor.
8. Nomenclatura şi clasificarea virusurilor. Viroizii. Prionii. Infectia cu virusuri
gripale. Infectia cu virusuri hepatitice. Infectia cu virusul HIV. Oncogeneza virală.
9. Controlul infecţiei. Produse biologice de diagnostic, tratament si profilaxie. 2
Tematica laborator (5-9 decembrie)
1. Diagnosticul de laborator al infecţiei. Hemocultura în
diagnosticul infecţiei.
2. Examenul lichidului cefalorahidian în diagnosticul
infecţiilor sistemului nervos central.
3. Examenul microbiologic al puroiului.
4. Diagnosticul de laborator al infecţiilor respiratorii.
5. Diagnosticul de laborator al infecţiilor tractusului urinar.
6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor tractusului genital.
Diagnosticul infecţiilor perinatale.
7. Examenul microbiologic în sindromul diareic infecţios.
8. Investigaţia toxicologică în toxinfecţiile alimentare. Infecţia
nosocomială.
9. Colocviu de laborator.
3
 Morfologia bacteriilor
forma celulei : 1. sferice; 2. cilindrice; 3. spiralate sau elicoidale; 4. filamentoase; 5. pătrate.
Bacteriile sferice (cocii)
2. Bacteriile cilindrice

Escherichia coli Bacillus subtilis

Bacillus anthacis Corynebacterium diphteriae

Klebsiella pneumoniae Haemophilus ducreyi

 3. Bacteriile spiralate sau elicoidale cuprind trei subtipuri morfologice:

a) vibrionul, în formă de virgulă (Vibrio cholerae);

b) spirilul, în formă de spirală cu mai multe ture de spirală rigide (Spirillum volutans);

c) spirocheta, în formă de spirală cu mai multe ture flexibile, care se pot strânge sau relaxa (Borrelia, Treponema
şi Leptospira).

Treponema Leptospira
4. Bacteriile filamentoase sau miceliene (Actinomyces, Mycobacterium)
În unele cazuri aspectul filamentos este determinat de aşezarea celulelor individuale în lanţuri de celule
reunite printr-o teacă delicată cu perete neted, care în condiţii favorabile pot acumula hidroxid de fier sau
mangan. Denumirea noua este aceea de actinobacterii.
• 5. Bacteriile pătrate evidenţiate în apa hipersalină din
unele bălţi din Peninsula Sinai (Walsby, 1980)

Bacteriile care formează trichoame.

Bacteriile cu apendice acelulare.

Gallionella ferruginea
Dimensiuni ale bacteriilor
• Diametrul mediu - 0.5 - 2.0 μm (Hematia are 7.5 μm in diam.)
• Suprafata medie ~12 μm2
• Volumul mediu ~4 μm3

• Raportul S / V: 3:1 (la celula eucariota raportul este 0.3:1)

 ULTRASTRUCTURA CELULEI BACTERIENE

1.- membrană plasmatică; 2- perete celular; 3- capsulă;

4- citoplasmă;

5- nucleoid; 6- ribozomi de 70S; 7- pili; 8- flagel;

9- mezozom.

• Intraparietali- formează protoplastul (membrana

plasmatică, mezosomii, citoplasma, nucleoidul,
ribosomii, magnetosomii);
• extraparietali - (capsula, stratul mucos, glicocalixul,
spinii, flagelii, fimbriile şi pilii).
 Peretele celular
În cadrul regnului Procaryotae (Gibbson şi Murray, 1978) propun 3 diviziuni:
1. Firmacutes (l. firmus = tare; cutis = piele, înveliş), corespunzând bacteriilor Gram-pozitive cu perete
celular gros, lipsit însă de membrana externă;
2. Gracilicutes (l. gracilis = subţire), corespunzând bacteriilor Gram-negative cu perete celular în mod
obişnuit subţire, având în structura sa membrană externă;
3. Mollicutes (l. mollis = moale, delicat), corespunzând genului Mycoplasma, care cuprinde bacterii Gram-
negative fără perete celular uniform.
Structura schematică a peretelui bacterian de tip Gram-negativ
Structura schematică a peretelui bacterian de tip Gram-pzitiv.
Modelul de membrană în mozaic fluid – Singer – Nicolson (1972).
Mezosomii
 Nucleoidul bacterian

Modelul lui Worcel şi Burgi (1972)

pentru plierea cromosomului la Escherichia coli. Modelul Pettijohn de structură a nucleosomului din bacteria
Escherichia coli. 40-50 de bucle suprarăsucite radiază dintr-un miez
proteic (după Brown, 2002).
Ribosomii

Principalele caracteristici ale ribozomilor de la procariote si eucariote

(dupa Molecular Cell Biology Lodish H., et. al., 2000)